Sunteți pe pagina 1din 42

Liceul Tehnologic Telciu

PROIECT

pentru certificarea competentelor


profesionale

Calificare profesional : Technician pentru ntreinere


i reparaii.
Domeniul : mecanic

Tema : Asamblri cu pene i tifturi

Profesor coordonator: Absolvent:


Murean Cristina Anda Bucioac Luca Ionu

2017
Generaliti

Asamblarea este operaia de reuniune, ntr-o succesiune bine determinat, a


elementelor constituente ale unui sistem tehnic, n scopul de a ndeplini cerinele
tehnologice impuse.
Rezutatul fizic al operaiei de asamblare poart numele tot de asamblare.
Asamblrile nedemontabile se caracterizeaz prin faptul c nu se pot demonta far
deteriorare cel puin a unuia dintre elementele asamblrii. La asamblrile prin presare,
fora de frecare ce apare ntre cele doup suprafee creeaz o presiune de contact. Cnd
deformaiile suprafeelor n contact sunt elastice, asamblarea este demontabil. Dac
apar i deformaii plastice, asamblarea va intra n categoria asamblrilor nedemontabile.
Asamblrile ntre butuci i arbori sunt asamblri demontabile dintre o pies
cuprinztoare (butuc) i o pies cuprins (arbore) i sunt folosite pentru fixarea roilor i
a altor piese pe arbori. Aceste tipuri de asamblri sunt utilizate n scopul:
- transmiterii forelor de solicitare (forelor axiale i a momentelor de torsiune);
- asigurrii mpotriva deplasrii relative axiale sau unghiulare;
- realizrii de elemente de siguran la suprasarcini sau la desfacerea n timpul
funcionrii.
n funcie de tipul elementului intermediar din asamblare i de modul de
transmitere a forelor, ntre butuci i arbori pot fi asamblri: cu tifturi i boluri, cu
pene, canelate, profilate, presate i asamblri cu brri elastice.
Alegerea, respectiv utilizarea unui anumit tip de asamblare depinde de:
- tipul i caracterul sarcinii (for sau moment, caracter static sau dinamic);
- tipul asamblrii (fix sau cu posibiliti de deplasare axial sau unghiular);
- frecvena demontrilor;
- cerinele funcionale i constructive (destinaie, gabarit, precizie i cost de prelucrare).
Asamblrile cu pene se folosesc pentru a transmite micarea de rotaie.
Pentru aceasta se folosesc pene. Penele sunt nite piese mici de metal introduse
ntre arbore i butuc cu scopul de a bloca micarea relativ radial dintre ele. Penele sunt
introduse, cu joc sau cu strngere, n locauri practicate n ambele piese dorite a fi
asamblate (numite generic arbore i butuc) n general piesele asamblate cu pene sunt
blocate una fa de cealalt. Poate exista i situaia n care butucul se poate deplasa axial
fa de arbore, pe pan, dar micarea relativ radial rmnnd blocat.
tifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate pentru:
- asamblare, n scopul transmiterii unor sarcini relativ mici (tifturi longitudinale sau
transversale);
- realizarea de articulaii (tifturi cilindrice);
- asigurarea poziiei relative la montri i demontri repetate;
- asigurare i fixare (tifturi cilindrice sau conice, tifturi filetate utilizate ca elemente de
siguran).
tifturile sunt organe de maini asemntoare penelor, cu deosebirea c au o forma mai
alungit i o seciune transversal mic. n cazul solicitrilor relativ mici, tifturile pot
nlocui penele i bolurile, soluie care este i mai economic dect acestea.
Asamblri cu pene

Consideraii generale

Asamblarea cu pan este mbinarea demontabil a dou piese cu axa geometric


longitudinal comun (tip arbore butuc), utiliznd organe de maini numite pene.
Penele sunt organe de maini, n general de form prismatic, care servesc la
asamblarea unor organe de maini n vederea transmiterii unui moment de torsiune (pene
longitudinale) sau a unei fore (pene transversale)
Dac pana este perpendicular pe axa pieselor mbinate este pan transversal, iar
dac este paralel cu axa pieselor mbinate este pan longitudinal.

Clasificarea penelor

Dup rolul funcional


pene de fixare (solidarizare)
pene de reglare (fig 1)
pene de ghidare
Fig 1

Dup poziia penei n raport cu elementele asamblate:


Pene longitudinale, care au axa longitudinal paralel cu axa pieselor
(fig 2)
o Cu nas (a)
o Fr nas (b)

Fig 2

Pene transversale, care au axa longitudinal perpendicular pe axa


pieselor (fig 3)
o Cu o fa nclinat (a)
o Cu dou fee nclinate (b)
o Cu seciune rotunjit (c)
o Cu seciune dreptunghiular (d)

Fig 3

Penele longitudinale (fig 4)


De fixare (cu prestrngere)
o nclinate cu nas
o Fr nas
o Plate
o Concave
o Tangeniale

Fig 4

De ghidare (fr prestrngere)


o Paralele (obinuite -fig 5 -, drepte fig 6 -)
o Disc (fig 7)
o (fig 8)
o Ascuite

Fig 6
Fig 5

Fig 8
Fig 7

Penele longitudinale se ntlnesc frecvent la poziionarea pe arbori a roilor


dinate, a roilor de curea, a volanilor. Au rolul de a transmite momentul de rsucire de
la o pies la alta.
Penele transversale se construiesc cu conicitate sau nclinare de 1 : 50..1 :
100, pentru a asigura mpnarea prin autoblocare a elementelor asamblate.

Materiale folosite :
- oel carbon obinuit (OL 50), oel laminat de calitate (OLC 45), materiale
plastice.
Tipuri de asamblri

-fr prestrngere (fig 10)


-cu prestrngere (fig 11)

Fig 10
Fig 11

Tehnologia de asamblare

Pana se introduce prin presare (folosind dispozitive speciale) sau prin batere uoar cu
ciocane din lemn sau cauciuc (pentru a evita deformrile) fig 12-
La demontare, pentru scoaterea penei din canal se prevede o gaur filetat n pan, n ea
introducndu-se un urub cu poriunea filetat mai mare dect grosimea penei fig 13-

Fig 12
Fig 13
Canalul de pan se execut prin frezare, folosind freze disc sau freze deget (fig 14).

Fig
14

Controlul asamblrilor prin pene se face folosind un dispozitiv cu micrometru de


adncime (fig 15)

Fig 15

Solicitrile asamblrilor cu pene (fig 16)

-strivire pentru canalul de pan ;


-oboseal, datorat solicitrilor variabile n cazul penelor longitudinale ;
-forfecarea (rar) pentru penele paralele .
Canalul de pan este un important concentrator de tensiune att pentru arbore ct i
pentru butuc.

Fig 16
Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere.

Penele longitudinale montate cu strangere transmit sarcina prin frecare. Fora de


apsare dintre pan i butuc, respectiv dintre pan i arbore este asigurat prin baterea
penei n locaul ei. Pana longitudinal montat cu strngere are faa superioar nclinat
cu 1:100, feele active fiind cea superioar i cea inferioar, iar ntre feele laterale i
loca exist jocuri. Strngerea asigurat n asamblare permite preluarea pe lng
momentul de torsiune i a unor sarcini axiale.

Asamblrile prin pene montate cu strngere se utilizeaz destul de rar, numai la


turaii mici i mijlocii, cnd nu se impun condiii severe de coaxialitate a butucului pe
arbore, deoarece baterea penei determin o dezaxare a pieselor asamblate.
Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:

inalte, denumite si inclinate (figura 6a);

plate (figura 6b);

concave (figura 6c);

tangentiale (figura 6d).


Figura 6

Pot fi cu sau fara calcai (nas), calcaiul usurand montarea si demontarea; sunt
standardizate.La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore are
forma si dimensiunile penei, montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului.

Figura 7a
La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin batere
penei in lungul canalului.

Figura 7b

Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere,


penele cu calcai permitand forte de batere mai mari.

Q F [tg ( ) tg ]

Q= marimea fortei de batere ;

F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei;

= unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere;

= unghiul la varf al conului;

= unghiul de frecare.
Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate care se folosesc
in cazul arborilor cu d230 mm sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin
pana inalta.

Asamblarile cu pene concave transmitand momente de torsiune mai mici


comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate se folosesc pentru arbori cu d150
mm; se intrebuinteaza si in cazurile in care din motive de rezistenta nu se admite
executarea canalului de pana in arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi doua
pene montate la 1200.

Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d).

Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune, folosindu-se

n constructia de masini grele si, in special, la sarcini dinamice mari (figura 7).

Figura 8

Mt cap = momentul de torsiune capabil;

t = grosimea penei;

l = lungimea penei;

d = diametrul arborelui;

as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;


lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

O pereche de pene tangentiale transmite momentul de torsiune intr-un singur sens,


pentru cazul modificarii sensului de rotatie in timpul functionarii trebuind montata o a
doua pereche de pene (figura 9).

Figura 9

Asamblari prin pene longitudinale montate fara strangere. Din aceasta


categorie fac parte asamblarile prin pene paralele, pene disc si pene cilindrice (figura 10)
:

Figura 10

La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin fetele laterale ale


acestora, jocul radial fiind prevazut intre fata superioara a penei si fundul canalului din
butuc. Se executa cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).
Figura 11

Figura 12

4M t
s as
dhlc
4M t
lc
dh as

(pentru asamblari fixe)


4M t
lc
dhpa

(pentru asamblari mobile)

2M t
f af
dblc
In functie de rolul lor functional, penele paralele se impart in: obisnuite, de ghidare
si mobile. Penele paralele obisnuite se intrebuinteaza pentru transmiterea momentului de
torsiune cand butucii sunt fixati in directie axiala. In cazul pieselor mobile in directie
axiala se folosesc penele de ghidare, care se fixeaza pe arbore prin intermediul unor
suruburi (figura 13).

Figura 13

Lungimea penelor de ghidare se alege in functie de deplasarea necesara a


butucului. Folosirea suruburilor trebuie limitata la cazurile strict necesare, existenta
gaurilor micsorand mult rezistenta la oboseala a arborilor.
Penele paralele se folosesc pe scara larga in constructia de masini avand avantajul
neovalizarii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu strangere.

Penele disc necesita executarea unui canal adanc in arbori, din acest motiv
folosindu-se, mai ales, la montarea rotilor dintate sau de curea pe capetele arborilor; se
intrebuinteaza in constructia de masini-unelte, autovehicule si masini agricole (figura
14).

Figura 14

2M t
s as
dcl
2M t
lc
dc as

s = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;

dc = diametrul arborelui de calcul;

l = lungimea penei;

as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;

lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;


Penele cilindrice sunt de fapt stifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se
folosesc in cazul amplasarii pieselor la capatul arborilor si transmit momente mici de
torsiune; se intrebuinteaza si in cazul ajustajelor presate, ca element de siguranta (figura
15).

Figura 15

4M t
s as
dd1l z
4M t
lc
dd1 z as
2M t
f af
dd1l z

s = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;

d = diametrul arborelui de calcul;


d1 = diametrul penei;

z = numarul de pene cilindrice;

lz = lungimea penelor;

as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;

lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

f = efortul unitar;

af = efortul unitar admisibil.

Penele transversale se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor


asamblate. Ele pot avea sectiune dreptunghiulara cu una sau ambele fete inclinate
sau pot avea muchiile rotunjite. In figura 16 sunt aratate cateve tipuri de pene
transversale. Se pot utiliza atat la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul de cruce la
compresoare; la tiranti, cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu:
jocul dintre fus si cuzinet.

AA

Figura 16
Figura 17

Figura 17 prezinta reglajul jocului in lagar. Se observa ca, prin strangerea


contrapiulitei 2, pana 1 lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe verticala
in sus, producand o forta de presare asupra lagarului compus din cuzinetii 3 si 4. Atunci
cand realizarea penelor transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza
stifturile transversale simple sau crestate cum sunt cele din figura 18. Pentru a
impana prin autoblocare elementele supuse asamblarii, penele si stifturile traversale se
executa cu o conicitate sau o inclinare de 1:50 pana la 1:100.
Figura 18

Calculul si proiectarea asamblarilor prin pene longitudinale

Alegerea unui anumit tip de pana este o problema foarte complexa, recomandarile
avand doar un caracter orientativ.

In cazul in care este nepermisa deplasarea circulara relativa in timpul functionarii


a pieselor asamblate nu se recomanda folosirea penelor cu strangere. In afara de
aceasta, penele longitudinale montate cu strangere transmit momente de torsiune relativ
mici. Dezavantajul general al penelor cu strangere consta in slabirea cu trecerea
timpului a strangerii initiale, ca urmare a actiunii sarcinilor variabile.

Penelor tangentiale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauza se


recomanda folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care functioneaza in conditii
grele; penele tangentiale slabesc, insa la fel ca si celelalte pene cu strangere
rezistenta la oboseala a asamblarii, prin canalele de pana.

La penele longitudinale montate fara strangere nu se intalnesc dezavantajele


mentionate, existand totusi slabirea rezistentei la oboseala a asamblarii si fiind necesara
o fixare suplimentara axiala a pieselor asamblate.

Penele longitudinale se executa din OL 60 si foarte rar din oteluri aliate. Calculul
unei asamblari prin pene longitudinale se poate desfasura dupa urmatoarea schema:

a) in functie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile transversale a


penei b latimea penei si h inaltime penei;

b) la penele cu strangere se poate determina momentul de torsiune pe care trebuie sa-l


transmita asamblarea, Mt cap, alegand in prealabil o lungime standardizata a penei,
in functie de dimensiunea cunoscuta a butucului; acest moment se compara cu
momentul de torsiune Mt necesar de transmis. Adoptand rezistenta admisibila la
strivire as, se poate determina lungimea penei, alegandu-se apoi o lungime
standardizata. La penele paralele se calculeaza din conditia de rezistenta la
strivire lungimea de calcul a penei l c, alegandu-se o lungime standardizata, in
functie de lungimea calculata. Daca lungimea lc va fi mai mare decat lungimea
butucului se pot monta doua pene identice, dispuse la 1800;

c) la penele paralele se efectueaza un calcul de verificare la forfecare, in cazul in care


arborele este executat dintr-un otel mai rezistent decat otelul din care este executata
pana.
Asamblri cu tifturi

Consideraii generale

tifturile se utilizeaz pentru a fixa poziia relativ a dou piese (centrare). n


cazul solicitrilor mici, tifturile se pot nlocui cu pene sau boluri.

Asamblrile cu tifturi sunt asamblri demontabile, care servesc


urmtoarelor scopuri:

tifturile nefiletate:
- Centrarea carcaselor (Figura 5.1);
- Construcia cuplajelor de siguran cu elemente de forfecare (Figura 5.2);
- Transmiterea unui moment de torsiune (Figura 5.3);
- Transmiterea unei micri de rotaie sau a unei micri de pivotare
(Figura 5.4).

tifturile filetate:

- Poziionarea axial a pieselor, n absena unor fore axiale (Figura 5.5);


- Reglaje poziionale (Figura 5.6).

Clasificare:

Dup forma seciunii:


- Plin (Figura 5.7 a ,b, c)
- Inelar sau spiral (Figura 5.7 d, e STAS 9720)
Dup forma onstructiv:
- Cilindrice (Figura 5.7 a ,b, c, d, e)

- Conice (Figura 5.8 a ,b, c STAS 3536)


Dup prezena filetului:
- Filetate (Figura 5.9)
- Nefiletate (Figura 5.7 a ,b, c, d, e; Figura 5.2 a)
Dup aspectul suprafeei de lucru:
- Netede (Figura 5.7, a ,b, c, d, e)
- Crestate (Figura 5.10 STAS 7464)
Dup forma capetelor:
- Rotunjite (forma A, Figura 5.7 a STAS 1599)
- Teite (forma B, Figura 5.7 b STAS 1599)
- Neprelucrate (forma C, Figura 5.7 c STAS 1599)
Dup poziia filetului:
- De extragere (Figura 5.8 b)
- De extragere (Figura 5.8 c)

Utilizarea tifturilor

Centrarea carcaselor (Figura 5.1). Utilizarea tifturilor pentru centrarea


carcaselor construite din dou buci este funcia cea mai important a lor. n
aceeai zon a importanei se afl i poziionarea corect a dispozitivelor
pentru prelucrarea pieselor n liniile automate.

Construcia cuplajelor de siguran (Figura 5.2). Calculul de rezisten const


n calculul diametrului tiftului.

Tensiunea de forfecare a tiftului se determin cu relaia:

unde:

Ff - este fora tangenial care produce forfecarea celor z


tifturi n N;
Atot-este aria total de forfecare a celor z tifturi, n mm2:
Numrul de tifturi z poate fi z=1, 2, 3, 4 . Cuplajul trebuie echilibrat dinamic.
Calculul de rezisten

- const n verificarea tiftului. Dac se consider c elementul motor este roata


dinat, atunci solicitrile elementelor asamblrii sunt:

Strivirea dintre tift i butucul roii;


Strivirea dintre tift i arbore;
Forfecarea tiftului.

Strivirea dintre butuc i tift:


Strivirea dintre tift i arbre:

Forfecarea tiftului:
Exemple de utilizare a tifturilor (fig 3, fig 4).

Fig 3

Fig 4
ANEXE
BILIOGRAFIE

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/fizica/asamblari-demontabile-217931.html

https://www.scribd.com/doc/66577210/ASAMBLARI-MECANICE
https://www.scribd.com/doc/228900943/Asamblari-Prin-Pene-Paralele
https://www.scribd.com/presentation/95064086/Asamblari-Demontabile-Prin-Pene-Si-
Caneluri
https://www.scribd.com/doc/79688002/Asambl%C4%83ri-demontabile
https://www.scribd.com/document/79313288/Asamblari-cu-stifturi
https://www.scribd.com/document/78558020/Tipuri-de-Asamblari

Curs Mecanisme si Organe de Masini I

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Asamblari-demontabile103178228.php
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/ASAMBLARI-DEMONTABILE-PRIN-
PEN10313112314.php