Sunteți pe pagina 1din 25

GENULEPIC

1. Argtlmcntarea apartenentei la genu' epic

apartine genului epic, gen ce euprinde totalitatea operelor literare in care ideile, gandurile si
sentimentele sunt transmise in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor.

In primul rand, naratorul obiectivl subiectiv relateaza fapte si intamplari la persoana a ID-

In al doilea rand, aetiunea este plasata in timp si spatiu (.. .I..) si angreneaza persenaje: ....
Astfel, fragmentul surpinde .. (rezumat).

De asemenea, modul de expunere dominant este naratiunea, care se imbina armonios en


descrierea si dialogui.

III cOllcluzic, avaad in vedere argumentele de DIm sus, putem spune ca ope;aJfragmeutal ....
de . apartinel face parte dintr-o opera ce apartine genului epic.

2. Mesajul operei

Opera .0. de ,.. este 0 opera epiea, opera in care Ideile, gandurile si sentimentete sunt
transmise in mod indirect prtn intermediul actianli SEal
mesajul cuprinde referiri la sentimente ~i start sufletesti,

In opinia mea, mesajul operei este ... , acesta fiind transmis prin prezenta si atitudinea
naratorului si a personajelor ce participa la actiune.

In primal rand, naratorul obieetiv/ subieenv relateaza fapte si iatamptart Ia per-mana a ill-
a/I.

In al doilea rand, actiunea este plasata in timp si spatiu (..I... ) si angreneaza personaje: '" .
Astfel, fragmentnl surpinde .. (rezumat).

In coneluzie, indemnut Ia este mesajui acestei opere epice/ putem at'il'ma di opera
reuseste sa ne emotioneze prin sentimentele de .pc care le degaja I prin felul cum prezinta ...
"-'--
3. Semnificatia titlului

If.Hli'f l\i~,~ry
.. n?~u~1.~,. P!'~?, 11""'~i"~,?,~; tith~; '!"~~ Hn d~ment ,!efinitoTi~ i~~ eonturarea
mesajului unei opera, anticipand tema acesteia si orientand cititoruI in actul lecturii,

Titlul operei " ... " este alcatuit din ... si sugereaza ...

In opinia mea, titlul se afla in concordanta eu idea centrala a textului, pe care 0 consider a fi

In primul rand, naratorul obiectivl subiectiv relateaza fapte si intamplari Ia persoana a ID-
all.

In al doilea rand, actiunea este plasata in timp si spatiu (. .!...) si angreneaza personaje: .
GENULLIRIC

1. Ar~umentarea apartenentei la ~enul liric


In opinia mea, opera ... de ... apartine genului Itrtc, gen ce cuprinde totalitatea operelor in care
ideile, gandurile si sentimentele sunt transmise in mod direct prin intermediul eului liric si al unui limbaj
artistic, figurat.

In primul rand, fiind 0 opera lirica, accentual cade pe subiectivitate, pe nota acfectva, ce consta in
exprimarea directa a sentimentelor de ....

In al doilea rand, eul liric este prezent in text prtn marctle sale lextco-gramattcale, adica verbe,
pronume si adjective pronominale la persoana I: ....

De asemenea, mijloacele artistice sunt bogate si expresive, conferind originalitate textului poetic.
Astfel, ....

In concluzie, avand in vedere argumentele de mai sus, putem afirma ca opera ..., de ..., apartine
genului liric.

Z. Mesajuloperei

Lirica este genul subiectivitatii, tainica arta ee-l ofera cititorului posibilitatea regasirii sinelui prin
contemplatie si visare.

Opera ..., de ..., este 0 veritabila opera lirica in care ideile, gandurile si sentimentele sunt transmise
in mod direct prin intermediul eului liric si allimbajului artistic, figurat. Caorice opera literara, mesajul
cuprinde refertri la sentimente si stari sufletesti.

In opinia mea, mesajul operei este ..., acesta Hind transmis prin prezenta si atitudinea eului liric.

In primul rand, fiind 0 opera llrlca, accentul cade pe subiectivitate, pe nota afectiva , ce consta in
exprimarea directa a sentimentelor de ....

In al doilea rand, eulliric este prezent in text prin marcile sale lexico- gramaticale, adica verbe,
pronume si adjective pronominale la persoana I:....

In concluzle, indemnulla ... este mesajul acestei opera Iirice extreme de exprestva, in aparenta sa
simplitate.

3. Semnificatia titlului

Indeplinind rolul unui prag textual, titIul este un element definitoriu in conturarea mesajului unei
opera, aticipand tema acesteia si orientand cititorul in actul lectrutt,
Titlul operei II ," este alcatuit din ... si sugereaza ....

In opinia mea, titlul se afla in concordant cu idea central a textului, pe care 0 consider a fi .... (tema
textului)
In primul rand, fiind 0 opera lirica, accentual cade pe subiectivitate, pe nota afectiva, ce consta in
exprimarea directa a sentimentelor de ....

In al doilea rand, eulliric este prezent in text prin marcile sale lexico-gramaticale :....

De asemenea, mijloacele artistice sunt bogate si expresive, conferind originalitate textului poetic.
Astfel...

In concluzie, titlul este confirmat de continutul poetic.


DOINA
PLAN DE ARGUMENTARE A APARTENENTEI LA SPECIA LITERARA

In opinia mea, /Din punctul meu de vedere, opera literara ..... de ..... este 0 doina,
intrucat este 0 creatie lirica, specific a folclorului romanesc, prin intermediul careia se transmite 0
gama de sentimente puternice si care este adesea insotita de 0 melodie adecvata.

In primul rand, I Un prim argument este, I Pe de 0 parte, textul are un earaoter oral,
evidentiat printr-un limbaj specific. Intregul discurs liric pare a fi transmis prin viu grai, datorita
unor elemente precum expresiile populare ( exemple din text ), ineeputul unor versuri eu conjunctia
... ( " si " sau " sa " ), interjectii ( exemple ) , dar si prin punctuatie ( enunturi exclamative ,
interrogative etc. ) , care confera textului 0 expresivitate aparte.In plus, modul principal de expunere
este monologulliric de tip eonfesiv (pers. I) / adresativ (pers. II ), care se imbina in tesatura liriea
cu deserierea, redusa ( de obicei ) la cateva elemente.

In al doilea rand,aceasta este 0 doina populara, de haiducie/ dragoste/ dor I catanie . Are
caraeter sincretic, impletind diferite motive folclorice si fiind adesea insotita de 0 melodie adecvata.
Doina s-a transmis pe cale orala, ea avand autor anonim si eoleetiv. Vocea liriea exprima in mod
direct sentimentele determinate de dorinta ..... , iar subiectivitatea discursului este marcata de
...(verbe si pronume la persoana I ). Sub raportul versificatiei se remarea monorima, ritmul trohaic si
masura de 7 - 8 silabe , elemente specifice literaturii populare.

In concluzie, pe baza argumentelor prezentate, putem afirma ca opera literara .... de .... Este 0
doina populara.
4
-----_ _--_._---- ..._---
.. ----------_._-_ _----
.

JF f\ B U L A
')LAN DE ARGUMENTARE A /,PARTENENTEI: LA SPECIA LITERARA
r. - argument principal; a- argumerl: secundar;
._---, ..,------.-------------- --.- -.-.. -. I
;.!..:\B!}tA - plan de aE 2!12l'enta~~__ .... . ... .'_. . ._. ._... . .. ._. .
. FABl'LA este 0 specle a genului epic. in versuri sau In proza, in care sunt satirizate dcfecte ornenesti 1.'.1 scopul de a Ie indrepta prin intermidiul unor
:....
p~rsn'~aje,de obicei a1:~jmale,dar si1i~~~:~sau lucruri, c~:::9J'aIi se atribl1ie...l~sl\siri omenesf..prin intermediuJ,personificarii. ._., .. I
; AI - TEXTUL ESTE iJLCATUlT DIN JOUA PARTI: .NTAMPLAREA PROPRIU-ZIS/., SI MORALA.i\CTIUNEA PRC.lPRIU~ZISA - rezuma actiunea
'in ide iprincipale: MO :{ALA - cementa-e.

(Ail -?ERSONAJEiij\rTRUCHIPEA3Ai)IFERiTE-T~':~URI UMANE';',~;;empi-e-------_ ..----------------.-------.


i1---
all - ')ersonificarea
. ----
- -..
----.--- ----- ----
i AlII ,--MODURI DE 'f:;XPUNERE: dialo.'{~u_I __ .
~-;ta!!! In realiza.r~.~-compunerilor8:2 VOl utiliza st;~:dura i conech:;;:,r;pecifici tTpui;;j de text argurn~::ntativ! --.
\
/

_J
S ,!,.: HIT A
"LAN DE ARGlJMENTARE A Ji',J' ARTENENTEJ. iLASPECIA LITERARA
I. -- argument principal; a - argumen.! secundar;

.-SCI-IITA - .!al1. de umentare


aJl'!: . I
:SCHTA;ste ~spe~i,;-;-genului ePi~:i:~proza,d~di}'n;;~;;;;1ireduse, ~-;;)~etiune simpz"i,-_-- --~--~~-:---:.~: -, : care -relat~;:~'i--:I~;;-
singu-;' epis'Jd,-semnijicatiV,!
din viata unui numiir niic de personaie. I
,---- ~ - .-. ~ _ .._- j
AI - /\.CTIUNE SIMiP'':''A, RESTMNSA LA UN SING,)R EPISOD: nctiune ceniratii pe 0 temii, simplii, redusa In dimensiuni care relateaza vn singur episod, I
i semnificaiio, din viata i.nui persona], orgunizata logic, pe momentele subicctului - rezuma :lctiunea In. idei principale: Confiictu! este redus in .ntensitate si se I
: rezur la la eel exterior;
al - f.PATIUL ~I TlJi/;.PUL LIMITA'fE- actiunea este fi::ata In spatiu si tmp, dar acestea sunt limitate, res.rase - precizeaza indicii spatial. i ternporali ~i
__da cit'lte; .... __. _.. _._ _..._ _. -l
: All -' PERSONAJE 1'lJ'fINE: persona-e principaJe I 5.cfcundare / episcdice: Personajul rindpai este carccterizai sumar, c.tat direct, cat ~j indirect, fiind i
const uit pe contrastui dintre aparenta ';i esenta, E1 este ,JIezentat din perspectiva unei sir-:;sure trasaturi dcminante de caracter, fiind urmari: intr-o singura I
secventa sernnificativa din viata sa, nuin evolutie ~ prec.zeaza cateva tra':;aturi semnificat; ve ale personaju ui principal si ih.streaza ell citato. Accentu1 cade i
: pe ac'iune, nll. pe pel's':?_~L .. .- ..._ I
AlII - Naratorul este .mplicat, intervim cu aprecieri, co.nentarii la adresa personajelor, relateaza intamplarile la pel's. I sau a III-a - ilustreaza ell citate din ,
~rt '
--'--- .
AIV .- MODURI DE :;:::XPUNERE:Diaiogul esie modul d" expunere principal care asigura ritrnul rapid al succesiunii intamplsrilor (schita are caracter scenic)
:, p~:ecv:m,~i ~n caracterizarea indireciii personajelor, evidentiind diferenta dintre esentii si aparentii, El se imbina ell naratiunea succinta ~i cu pasaje descriptive de /1
, dimensiuni recluse.
~'ta!!! In realiza]'~::~ compunerilor S0 VOl' utiliza st~'tura si conectorii specifici tipuh;-j de text argum~ ttativl .
3

i
i
NUVELA
PLAN DE ARGLJMENTARE A /~PARTENENTEI LA SPECIA LITERARA.
I
/1- argument principal; a - argument secundar;
I
, NUYELA - plan de ~:~gumentare . _ .------l
'--1
; NUVELA este 0 spec.e a genului epic 'in proza, de dim.msiuni medii (mai ampla decat scHta, mai redusa dedt romanul), C;;A. 0 aciiune compi'catii, organizata
, rigur-x, cronologic 9i gradat, pe momcntele subiectuh.i ~i pe un fir norativ central, cu un conflict puierric ~i concentrat care implica un .iumiir mediu de ,
~J!.ersc:!aje... ._ ... .. _ __ _._ .. I
AI -- ACTIUNE CO\1PLEXA, CU lr~ NARATIV C:\NTRAL $1 0 ':ONSTRUCTIlf: EPICA RIGU1{'JASA. A SUBR CTULUI, CU eN CONFLICT I
; PUTi2RNIC $1 CONCENTRAT: aciiune complicatii, org..nizata riguros, c.onologlc si grad.it, pe momentelc subiectului - rezuma actiunea In idei prlncipale, I
' Conf'ictul este puternic si concentrei, organizat pe doua p, anuri: exterior $i nierior, iar intriga bine construita. 1

: aI: SPATIUL $1 TIlIiT'UL CLAR om 1MITATE, AMH:.E: actiunea estc fixata in spatiu si timp care au limite mai extinse - precizeaza ir.dicii spatiali ?i I
i. temr'orali ~ida citate; ...._ . . . - _ '. I
AU- NR. RELATIVMEDIV DE PEJ?30NAJE: persor.aje principale I E'~cundare I episo.Iice I figurante; Personajul principr.l este complex, 2';Jare in diferite I
: iposaze, fiind urmar.t In evolutie tpersonai dinamic]. El este prezentat ~~1rnediul sau de viata, portretul ,",au cuprinde ata, trasatur! fizice, cat si trasaturi I
: morale, cele morale :iind mai numeroase, iar in conturarea profilului sau se folosesc .nijloace directe <;j indirecte de cnracterizare - prccizeaza cateva II
; tdlsHuri sernnificatly.:~ ale personajul~LJJTincipa1. Acce!:::.tulcade nu pe a(~~iune,ci pe per~~~naj,pe trairile ~i~:2volutiapersonE~ului. _._ i
; AlII - Naratorul este detasat, obiectiv, impersonal, de persoana a III-a, .~.egiuneori intervme ~il~i exprims direct simpatia sau dezacordul vizavi de Iaptele I
i. sau de eomportame~.~ul personajelor ". ilustreaza eu ci~,ctedin text... __ _ J
I AIV - MODURI DE EXPUNERE: Na?r.rJiul1ea este modu 1principal de e-punere prin care se prezinta intamplarile in ordinea desfasurarii lor. Ea se imbina I
~eu d-ecrierea ~i dialogL!.l. Prin descriere s,::prezinta cadrul actiunii (spatiul ';;i timpul intamplarilor) si sunt ca-acterizate In mcd direct persona'ele. iar dialogul I
: dina mizeaza ritmul .;,ctiunii ~i reprez.nta un mijloc indirect de caracterizare a persorujelor. Apare miriologul interior prin care sunt dezvaluite starile J'
! suflc!e~ti ale person~i21or ~i modul de a gandi al acest .,;a. _. ... . _
N util!!! In realizan.a compunerilor ';e VOl utiliza structura i conectorii specifici tipului de text argum' intativ!
c
--_._._------ ---------_._---_.
B/\.SMUL
PLAN DE ARG :JMENTARE A !\PARTENENTEJ LA SPECIA U'I'ERARA
/~~.- argument principal; a - argument secundar;
----_._ _-----_ .._.
... ----- _----
.... -----
..
..BASJ\1UL - pla.!l_de fl:gumentare .. _ _ _
BASMUL este 0 spec,.;~Iiterara a genului epic In proza, in care inidmpliir! reale, obisnuiie 1",e impletesc cu cele neobisnuiie, [antasiice, Hind puse pe seama unor I
perso'laje eLl puteri sUp"::.maturale care r~pfezinta binele :~..~a~~Lse afla in;!~:-unconflict care :Je Inchei~ Intot~!~:~aunacu victori,:!:binelui. !
; AI - ACTIUNEA: actlunea cuprinde i'J1tampliiri reale, olJi.:.nuite care se impletesc cu cele neooisnuiie, [aniasiicc -- rezuma actiunea in idei principale:
i al - 3PATIUL ~I TH.d.lPULIMAGINi\RE: spatiul actit.nii este organize+ pe doua dimensiuni: imparapa;::a.rimul acesta ~i taramul celalalr, construit dupa
: alte legi decat cele intclese de ratiunea ornului comun; hmpul actiunii E!S;e nedeterminal:, vag delimitat, imaginar, trecut, faoulos, fix at prin formula initiala
i'---
a barmului: "a fast oddi -
ca niciodaiii" --. ,_. ...
---------- ..
- -.... ---_.- - -j
: All ... PERSONAJE CU PUTERI SiUPRANATURALE: personaieie bosmului 'intruchipmzii binele $i riiul !ili au atfit trLsaturi obisnuite, cat i?i puteri
, suraomenesti. Lupta dintre bine si f8.'.1 se incheie Inlc';:deauna CLl victcria binelui. Prohigosnistui baemuiui, care intruchipcazii binele, se ami In conflict cu
: anuuionistul, parcurgE: un drum initiatic $i este supus, de obicei, la diverse probe, pentru ;..-si dovedi virtutile fizice i?i mora .1<: necesare atingcrii conditiei de
Imp{rat. In urma parcurgerii traseuh .., initiatic, protagonistul isi confirma maturitatea. Personaiul princinal, protagonistul, este complex, a;:>are In diferite
: ipostaze, fiind urmarit in evolutie, fiind caracterizat ".tat direct, cat si indirect - precizeaza cateva tr~If.Muri semnificative ale personaju.ui principal $i
: ilusteaza cu citate.
all - Se remarca, de asernenea, prezenir. "uiuioarelor" (obiecie magice i jiinte necuoitntdioare) care intervin in i.upta cu raul $i sprijina protagonlstul in situatiile
. dific:Je. Mai mult, pre:,;enta dire/or mag!(e (3 ~i mu~ipli dr:.3) constituie ~i~~~0 caracteristica.~~ basmului. ,.. ._ .
; AlII .- SCHEMA EPI ,:1\ SPECIFICA. ~JASMULUI: Basmul este structure t dupa 0 schemu tipicCl, dupa 0 fm mulct epicd stand ardizaiii care prest 'pune existenta
unor [ormule tipice: ini;i:ialli (indica intrarea in timpul imaginar In care estc plasata actiunea), medianii (arata continuitatea 'in spatiu ~i limp a actiunii) :;;ifinale'i
(indica ie~irea din timpul si spatiu1 irn;~.ginar a1actiunii),
~AIV-MODURI Dl~i2XPUNERE: Na;~~tiunea este mod~-tl-p-r-in-c-i-p-al-d-e-e;:punereprin ca;~-se prezinta Intfi~:lplarile In ordir;ea desfasurarii lor. Ea se imbina
1 eu dcscrierea i dialogul. Prin descriere 51' prezinta cadrul actiunii (spatiul ~)itimpul intampiarilor) ~i sunt caracterizate in mod direct personajele, iar dialogul
l din~;.nizeaza ritmu18~c:tiunii ~i reprezi~~a un mijloc indi~:ect de caracteriz':lre a personajelq!:~ .
Nota!!! In realizarea compunerilor ;1e vor utiliza structura ~iconectorii specifici tipului de text argumrntativl
Pianul compunerii Compunerea

lntroducere Plutasul este personajul principal al fragmentulul


din romanul j.Toate panzele sus", de Radu
- locul personajului in naratiune; Tudoran.

Cuprins secventa Incepe In momentulin care Anton


Lupan, intors In port, observa cu mirare un strain:
rezumatul actiunii; care da tarcoale corablei sale. leremia II
lamure~te ca este plutasul care Ie-a adus plnll,
precizarea tipurilor de caracterizare Cu sfiala plutasul rnarturlseste di vrea de fapt sa ;
folosite de autor; -,
mearga ~i el in dlatoria pe mare pana la
.[arjgrad.
trasaturile personajului creionate prin
caracterizare directa;
Autorul contureaza portretul plutasului
trasaturile personajului creionate prin folosind amt caracterizarea directa, cat ~i cea
caracterizare indirecta:indirecrn.

prin urmarlrea comportamentului ~ia Caracterizarea directa, facuta de catre


gesturilor lui; narator, ne spune ee meserie avea omul
tplutasul statea ... ) i seoate la iveala doar un
prin reproducerea vorbelor lui; detaliu fizic: plutasul era un om puternic (zise
aratdndu-si pieptul voinic).

Restul portretului este realizat prin


caracterizare indirecta, trasaturile reiesind din'
comportamentul si vorbele personajului.

Astfel, din comportamentul plutasului ne


dam seama ca acesta era un om simplu,
modest si sfios. Naratorul noteaza gesturi
semnificative:

Plutasul statea cu ochii in pdmdnt si isi


'mdngdia stdngaci toporisca de la brdu.

'Acesta ii ridica privirea spre Anton Lupan,


nu mai putin sfios decaf la inceput ...
-:
De remareat epitetele stdngaci si sfios, care
sugereaza timiditatea plutasului in fata lui
Anton Lupan.
Plutasul se insufleteste insa cand incepe sa
vorbeasca despre ceea ce, de fapt, 11adusese
in port: dragostea de mare (... de data asta
insufletindu-se un pic ... ).

Din vorbele sale reiese ca voia eu oriee pret


sa plece in calatorie eu eorabia pe mare.
Pentru asta era dispus sa-i dea lui Anton
Lupan pinii pe gratis (Iaca, nu-ti cer nicio
plata pe lemnul adus ... )~iehiar sa
munceasca pe tot parcursul drumului ( ... ma
leg sii-ti jiu de folos si cu ascultare la tot ce
mi-i porunci.i. ).
Incheiere In concluzie, I'n acest fragment epic autoruJ
schiteaza chipul unui om simplu, din popor,
- concluzie ( rezumat al cuprinsului ) voinic ~imuncitor, dar timid in acelasl timp, care-
~idoreste mai mult ca orice sa piece pe mare.
Portretul este realizat folosindu-se ambele tipuri
de caracterizare: directa ~iindirecta.
,
i .'
;!Balada populara
'4'
A. Introducere -Definitie Balada este a specie a genului epic in versuri, in care se
povesteste 0 intamplare neobisnuita, de inspiratie eroica, istorica sau legendara.la care
participa personaje cu insusiri exceptionale, prezentate in antiteza ..Balada populara are
caracter oral, anonim, colectiv si sincretic.
B.Cuprins - In opinia mea, .....este 0 balada deoarece are toate trasaturile
caracteristice ale acestei specii literare.
In primul rand, fiind a opera populara , are caracter anonim, oral si
sincretic : nu este rnentionat numele autorului iar textul este cantat pe 0 melodie trista.
In aJ doilea rand, este a opera literara epica, deoarece are narator,
- actiunesi persenaje.Astfelnararorui este omniscient, deoarecepovestesteia-persoanaa-
III-a: ex.
Exista.de asemenea, un fir epic prin care se povesteste 0 intamplare
neobisnuita,
Povestim pe sCUl1 fragmentul.
Personaje1e sunt putemic connrrare Sf se afla in antiteza: ... (enumeram
personajele)
Personajul principal al operei este ...
Caracterizatn pe scurf acest persona).
Fiind 0 balada populara, creatorul anonim foloseste 0 gama variata de
procedee $i mijloace artistice: epitetuI(ex ... ),repetitia(ex ... )~enumeratia(ex ... ),
oersoniiicereeie ), etc. Se .rem:JTC:Jprezeot lABraJeJjsnn.dvj s.i.Qta~tjc (ex.. .),.2
dirninutivelor(ex ), a dativuJui etic(ex ... ).
Versificatia este tipic populara: rima. ....ritmul trohaic, masura de
... silabe.
C.lncheiere- In concluzie, opera literara ..... este 0 balada populara ,
mernorabila prin ritrnul alert al intamplarilor si prin valorile etice pe care le transmite

to
3) In primul rand, in text apare naratorul subiectiv si persona] al
opcrci\obieetiv si omniscient dcoarccc povcstirca cstc In pcrsoann Iialll-a : ex ... ( Dam
un citat scurf, din spusele naratorului).
4) In al doilea rand, aceasta opera are aetiune eare se desfasoara in rimp si
spatiu si pe momente ala subiectului.
Pt. ex., povestim pe scurt textul, mentionand locul sf timpul actiunii.
Daca ne dam seama , scriem din ce moment af subiectului face parte fragmentul.
5) 0 trasatura a operei epice este prezenta personajelor: ex .....
Daca ne dam seama din fragmeni, puiem sa Ie clasificani:
jJrif'lcipulchcc;wuJ-ure\~pisuJiu~., ittJividuule/ colective. positive /negaiive.
6) Personajul principal al operei este ...
-Caract-e-Rzam pe 8GW'f. aeest persona}
7) Nu in ultimuI rand, modul predominant de expunere este
naratiunea.zmodurile principale de expunere sunt naratiunea si dialogul,
C.lncheiere - "In concluzie, avand in vedere aceste trasaturi, putem spune ca opera ... de
... apartine genului epic."

GenuS dramatk
A.Introducere -Definitia: Genul dramatic cuprinde opere literate destinate a fi
reprezentate pe scena, sub forma unui spectacol teatral. De aceea .actiunea este scurta 51
concenrrata, pentru a putea fi prezentata in cateva ore.
B.Cuprins - l ) ,,In opinia mea, opera ... de ... apartine genului dramatic, deoarece
prezinta to ate trasaturile caracteristice acestui gen literar,
2)ln prirnul rand .ca in orice piesa de teatru, textul este divizat in acte, scene
si tablouri. Fragmentul dat face parte din .
3) In al dollea. rand ,apartinand unei opere drarnarice , acesta conrine indicatii
seen ice, prin care autorul da sugestii privind jocul actorilor, aranjarea decorului , mimica,
gesturile, intonatia, intrarile S1 iesirile din scena (ex.: ... ).
4) Principalul mod de expunere este dialogul dramatic, marcat
prin replicile personaielor.In dreptul fiecarei repiici este trecut numele personajuiui, de
ex.: ....
5)Specifica, de asemenea.genului dramatic, este prezenta conflietelor
puternice. Aici se evidentiaza in special eonflictul dintre., ..
6) Povestim pe scurtfragtnentul.
7)Personajele textului dramatic sunt prezentate la inceput, eu detalii privind
identitatea lor: ... (enumeram personajele)
8)Interogatia retorica si exclamatia retorica au un rol esential in textul
dramatic .Ele sunt folosite pentru a da reliefpersonajeior si pentru a conferi voiciune
dialogului: ex .....
C)lncheiere. "In concluzie, avand in vedere aceste trasaturi, putem spune ca opera ...
de ... apartine genului dramatic.
) )

Alcatuie~te 0 compunere de 10-15 randuri, in care sa argumentezi di textul de


mai sus apartine unei opere descriptive.

Fragmentul citat face parte din opera literara .scrisa de ~i este un text
descriptiv, deoarece are ca mod de expunere descrierea, inIati~eaza un aspect din natura I un
portret, valorifica imagini artistice ~i figuri de stil si realizeaza observatii cu privire la ipostazele
prezentate.
Textul valorifica modul de expunere descriptiv, intrucat alterneaza 0 suita de imagini
vizuale / auditive / olfactive etc, centrate pe verbe statice / dinamice, altemativ si pe grupuri
norninale (substantive, adjective): .
De asemenea, este tnIati~at un aspect particular specific al... , fragmentul
devenind un tablou al anotimpului ~ial .
Sunt valorificate figuri de stil, pentru ca prezentarea sa fie cat mai sugestiva pentru
cititor: epitete( ) / personificari (. ) / metafore (. ),
cornparatii (.. ) / enumeratii (.. ) / inversiuni (. ) etc.
Epitetul / metafora / comparatia etc este foarte sugestivfa), redand
Imagmea .
Se realizeaza observatii, reflectii, trairi cu privire la ipostazele prezentate, detaliile
contribuind la veridicitatea imaginilor surprinse: .
Toate aceste elemente sunt argumentele necesare pentru a considera ca fragmentul citat
din opera literara ,de este 0 descriere.
8.
Naratiunea consta 7n relatarea unor lntamplari Intr-o succesiune de momente. Este
speclfica genului epic ~i presupune prezenta unui narator, a unei actiuni care se petrece in
timp si spatiu ~i care antreneaza personaje. Relatia dintre narator si opera literara stabileste
specificul naratiunii: naratiunea la persoana I este subiectiva ~i implica existenta unui
narator-personaj; naratiunea la persoana a III-a este obiectiva, iar naratorul este omni-
scient l?i omniprezent. Fiind vorba de actiune, partea de vorbire care predomina este
verbul folosit la timpurile perfect simplu (prin intermediul caruia cititorul patrunde ln
povestire), perfect campus ~i m.m.c.p. (desernneaza intamplari trecute prezentate ca
reale, posibile) sau prezent (ce poate fi etern cand exprima un fapt universal valabil sau
prezentul relatarii - lotalnit In dialoguri ori In cadrul naratluni' la persoana I).
Fragmentul din. p .,ieste 0 naratiune deoarece sunt
_

relatate 0 serie de lntampl~ri puse pe seama unor personaje (baiatul sl tatallui) ~iincadrate
tntr-un anumit timp 9; spatiu, Pe scurt, intarnplarile pot fi rezumate astfel:. , <

.f ( ,,~ t'l\o-l )

Ynfragmentul dat, naratiunea se face la persoana I, iar naratorul este In acelasi timp si
personaj. t
In plus, partea ~e v.orbire.dom.inanta es~e v~rbul _E:XE'j1;.jl' Ie )
I), ceea ce contribuie la dinarnizarea actiunit. / a IIi _ Q.. .

Asadar, pentru ca in text sunt relatate in ordine cronoloqica lntarnplar' la care participa
personaje, fragmer:tul dat este naratiune.

I
TEXTUL ARGUMENTATIV
Argumentatia este un domeniu constituit la intersectia dintre logica, retorica ~i lingvistica.
Reprezinta 0 strategie de comunicare in care oratorul stabileste concluzii valabile folosind anumite
argumente.

Constructia textului argumentativ:


a. Etapele construirii unei argumentari:
- analiza/intelegerea notiunii, documentarea, sistematizarea informatiilor, formularea si ordonarea
argurnentelor, redactarea argumentarii, editarea textului;
b. Tehnici de argumentare:
o tipuri de asertiuni utilizate in textul argumentativ (fapte, opinii, marturii, prejudecati,
credinte);
o tipuri de argumente;
o rolul conectorilor in argumentare (verbe evaluative, adverbe de mod / predicative ca
marci ale subiectivitatii evaluative, cuvinte cu ro1 argumentativ; structuri sintactice in
argumentare etc.);
o demersul argumentativ inductiv, respectiv deductiv;

Structura argumentarii :
- ipoteza
- argumentatia
- concluzia

Sfaturi utile in realizarea unei argumentari:


- fonnularea clara a ipotezei/ a propriei opinii fata de afirmatia data
enuntarea a doua argumente (pro $i/ sau contra) viabile, pertinente, adecvate ipotezei ~l

dezvoltarea lor convingatoare, prin exemplificari sau prin explicatii clare


organizarea ideilor in scris (coerenta si coeziunea textului; text clar organizat, cu echilibru intre
cele trei componente: ipoteza -argumente - concluzie;
constructia paragrafelor trebuie sa sublinieze ideile
utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate discursului de tip argumentativ (de exemplu, verbe de
opinie: a crede, a considera, a presupune etc.; adverbe/ locutiuni adverbiale de mod folosite ca
indici ai subiectivitatii evaluative: probabil, posibil, desigur, fora indoiala, cu sigurantd etc.;
conjunctii/Jocutiuni conjunctionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de
tip cauzal, consecutiv, final, conc1usiv etc.: deoarece, din causa ca. incdt, ca sa, asadar etc.;
conectori argumentativi: in primul rand, in plus, de fapt, oricum, in ceea ce priveste, prin urmare,
in realitate etc.
corectitudinea lirnbii utilizate
corectitudinea exprimarii
ortografia si punctuatia corecta
formularea unei conc1uzii adecvate
ROLUL MODURILOR DE EXPUNERE

NARATIUNEA DIALOGUL DESCRIEREA

-relateaza Tapti Sauintamplari; -specific'operei dramatice; - limbaj eonotativ;


-e caracteristica operei epice; -in opera epica reproduce conversatia -sensuri multiple ale cuvantului
-presupune: un NARATOR(prezinta dintre doua sau mai multe personaje ; in (polisemantism);
actiunea); opera lirica este vocea = expresia eului -bogatie lexical a;
o ACTIUNE; liric; in opera dramatica reprezinta textul -inovare a expresiei;
PERSONAJE. ee urmeaza a fi memorat si rostit de -unicitate;
-SUBIECTIVA ( persoana intai, N==P sau actori; -caraeter individual: transmite 0
N martor) - N rememoreaza, marturiseste -ajuta la caracterizarea personajelor ( impresie personala, subiectiva asupra
, realizeaza 0 confesiune; mij loe indirect de caracterizare - realitatii;
-OBIECTNA (persoana a 3-a, N personajele au posibilitatea sa se autorul participa afectiv la cele
omniscient, omniprezent); exteriorizeze ); descrise;
-VERBUL =partea de vb. dominanta in -evidentiaza relatiile ce se stabilesc intre -expresivitate;
povestire la indicativ : personaje; -emotioneaza receptorul;
:t: perfect simplu = timpul nararii ( -eontribuie la realizarea oralitatii; oeste fictiune, chiar daca pleaca de la
patrunderea in universul povestirii); * -invioreaza, dinamizeaza textul. realitate, pe care 0 reflecta mai mult
perfect compus & m.m.c.pf. =intamplari sau mai putin;
trecute ,prezentate ca reale, posibile; * -imaginea reala este transfigurata prin
prezent =intamplari care par ca se folosirea unor procedee artistice
desfasoara sub ochii cititorului. (imagini vizuale, auditive, olfactive,
-are rol in caraeterizarea directa a tactile), a figurilor de stil (epitete,
personajelor . comparatii, inversiuni, metafore,

~.
,
.,.J /' I"" ',~, 1\ ( \,.',\,.(
t """ t,-.\..\,.,,.
.>. ..,

)
Ii.I\J. H.' t t(.c I..\,;" '. U...\."
" """"'" 1:\1)0
- f:Ju f , "0".....-: "It".". ~ II tall. ~
I,
I, ~
II

, II ~ to
'" 0 , .,"

-~:,,~ "~)II 1(1..


- , ) 1 V

. ~: h ~

o.)~~~: ~: hri),,~
- ~a..~:
,."i.JY\r.s;i.."~
_~.):lAJL)M
II
\!..\..,

,
J II

If
II
,.
- ~
~ ~
:h~ .l"
'~ V
tL).

" I,
~~ t, ,. rX;, J b Q..o.. k1A: )
In opinia mea, textul citat este un anunt, un text de dimensiuni foarte reduse eu earaeter strict
informativ, pnn care se fac cunoscute informatii eu caracter general.
In primul rand, este un anunt pentru ca informeaza clar, cu date precise, verificate , reale un
public interestat referitor la vanzarea unui teren intravilan in Prejmer, Ia 13 km de Brasov. Datele
sunt precise: 1000 mp, 33 euro/mp etc.
In al doilea rand, limbajul folosit este accesibil, dar obiectiv, fara implicare din partea
autorului.
Avand in vedere argumentele de mai sus, consider ca textul - suport este un text nonliterar , si
anume un anunt .
B. In opinia mea, textul Printesa st broscoiul! reprezinta 0 stire, text nonli-
terar de tip inforrnativ, aparut in mass-media.
Tn primul rand, indeplineste conditia de a aduce 0 informatie noua si
verificata: aparitia In cinematografele din Romania, in ianuarie 2010, a celui
mai recent film de animatie Disney, textul fiind publicat pe internet, pe
site-ul www.cinemagia.rola data de 10 noiembrie 2009.
In al doilea rand, evenimentul prezentat este semnificativ ~i intereseaza 0
larga categorie de populatie, nu numai pe copii, dar si pe adultii iubitori de
desene animate marca Walt Disney. Textul aduce toate informatiile necesare
pentru public: momentul, locul, cateva precizari despre regie, personaje si
muzica, subliniaza ce este nou In abordarea creatorilor sai etc.
Limbajul folosit este accesibil, dar obiectiv, rara implicare din partea
autorului.
In concluzie, textul propus este 0 stire.

~.
B. In opinia mea, fragmentul propus este extras dintr-un articol, text nonli-

j terar cu caracter publicistic de proportii mai reduse, pe 0 tema stiintifica,


medical a: beneficiile conopidei asupra sanatatii. J
1. Textul a fost publicat in Revista Felicia din 6 noiembrie 2009 ~i este scris
de Alexandra Rares, sub titlul .Conopida mentine silueta si apadi de boli". ~
']: Limbajul folosit imbina termenii stiintifici (vitamine, minerale, potasiu,
calciu, magneziu, oligoelemente, fier, zinc, fluor, seleniu, cupru, bor) cu ter-
meni din limbajul cotidian ("nu trebuie fiarta multa vreme, ci mai degraba
oparita sau gatita la cuptor", "nu atenteaza la silueta noastra").Articolul se
adreseaza oricui-este imetesat de 9 I'l.FflRft saiiatoas~.
!iI Informatiile prezentate sunt obiective si precise, iar scopul articolului este
informativ, propunandu-si sa convinga cititorii In legatura ell beneficiile pe
care Ie aduce conopida organismului uman.

~. C4'h~, t-r ~ cvt.~ ~.J:i)


~
a.rtk~.
t..:- kn...M:....f'...i
J Q"~.~~--
e.t.ta:t ~ 8-'(~ ~- ~~
B. Textul nonliterar se distinge prin ra.Rq!:t~realogica si clara 'I~ realitate,
prin scopul bine determinat si prin limbajul adaptat temei si publicului caruia
i se adreseaza.
In opinia mea, fragmentul citat respecta intru totul aceste caracteristici,
fiind un text nonfictional care respecta adevarul si-l transmite prin mijloace
lingvistice accesibile. In primul rand, are scop informativ, continand date
exacte cu privire la un moment din istoria poporului roman si se adreseaza,
'in principiu, unui public specializat sau, oricum, interesat de aceasta tema.
In al doilea rand, limbajul este specific domeniului istoriei (revendicare,
ambasador, ultimatum, dictat etc.) ~i ideile sunt sustinute prin repere de
ordin temporal si spatial autentice, verificabile In realitate (26 iunie 1940,
palatul Belvedere din Viena, 26 de participantij. Se dau amanunte precise,
pentru a se oferi 0 descriere cat mai fidela, fara omisiuni, a momentului
prezentat (ora 22, salonu! de aur al palatului).

[
In al treilea rand, stilul in care este redactat se distinge prin obiectivitate,
precizie, claritate. Nu se folosesc figuri de stil, fiindca nu expresivitatea
conteaza intr-un astfel de text, ci acuratetea informatiei.
In concluzie, pe baza argumentelor prezentate, putem afirma ca frag-
mentul dat valorifica pe deplin trasaturile textului nonliterar.
ZV/)/CQ -k~J/J'C te-aye /)( f ',r}( C' m 5J6
o eN/ nu e! 'J-Q /I'e-o ru : . tc /lA.<) I J ole "
/4~
~
V~iJ! laJ!o1 ,,uiJ J AI -seel, Iv __ ,1o'/UJ?fx I~Q
I
Cf?&7

,fY)O/ rnu/!J' -
SEMNELE DE PUNCfUATIE ~I DE ORTOGRAFIE Desparte apczitia simpla. sau
(seld/iJ ncapitulativd) dezvoltati (A.s.ap. - N) de restul ~ s-a Impiedicat.
propozitiei. ~ a fost notat cu zece.
SEMNUL UTILIZARE EXEMPLIFICARE Desparte gerunziile ~iparticipiile
aflate la inceputul comunicarii Mur~uJ,~, are cursul
de restul propoeitiei. lin.
Punetul MarcheazA sta~itul unei Citeste mult, Desparte complementele
propozitii sau fraze enun-tiative. Citeste / ~irezolva pro- circumstantiale asezate ln-tre Da, ai dreptate.
Se pune dupA 0 prescurtare. bleme./ subiect ~ipredicat NUt n-ai dreptate.
MS. ( Maiestatea sa ) Desparte adverbele de eflr-matie
sau de negatie ( e-gale cu 0
Semnul Marcheazli sfir~itul unei Cine vorbeste? propozqie ) de restul enuntului. lonel, astamp3rAte!
intrebarii propozitii sau fraze intero- Imi spuneti / cine vor- Desparte substantivul in cazul
? gative. beste? / vocativ de restul propozitiei.
Se pune dupa un cuvant Unde? Desparte 0 interjectie ex- Qf, cat mA superi!
interozativ. clamativa de restul propo-zitiei.
MarcheazA lipsa predica-tului.
Semnul Marcheaza sfAr~itul unei Ce frumos e afaral Eu am aflat din ziar, el, de la
exclamiirii propozijii I fraze excla-mative. Priveste / cat e de inalt radio.
! MarcheazA SIa~itul unei muntele!/
propozijii / fraze impera-tive. Fii atentl PuDetulli Desparte 0 propozitie sau un ~siti apostroful ~i cratima
Desparte un vocativ sau 0 Fii atent / ~inu te mai virgula grup de propozijii de restul folosite in text; explicati
interjectie de restul enun-tului. juca! I frazei. folosirea lor.
Ionel! astamp!ra-te!
Of! rm. deraniezi!

Punctele de MarcheazA 0 intrerupere in Te rog sA... Ghilimelele inchid tntre ele un citat sau un ,,Peste viitfuri trece luna," /
suspensie cursu! vorbirii (al gandirii). titlu. "Lacul"
... 11..-1 Indica lipsa unui fragment din "in vremea veche, [1 pe MarcheazA cuvintele unui ,,lntelepciunea e rarl", zise
text. cand Dumnezeu ... persona] ( in loculliniei de bunicul.
dialog ).
DouA puncte Se folosesc inaintea unci CAutAm in text: epitete, Indica folosirea unui cu-vant ell A venit ~i Hd~teptul" de
<:) enumerari. comparatii, metafore .. sens figurer. Gigell
AratA ineeputul vorbirii directe ( La spus: . IndicA existenta unui eitat in "Vorba ceea: Lesa-l, mAil L-
vorbirea unui per-sonaj}. - Adu-mi, te reg, 0 cana cu
co> citat. as lAst eo. dar ... "
Se pun inaintea. unei ex-plicetii apal
sau a unei precizan. Timp estimat: 12 minute.

Linia de dialog indicA Inceputul vorbirii directe ( - Viro aici, a spus el.
Linia de pa~uzi Delimiteaza 0 explicatie, 0 " $i gura vetrei . ell tUcAri si a fiecarui perso-na] ).
ccrnpletare de restul enun-tului. cujar ~inganA basmul. .."

Cratima Indic! scrierea coreca a gura-leului,


unui cuvant compus. galben-auriu, ...
Indica rostirea impreunA a doua te-am ( ,<ml')
Virgula iNFRAZ.l sau mai multe cu-vinte, eu / Bra tntr-o ( poveste }
(,) Desparte propozitii de acelasi Citesc lectia, I desenez, / disparitia unei sttebe (uneori i ducandu-se
fel, coordonate prin juxtapunere rezolv probleme. I dtspantia unui sunet / disparnta
hiatului ).
Desparte 0 atributiva expli- Ziua aceea, / in care am aflat Se pune intre doua numerale
cativ! de regenta ei. rezultatul, I mi-a r..mas vie in pentru a exprima aproximatia. E nevoie de doi-trei oameni.
amintire. / Leaga desinenta sau arti-colul
Desparte anumite subcr-donare ~,I lee la plimbare.l hotArat de ebrevieri sau de unele C.F.R-yj
de regenta lor.(vezi tabelul neologisme. show-eei
subordonatelor! ) Merg afera, / zise ea. I dupa show.~

.
Desparte 0 incident! de" restul ce termin lectiile. I
frazer. Apostroful Indica tipsa accidentala a unui pan' dlseera
sunet sau a unui grup de sunete ai' datA
iN PROPOZITIE A cumparat: ~ ~ dintr-un cuvant,
Desparte elementele unei struguri. [ndicA lipsa unor cifre ( in '89
enumeratii. Este itttt, !!M.ni,~. scrierea anilor ).
Desparte dOM paTti d.
propozitie de acelasi fel Nepoata mea, !.Yl.i!!, este
OS. 2 np, lA...2C .. ). dra"las~.