CONTINUTUL SI STRUCTURA BUGETELOR LOCALE

1.1. Procesul bugetar

Continutul

Procesul bugetar local sub aspectul continutului, reprezinta

ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatile locale in scopul
concretizarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentala.

Procesul bugetar presupune:

- Existenta unor resurse financiare;

- Alocarea lor in scopul furnizarii catre cetateni a bunurilor si
serviciilor publice.
Instrumentul in care isi gaseste reflectarea toate resursele financiare
si cheltuielile publice ale unitatii administrativ-teritoriale il constituie
bugetul local.
Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti,
judet, respectiv Municipiul Bucuresti intocmeste un buget local, in conditii
de autonomie, potrivit legii. Intre aceste bugete nu exista relatii de
subordonare. Fiecare dintre acesta este autonom unul fata de celalalt.
Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ teritoriale care
au personalitate juridica.
Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere
a activitatii financiare si reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii
cheltuielilor, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de
acoperire a deficitelor respectiv gradul de autonomie a administratiei
locale respectiv fata de administratia centrala.

Cele doua verigi ale bugetelor locale sunt :

1. Bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti

administrate de Consiliile judetene, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucuresti;

2. Bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale

sectoarelor Municipiului Bucuresti administrate de consiliile locale.

Consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului

Bucuresti sunt autoritati deliberative iar primarii, presedintii consiliilor
judetene si primarul general al Municipiului Bucuresti , autoritati
executive.
 Pentru ca bugetul local sa devina operational este necesara ca o
premisa esentiala, elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o
anumita perioada.

Se impune deci, existenta cadrului juridic care sa reglementeze pe

de o parte categoriile si nivelele impozitelor, taxelor si contributiilor
percepute de la persoanele fizice si juridice, iar pe de alta parte,
destinatiile spre care pot fi orientate alocatiile bugetare in vederea
furnizarii de bunuri si servicii publice.

Avand la baza un anumit cadru legislativ ce trebuie sa se afle in

concordanta cu obiectivele programului de guvernare, consiliile locale pot
declansa procesul bugetar local.

Institutiile publice cu atributii in realizarea procesului bugetar local

cuprind autoritatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile
publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de
finantare a activitatii acestora.

Caracteristicile procesului bugetar local

- Decizional consta in alocarea unor resurse limitate in raport cu

nevoile societatii de bunuri si servicii publice;

- Democratic pe parcursul derularii etapelor procesului bugetar

se manifesta atat atributele statului de drept intre care cel al separatiei
puterilor in stat, cat si posibilitatea impunerii intereselor economico-
sociale ale diferitelor grupuri de cetateni care detin majoritatea politica de
decizie;

- Preponderent politic deoarece optiunea pentru un anumit tip de

politica economica, in general, de politica financiara si monetara, in
special, toate reflectate in cotinutul bugetului, reprezinta un act de decizie
politica al fortelor majoritare.

- Continuitate etapele sunt stabilite prin lege, in baza principiilor

si publicitatii, cu precizarea termenelor concrete de derulare si finalizare.

Etapele procesului bugetar local

Etapele consecutive ale procesului bugetar local se refera la:

1) Elaborarea proiectului de buget

2) Aprobarea bugetului local

 3) Executia bugetului local

4) Incheierea executiei bugetului local

5) Controlul executiei bugetului local

6) Aprobarea executiei bugetului local

Elaborarea proiectului de buget

Elaborarea proiectelor bugetelor locale se bazeaza pe proiectele de

bugete proprii ale autoritatii administrative, ale institutiilor si serviciilor
publice din subordine. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale
propun programele specifice activitatii desfasurate pentru a fi bugetizate
(cuprinse in buget).

Programele analizate de catre ordonatorii principali de credite se

aproba ca anexe la bugetul local. Legea finantelor publice nr. 189 /1998
stabileste procedurile ce se efectueaza in vederea examinarii si adoptarii
bugetelor locale si calendarul acestora.

Consiliile locale si judetene , dupa caz, vor elabora bugetele locale si

respectiv bugetul propriu judetean pe formularul care cuprinde veniturile ,
cheltuielile dupa clasificatia functionala si detalierea cheltuielilor pe
articole si alineate.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor

prevazute in bugetele locale se aproba , potrivit prevederilor art. 22 din
Legea finantelor publice locale, nr. 189/1998, de catre:

a) Ministerul Finantelor , pentru sumele defalcate din impozitul

pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale si pentru subventionarea
energiei termice livrata populatiei si pentru transferurile de la bugetul de
stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe , pe baza
propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale,
transmise la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar
de stat.

b) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru

bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate.

Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de

stat vor transmite,

in termen de 10 zile de la publicarea Legii bugetului de stat pe anul

2000, propunerile de repartizare pe trimestre primite de la ordonatorii
principali de credite pentru sumele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor l;ocale si pentru subventionarea energiei termice
livrata populatiei si pentru transferurile de la bugetul de stat pentru
investitii finantate partial din imprumuturi externe , pe ansamblul judetului
si al municipiului Bucuresti, pe formularul model transmis de Ministerul
Finantelor (vezi adresa nr. 160575/08.05.2000).

La repartizarea pe trimestre a sumelor defalcate din impozitul pe

venit si a

transferurilor pentru investitii finantate partial din imprumuturi

externe , se vor avea in vederenivelul fondurilor alocate pe seama acestor
indicatori pentru aceasta perioada ; diferenta pana la nivelul prevederilor
aprobate va fi repartizata in mod echilibrat pe trimestre, in functie de
termenele legale de incasare a veniturilor proprii si de perioada de
efectuare a cheltuielilor.

Directiile generale ale finantelor publice si controlului

financiar de stat vor asigura urmarirea incadrarii in repartizarea pe
trimestre a sumelor defalcate din impozitul pe venit si a transferurilor de
la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi
externe , aprobata si comunicata de Ministerul Finantelor pe ansamblul
judetului.

Termenul final pentru elaborarea si depunerea proiectelor de bugete

de catre ordonatorii principali de credite la directiile generale ale finantelor
publice si controlul financiar de stat de stat este 20 iulie, urmand ca
acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului.

Potrivit prevederilor art. 20 alin (4) din Legea finantelor publice

locale , nr 189/1998, proiectele bugetelor locale se prezinta spre aprobare
consiliilor locale, judete 414i85e ne si Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in
vigoare a Legii bugetului de stat .

Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale,

judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti , dupa caz, directia
generala a finantelor publice si controlului financiar de stat va intocmi
sinteza bugetului pe ansamblul judetului si va transmite Ministerului
Finantelor anexa Bugetul centralizat al judetului pe anul 2000 cu
defalcare pe bugete componente in termen de 10 zile de la aprobarea
bugetelor locale.

Pe parcursul exercitiului bugetar, consiliile locale, judete 414i85e ne

si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba
rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in
vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum si ca urmare a unor
propuneri fundamentate ale ordonatoriilor principali de credite.
 Proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la
sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii
consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Proiectul bugetului local este insotit de raportul primarului, al presedintelui
consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti,
dupa caz, precum si de contestatiile depuse de locuitori, in termen de 15
zile de la data publicarii sau afisarii proiectului.

Aprobarea bugetului local

Organul imputernicit de lege sa aprobe proiectul de buget este

consiliul local. Caracterul preponderent politic si democratic si de larg
impact economico-social al ansamblului deciziilor de politica financiara,
reflectate in proiectul de buget, determina, in mod obiectiv, ca aprobarea
prevederilor bugetare sa o faca forul deliberativ, in care sunt reprezentate
interesele tuturor cetatenilor.

Proiectul de buget prezentat consiliului local, judetean sau

Consiliului General al Municipiului Bucuresti parcurge urmatoarele etape:

prezentarea de catre primar, presedinte al consiliului judetean

sau primarul Municipiului Bucuresti a raportului pe marginea proiectului
de buget in plenul consiliului;

examinarea de catre comisii structurate, de obicei pe domenii,

cum ar fi: invatamintul, sanatate, cultura, asistenta sociala, servicii si
dezvoltare publica si locuinte, actiuni economice (agricultura,
transporturi);

analiza contestatiilor primite;

aprobarea sau respingerea amendamentelor aduse proiectului de

buget de comisiile respective ;

adoptarea prin hotarare a proiectului de buget votat mai intai pe

capitole, subcapitole, articole si anexe.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza

pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de
perioadele in care se efectueaza cheltuielile.

Executia bugetului local

Dupa adoptare, hotararea de aprobare a bugetului local se publica in

presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, moment in care bugetul
devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se realizeaza pe
durata anului bugetar.
 Executia bugetului consta in incasarea si efectuarea cheltuielilor
aprobate. Acest proces, deosebit de amplu si de complex, antreneaza
participarea unui numar mare de operatori bugetari si anume: aparatul
fiscal, institutiile publice de subordonare locala cu toate structurile.

Responsabilitatea executiei bugetare revine primarului sau

presedintelui consiliului judetean, care prin institutiile sale componente
trebuie sa-si dovedeasca capacitatea de administrare atat a procesului de
colectare la un nivel cat mai ridicat al veniturilor, cat si a procesului de
utilizare a alocatiilor bugetare.

Prevederile bugetare privind veniturile reprezinta limite minime de

realizat, cu exceptia veniturilor din imprumuturi, care constituie limite
maxime de atins. La randul lor, cheltuielile bugetare aprobate prin lege
reprezinta limite maxime, ce nu pot fi depasite, intitutiile publice, care
executa bugetul fiind obligate sa respecte intocmai destinatiile stabilite
pentru fiecare alocatie bugetara.

Incasarea veniturilor cuvenite bugetului, respectiv efectuarea

platiilor de la buget se efectueaza printr-o institutie specializata aflata in
subordinea Ministerului Finantelor respectiv trezoreria statului.

Legea privind finantele publice locale interzice institutiilor publice

locale sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin bancile comerciale.
Unele cheltuieli publice se deruleaza si prin sistemul bancilor comerciale,
pe baza de conventii privind prestarea de servicii incheiate intre acestea si
Ministerul Finantelor.

In executie, existand multiple particularitati de continut si

institutionale, executia veniturilor bugetare este un proces distinct de
executia cheltuielilor bugetare.

Executia veniturilor

Executia veniturilor bugetare se realizeaza prin compartimente de

specialitate ale primariilor locale si judetene.

In cazul impozitelor directe, fazele executiei bugetare sunt:

Constatarea si asezarea prin care se identifica si se dimensioneaza

materia impozabila a unei persoane fizice sau juridice, care potrivit legilor
fiscale sau hotararii consilului local, in cazul taxelor speciale, intra sub
incidenta impozitarii.

Deschiderea rolului fiscal al persoanei fizice sau juridice respective,

in care se inscrie suma datorata (debitul) de persoana in
cauza .
 Emiterea titlului de percepere a impozitului, respectiv titlul de
incasare emis atunci cand contribuabilul isi achita din proprie initiativa
datoria sau ordinul de incasare utilizat pentru anuntarea debitorului
asupra obligatiei de plata, precum si in cazul executarii silite a debitorilor
care nu-si executa datoriile catre buget in termenul legal.

Perceperea impozitului - consta in incasarea sumei datorate de catre

debitor. In prevederile specifice acestei faze, este inclusa si urmarirea, la
care se recurge, inclusiv prin metoda executarii silite, atunci cand
contribuabilii nu-si achita obligatiile bugetare in termenele stabilite de
lege.

Pentru impozitele indirecte, ca si pentru celelalte venituri

bugetare exista proceduri specifice executiei.

In executia practica a veniturilor si a cheltuielilor, constatarea,

asezarea si emiterea titlului de percepere sunt delimitate institutional de
operatiunea de percepere a impozitelor. Primele faze sunt executate de
organele proprii cu atributii fiscale ale primariilor, iar operatiunea de
incasare (perceperea) de catre organele trezoreriilor statului. Este faza
care se urmareste in contabilitatea executiei bugetului local.

Executia cheltuielilor

Respectarea destinatiei si a cuantumului aprobat pentru fiecare

categorie de cheltuieli bugetare impune, in executie, parcurgerea unor
faze procedurale succesive pentru fiecare alocatie bugetara, si anume:
angajarea, lichidarea ordonantarea si plata.

Angajarea cheltuielilor din creditele bugetare prevazute in buget se

aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila
de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor
legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii

consiliilor judetene, primarul general al Municipiului Bucuresti si primarii
celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate

juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti sunt, dupa caz, ordonatori de credite
secundari sau tertiari.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si a utiliza creditele

bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru
cheltuieli legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective
si cu respectarea dispozitiilor legale. In Anexa nr.2 este prezentata Lista
pincipalelor acte normative in vigoare la 1.01.2000.
 Angajarea reprezinta decizia care genereaza obligatia unei institutii
bugetare de a plati o suma catre furnizorii diferitelor bunuri si servicii.
Instrumentul juridic in care sunt materializate aceste obligatii poate fi:
contractul, hotararea consiliului local (judetean), decizia primarului
(presedintelui), hotararea judecatoreasca, prevederile unor legi nou
aparute.

Legea permite ordonatorilor de credite de a delega dreptul de a

aproba folosirea creditelor bugetare unor persoane din subordine, carora li
se stabileste in mod precis actiunile si activitatile asupra carora pot
decide.

Prin continutul si consecintele sale, angajarea reprezinta faza cea

mai importanta a executiei cheltuielilor bugetare, de care depinde
incadrarea in limitele creditelor aprobate in buget. In perioada imediat
urmatoare Ministerul Finantelor va elabora norme metodologice privind
evidenta si raportarea angajamentelor efectuate din credite bugetare.

Lichidarea reprezinta faza in care institutia publica constata si

receptioneaza furnizarea bunurilor si/sau serviciilor contractate (angajate
anterior) , faza in care are loc, in functie de cantitatea si calitatea
bunurilor livrate, serviciilor prestate si lucrarilor executate stabilirea sumei
datorate furnizorilor.

Ordonantarea constituie actul de emitere, din partea unei institutii

publice, a unui ordin de plata a unei sume din alocatia bugetara in
favoarea unui tert.

Plata reprezinta achitarea efectiva de catre institutia publica a

sumei datorate catre furnizori sau creditori.

Operatiunile specifice celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea

si ordonantarea se efectueaza in cadrul institutiei publice, in timp ce plata
se realizeaza prin trezoreria statului. Este faza ce se urmareste in
contabilitatea executiei bugetului local.

Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi efectuata daca nu exista

credite deschise potivit bugetului aprobat.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri

de credite prin trezoreria statului, de catre ordatorii principali ai
acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si
potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse
la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care
reglementeaza cheltuielile respective.

Efectuarea cheltuielilor se face numai pe baza de documente

justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din
conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea
lucrarilor, plata salariilor si a obligatilor ce decurg din acestea etc.

Incheierea executiei bugetului local

Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueaza prin

intocmirea, la finele anului bugetar a contului de executie
bugetara.Aceasta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a
veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduce la determinarea rezultatului
executiei bugetare, care poate fi favorabil (excedent) sau nefavorabil
(deficit).

In cazul realizarii de excedent, legea prevede ca dupa efectuarea

regularizarilor in limita transferurilor din bugetul de stat acesta sa se
utilizeza astfel:

rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor

si comisioanelor aferente;

constituirea fondului de rulment care se poate utiliza cu

aprobarea consiliului local (judetean) pentru:

- acoperirea unor goluri temporare de casa provenite din

decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent;

- finantarea unor investitii sau dezvoltarea serviciilor

publice locale in interesul colectivitatii;

- acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar

rezultat la finele exercitiului bugetar.

Exercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic.

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Conturile anuale de executie ale bugetelor locale se prezinta in

structura urmatoare:

A. VENITURI

1. Prevederi bugetare aprobate initial

2. Prevederi bugerare definitive

3. Incasari realizate

B.CHELTUIELI

1. Credite aprobate initial

 2. Credite definitive

3. Plati efectuate

La determinarea rezultatului exercitiului se iau in considerare numai

operatiunile de incasari ale veniturilor si plati in contul cheltuielilor
realizate in anul bugetar efectiv, indiferent de exercitiul la care se refera.
In acest caz, orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la
data de 31 decembrie se vor incasa sau efectua, dupa caz, in contul
bugetului local pe anul urmator. Aceasta metoda de gestiune este
determinata de metoda adoptata de autoritatile guvernamentale in
construirea bugetului, respectiv metoda de evidenta bugetara.

Controlul executiei bugetare

Dupa intocmirea contului anual de executie bugetara specialistii din

compartimentele de audit intern verifica atat bilantul cat si contul de
executie bugetara. Se efectueaza verificari si analize in scopul evaluarii
obiective a modului in care au fost indeplinite prevederile bugetului cu
privire la derularea procesului bugetar respectiv la incasarea veniturilor si
utilizarea resurselor in mod economic, eficace si eficient.

Totodata se identifica neajunsurile si slabiciunile acestui proces

propunandu-se masuri de perfectionare. Daca se constata operatiuni
nelegale generatoare de pagube materiale, se fac propuneri de recuperare
a prejudiciilor.

Contul de executie bugetara se supune si controlului de performanta

al Curtii de Conturi care prin structurile sale functionale se pronunta
asupra calitatii gestiunii banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe
ansamblul bugetului. La incheierea verificarilor efectuate daca nu se
constata nelegalitati si prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de
Conturi emite actul de descarcare de gestiune a ordonatorului de credite
respectiv.

Aprobarea executiei bugetare

In baza raportului privind contul anual de executie bugetara,

elaborat de autoritatea executiva insotit de raportul de audit intern se
declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia de catre
autoritatile deliberative.

Se prezinta in sinteza evolutia fenomenelor economico-financiare ce

au avut loc la nivelul unitatii administrativ-teritoriale din anul la care se
refera executia bugetara si factorii care au influentat aceasta evolutie. Are
loc exprimarea punctelor de vedere ale formatiunilor politice reprezentate
in consiliile locale (judetene) prilej cu care se fac aprecieri privind calitatea
gestiunii bugetare comparativ cu prevederile bugetului aprobat. Se pot
avansa propuneri privind modificarea unor hotarari proprii in vederea
cresterii resurselor financiare, respectiv, eficientei utilizarii banilor
publici. Votul final favorabil privind aprobarea contului anual de executie
bugetara marcheaza incheierea etapelor procesului bugetar.

1.2. Sursele de finantare ale bugetelor locale

Veniturile publice concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a

finantelor publice si aceea a constituirii resurselor financiare.

La constituirea fondurilor publice de resurse financiare participa

regiile autonome, societatile comerciale, agentii economici, indiferent de
forma de proprietate asupra capitalului social si forma juridica de
organizare a acestora, institutii publice, persoane juridice fara scop
lucrativ (asociatii, fundatii,organizatii), persoanele juridice si fizice
rezidente in strainatate, populatia.

Veniturile publice se materializeaza in incasari din impozite, taxe,

contributii, amenzi, penalitati, varsaminte din veniturile institutiilor
publice, venituri din inchirierea terenurilor si alte bunuri proprietate de
stat, imprumuturi, donatii, ajutoare.

Veniturile publice inglobeaza:

a. Veniturile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat,

fondurilor speciale si veniturile extrabugetare ale institutiilor publice;

b. Veniturile bugetelor locale si veniturile extrabugetare ale

institutiilor si serviciilor publice de interes local.

Veniturile bugetelor locale care se prevad in bugetele proprii

ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor sunt prevazute in
Anexa nr. 1 Lista impozitelor, taxelor si a altor venituri ale
bugetelor locale la Legea privind finantele publice locale nr.
189/1998 si sunt:

A. VENITURI CURENTE

1. Impozitul pe profit;

2. Impozite si taxe de la populatie (numai in bugetele locale

ale comunelor, oraselor si municipiilor);
 3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite
in alte scopuri decat pentru agricultura si silvicultura (numai in bugetele
locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanele juridice

(numai in bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

5. Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane

juridice

6. Alte impozite directe;

7. Impozitul pe spectacole (numai in bugetele locale ale

comunelor, oraselor si municipiilor);

8. Alte impozite indirecte;

9. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

10. Varsaminte de la institutiile publice;

11. Diverse venituri;

B. VENITURI DIN CAPITAL

C. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA

Lista impozitelor locale, taxelor si altor venituri ale bugetelor locale se

actualizeaza urmare perfectionarii legislatiei fiscale, precum si prin legile
bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei
financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a
serviciilor publice.

Veniturile ce se prevad anual in bugetele locale sunt prevazute in anexa

distincta la Legea anuala a bugetului de stat.
Identificarea altor surse de venituri la bugetul local

Imprumuturi contractate de autoritatile administratiei publice

Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998 permite consiliilor locale, judete 414i85e ne si
Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa contracteze imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu
si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local precum si pentru refinantarea datoriei publice
locale.

Consiliile locale, judete 414i85e ne si Consiliului General al

Municipiului Bucuresti, dupa caz, hotarasc contractarea de imprumuturi cu
votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce le compun.
 1. Datoria publica locala

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, comform acordurilor
incheiate din sursele aflate la dispozitia unitatii administrativ-teritoriale cu exceptia transferurilor de la bugetul
de stat.

Imprumuturile contractate de autoritatile publice locale fac parte din

datoria publica a Romaniei , dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale
Guvernului , iar plata serviciului aferent acestor imprumuturi se va efectua
exclusiv din veniturile prin care s-au garantat imprumuturile respective de
catre autoritatile administratiei publice locale.

Documentele care fac dovada datoriei publice locale vor include o

clauza , prin care unitatea administrativ-teritoriala se obliga sa
ramburseze datoria si sa plateasca dobanzile si comisioanele aferente
acestei datorii numai din veniturile administratiei publice locale respective,
fara ca Guvernul sa aiba vreo obligatie de plata si fara ca credibilitatea sau
capacitatea de impozitare a Guvernului sa fie folosita pentru garantarea
rambursarii datoriei unitatii administrativ -eritoriale , a platii dobanzilor si
comisioanelor aferente.

Autoritatile administratiei publice locale pot angaja imprumuturi

interne fara garantia Guvernului , cu conditia informarii prealabile a
Ministerului Finantelor

Imprumuturile externe vor fi contractate numai cu aprobarea

comisiei de autorizare a acestor imprumuturi , constituita din
reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale, ai Guvernului si
Bancii Nationale a Romaniei, a carei componenta se aproba de Guvern,
potrivit prevederilor H.G. nr. 611/1999 si a H.G. nr. 15/2000 .

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la

orice fel de imprumut daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele
scadente la imprumuturile contractate, dobanzile si comisioanele aferente
acestora inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat in anul
respectiv depaseste limita a 20% din totalul veniturilor curente ale
bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

1. Titlurile de valoare

2. Imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte

institutii de credit
 Contractarea de datorie publica locala, realizata prin emisiuni de
titluri de valoare fie prin imprumuturi externe de la organisme bancare
sau alte intitutii de credit se face in conditiile Legii datoriei publice nr.
81/1999 si dupa primirea autorizarii de catre Comisia de autorizare a
contractarii de imprumuturi externe din cadrul Ministerului Finantelor.

Titlurile de valoare

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre

autoritatiile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii
sau a unor institutii specializate. Emisiunea de titluri de valoare se face cu
respectarea legislatiei privind regimul titlurilor de valoare.

Imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii

de credit

Aceste imprumuturi pot fi interne si

externe.

Imprumuturile interne pot fi contractate de unitatiile administrativ-

teritoriale potrivit legii de la bancile comerciale, institutii de credit.

Avand in vedere prevederile legii referitoare la interzicerea

institutiilor publice de a efectua operatiuni de incasari si plati prin bancile
comerciale, imprumuturile contractate de la bancile comerciale si alte
institutii de credit urmeaza sa se deruleze numai prin unitatile trezoreriei
statului.

Imprumuturile externe ce se contracteaza de catre autoritatile

administratiei publice locale de la organisme bancare sau de la alte
institutii de credit, pot fi:

Imprumuturi in baza garantiilor proprii;

Imprumuturi cu garantia statului.

In vederea autorizarii contractarii de imprumuturi externe

autoritatile administratiei publice au obligatia prezentarii Comisiei de
autorizare din Ministerul Finantelor a documentatiei prevazute de lege.

In cazul imprumuturilor cu garantia statului, in vederea obtinerii

scrisorii de garantie in contul si numele statului, autoritatile administratiei
publice au obligatia ca dupa obtinerea hotararii de autorizare sa incheie
conventia de garantare prin care beneficiarul imprumutului (creditului)
extern cu garantia statului sa-si asume obligatii referitoare la:

- Utilizarea imprumutului extern numai pe destinatiile

stabilite prin acordul (contractul) de imprumut extern;

- Sa achite la scadenta obligatiile ce decurg din acordul

(contractul) de imprumut extern in favoarea caruia Ministerul Finantelor a
emis scrisoarea de garantie;

- Sa plateasca la scadentele si in conditiile prevazute

in conventia de garantie comisionul de risc negociabil suportat din bugetul
local, precum si majorarile calculate pentru plata cu intarziere a
comisionului de risc;

- Sa instiinteze in scris Ministerul Finantelor la

termenele stabilite, despre imposibilitatea constituirii partiale sau totale a
sumelor necesare pentru plata obligatiilor care decurg din acordul
(contractul) de imprumut extern, cu motivatiile si fundamentarile
corespunzatoare;

- Sa achite la termenele si in conditiile ce se vor

stabilii cu garantul sumele platite de acesta ca urmare a executarii partiale
sau totale a garantiei, precum si majorarile de intarziere calculate potrivit
dispozitiilor legale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei

publice locale se inscrie inRegistrul de evidenta a datoriei publice
locale si se raporeaza prin darile de seama contabile.

Imprumuturile contractate se cuprind in bugetul autoritatii

administratiei publice locale la partea de venituri iar serviciul datoriei
publice la partea de cheltuieli.

1.3. Structura cheltuielilor prevazute in bugetele locale

Cheltuielile publice

Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de

repartitie a finantelor publice si anume cea a repartizarii resurselor
financiare publice pe diferite destinatii. Utilizarea propriu-zisa a acestor
resurse pentru infaptuirea obiectivelor cuprinse in programele
guvernamentale si locale privind activitatea sociala, economica si de alta
natura, desfasurata de acestea, se reflecta in cheltuielile publice. Prin
cheltuieli publice, statul si unitatile administrativ teritoriale acopera
necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare
perioada.
 Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma
baneasca, care se manifesta intre stat sau unitati administrativ-teritoriale,
pe de o parte, si persoane fizice si juridice pe de alta parte, cu ocazia
repartizarii si utilizarii resurselor financiare, in scopul indeplinirii functiilor
acestora.

Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate din resurse

mobilizate pe diferite cai, pentru achizitia de bunuri sau prestari de servicii
necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective: servicii publice generale,
actiuni social-culturale, actiuni economice.

Cheltuielile publice inglobeaza:

a. Cheltuieli efectuate de administratiile publice centrale din

fonduri bugetare, extrabugetare si fonduri speciale;

b. Cheltuielile efectuate de administratiile publice locale

din fonduri bugetare si extrabugetare;

Trebuie facuta distinctie intre notiunile de cheltuieli publice si

cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea
cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice ( aparat de stat,
institutiile social-culturale, armata, ordine interna si siguranta nationala
etc.) care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din
fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe
seama veniturilor obtinute de acesta si lasate la dispozitia lor potrivit legii.

Cheltuielile bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se

acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor
sociale de stat.

Cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cheltuielile

publice, in cadrul carora sunt cuprinse. In consecinta, cheltuielile bugetare
sunt cheltuieli publice, dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli
bugetare.

Cheltuielile bugetare sunt cuprinse in bugetele definite in cadrul

sistemului de bugete, aprobate de organul legislativ sub forma creditelor
bugetare.

Delimitarea cheltuielilor publice in raport cu cheltuielile bugetare se

poate prezenta astfel:

CHELTUIELI PUBLICE

1. Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice

constituite in:
 Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetele institutiilor publice autonome

2. Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare

constituite in afara bugetului prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli
extrabugetare ale institutiilor publice;

3. Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala;

4. Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice;

Necesitatea cunoasterii structurii cheltuielilor publice deriva din

faptul ca aceasta ilustreaza modul in care sunt orientate resursele banesti
ale statului spre anumite obiective.

Abordarea structurii cheltuielilor publice necesita utilizarea mai

multor criterii de grupare: administrativa, functionala si economica.

Clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care

se efectueaza cheltuielile publice: ministere, agentii guvernamentale,
institutii publice autonome, unitati administrativ-teritoriale. Gruparea
cheltuielilor pe criterii administrative este utila, deoarece alocatiile
bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere si alte institutii
centrale, judete, municipii, orase, comune.

Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile si

sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice si alte
destinatii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri intre
diferite nivele ale administratiilor publice, plata dobanzilor si datoria
publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive. Ele
reflecta obiectivele politicii financiare a statului.

Cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale care se prevad in

bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor sunt cele
cuprinse in Anexa nr. 2 Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele
locale la Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998 si cuprind
cheltuieli pentru:

1. Autoritati executive

2. Invatamant se finanteaza cheltuielile de intretinere si

gospodarire, reparatii curente, reparatii capitale, unele cheltuieli de
investitii aprobate potrivit legii, pentru racordari la reteaua de gaze
naturale, alimentari cu apa sau alte lucrari privind imbunatatirea
instalatiilor de incalzire la unitati ale invatamantului preuniversitar de stat,
precum si alte cheltuieli prevazute de dispozitiile legale (numai in bugetele
locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

3. Sanatate (numai in bugetele locale comunale, orasenesti si

municipale);

4. Cultura si religie;

5. Asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii;

6. Servicii, dezvoltare publica si locuinte;

7. Transporturi;

8. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor

si comisioanelor aferente;

9. Plati de dobanzi si comisioane;

10. Rambursari de imprumuturi;

11. Fonduri de rezerva

12. Cheltuieli cu destinatie speciala.

Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele locale se actualizeaza

ca urmare a perfectionarii legislatiei precum si prin legile bugetare anuale,
in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a
unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor
publice.

Cheltuielile ce se prevad anual in bugetele locale sunt prevazute in

anexa distincta la Legea bugetului de stat.

Clasificatia economica . In cadrul acestuia se folosesc doua criterii

de grupare: primul conform caruia cheltuielile se impart in cheltuieli
curente (de functionare) si cheltuieli de capital (cu caracter de investitie)
si al doilea, care le imparte in cheltuieli ale serviciilor publice sau
administrative si cheltuieli de transfer (de redistribuire)

Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a

institutiilor publice, finantarea actiunilor publice, transferarea unor sume
de bani anumitor categorii de persoane lipsite de remuneratie ori avand
venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente speciale ale
statului sau unitatilor administrativ -teritoriale (imprumuturi). In cea mai
mare parte a lor cheltuielile publice sunt curente.
 Cheltuielie de capital (de investitii) se concretizeaza in achizitionarea
de bunuri de folosinta indelungata destinate sferei productiei materiale
sau sferei nemateriale (scoli, spitale, institutii de cultura, administratii
etc.) dupa caz. Ele duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public
al statului, respectiv al unitatiilor administrativ - teritoriale.

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative se deosebesc

de cheltuielile de transfer, dupa cum au sau nu la baza o contraprestatie,
in momentul si in masura in care acestea se efectueaza. Cuprind in
general, remunerarea personalului, a prestatiilor si furniturilor necesare
bunei functionari a institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier,
aparatura si echipamente.

Cheltuielile de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la

buget la dispozitia unor persoane juridice (institutii cu activitati
autofinantate, regii autonome, organizatii neguvernamentale). Ele pot
avea, deci caracter economic (subventii acordate agentilor economici
pentru acoperirea unor cheltuieli de productie, redresare financiara,
restrangerea activitatii etc.) sau sociale (burse, pensii, ajutoare sociale,
indemnizatii definitive si fara contraprestatie), finantarea unor actiuni de
importanta majora prin intermediul administratiilor publice locale.

Din punct de vedere al clasificatiei economice cheltuielile ce se

prevad in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se grupeaza in:

A. CHELTUIELI CURENTE

1. Cheltuieli de personal

2. Cheltuieli materiale si servicii

3. Subventii

4. Transferuri

5. Dobanzi

B. CHELTUIELI DE CAPITAL

1. Cheltuieli de capital

OPERATIUNI FINANCIARE

1. Imprumuturi acordate

2. Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane

la credite
 D. REZERVE, EXCEDENT / DEFICIT

Clasificatia economica arata natura cheltuielilor finantate pe seama

resurselor publice. In acest sens se poate stabili: ce pondere detin
cheltuielile curente, incluzand si subventiile, transferurile si dobanzile la
datoria publica, in totalul cheltuielilor publice; care este ponderea
imprumuturilor acordate; cat reprezinta rambursarile de credite,dobanzile
si comisioanele aferente. Astfel, autoritatile administratiei publice locale
(consiliile locale, consiliile judetene, primarii) pot analiza si interpreta
repartizarea resursele financiare publice pe destinatiile economice.

Clasificatia economica este primul criteriu folosit in prezentarea

generala a cheltuielilor publice. Ea este folosita in structura specifica a
clasificarii functionale, pe care o detaliaza, cu scopul de a evidentia
continutul economic al fiecarei subdiviziuni definite din punct de vedere
functional. Astfel, fiecare parte a cheltuielilor functionale cuprinde
repartizarea acestora pe criterii economice.

Clasificatia functionala si clasificatia economica a cheltuielilor

bugetelor locale care sta la baza elaborarii si executiei bugetelor locale
valabila in anul 2000 este prezentata in Anexa nr.1.

Functia de control a finantelor publice

Functia de control a finantelor publice decurge din faptul ca

resursele financiare publice (fondurile publice) constituite la dispozitia
statului apartin intregii societati. Aceasta este interesata in asigurarea
resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor sociale, dirijarea
resurselor respective cu luarea in considerare a prioritatilor stabilite de
autoritatile abilitate; utilizarea resurselor financiare in conditii de maxima
eficienta economica, eficacitate sociala, armonizarea intereselor imediate
ale societatii cu cele de perspectiva de dimensiunea resurselor financiare
puse si, respectiv, a colectivitatilor locale si la orientarea acestora catre
diferite destinatii.

Controlul se exercita asupra modului de constituire, repartizare si

utilizare a fondurilor publice asupra pastrarii integritatii si a bunei
gospodariri a bunurilor propietate de stat, asupra incasarii la timp a
creantelor statului si a onorarii platilor datorate de acesta tertilor.

Controlul impiedica irosirea avutului public, previne efectuarea de

cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente, contribuie la repararea
prejudiciului adus avutului public, la instaurarea ordinii si disciplinei in
gestionarea banilor si a altor valori publice.

Functia de control a finantelor publice este strans legata de functia

de repartitie dar are o sfera mai larga decat aceasta, deoarece vizeaza pe
langa constituirea si repartizarea fondurilor publice si modul de utilizare a
acestora.

In tara noastra controlul financiar constituie o manifestare a functiei

de control a finantelor publice si se exercita de organe ale Curtii de
Conturi, Ministerul Finantelor, organe specializate ale ministerelor,
institutiilor publice si garda financiara.

Incepand cu anul 2000 se aplica prevederile noilor reglementari cu

privire la organizarea si functionarea auditului intern la institutiile
publice.

2. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII IN INSTITUTIILE

PUBLICE DIN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA
2.1. Organizarea compartimentului financiar-contabil, atributii, responsabilitati

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991

republicata, Regiile autonome , societatile comerciale, institutiile publice,
unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si
persoanele fizice care au calitatea de comerciant au obligatia sa
organizeze si sa conduca contabilitatea proprie'

Persoanele sus-mentionate au obligatia sa conduca contabilitatea in

partida dubla si sa intocmeasca bilant, respectiv dare de seama contabila
in cazul institutiilor publice.

Potrivit art. 11 din Legea contabilitatii , persoanele prevazute la art.

1 organizeaza si tin contabilitatea , de regula, in compartimente distincte,
conduse de catre directorul financiar-contabil; , contabilul sef sau alta
persoana imputernicita sa indeplineasca acesta functie. Aceste persoane
trebuie sa posede studii economice superioare.

Prin exceptie , functiile respective pot fi indeplinite si de persoane cu

studii medii care au calificare corespunzatoare in domeniu, cu avizul
Ministerului Finantelor, la solicitarea justificata a ordonatorilor de credite.

Persoanele fizice prevazute mai jos, raspund impreuna cu personalul

din subordine , de tinerea contabilitatii potrivit legii.

Numirea directorului financiar-contabil, a contabilului sef sau a

conducatorului compartimentului financiar contabil din cadrul ministerelor
si celorlalte orghane ale administratiei publice centrale se face cu avizul
Ministerului Finantelor.

Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul

institutiilor subordonate ministerelor si celorlalte organe ale administratiei
publice centrale se numesc cu avizul conducatorului compartimentului
financiar contabil din cadrul ministerului sau organului central respectiv,
pe baza propunerii ordonatorului de credite al institutiei
publice respective.

Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul

consiliilor locale , municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti ,
orasenesti si comunale , se numesc cu avizul directiilor generale ale
finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului
Bucuresti.

Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul

institutiilor publice finantate din bugetele consiliilor locale municipale , ale
sectoarelor municipiului Bucuresti , orasenesti si comunale , se numesc cu
avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil al consiliului
local respectiv.

Contabilitatera institutiilor publice poate fi organizata si tinuta de

persoane juridice auturizate sau de persoane fizice care au calitatea de
contabil autorizat sau expert contabil , care raspund potrivit legii.

Calitatea de expert contabil autorizat se atribuie de catre comisiile

stabilite prin ordin comun al ministerului finantelor si ministerului
invatamantului, pe baza examenelor organizate de Corpul Expertilor
Contabili Autorizati , potrivit legii si a regulamentului aprobat prin hotarare
a Guvernului.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine

administratorului , ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligatia gestionarii patrimoniului.

Persoanele care conduc compartimentul financiar-contabil raspund,

impreuna cu personalul din subordine , de tinerea contabilitatii , potrivit
legii.

In cazul in care contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza

si se tine de catre persoanele juridice autorizate, societati comerciale sau
persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil ,
raspunderea privind tinerea contabilitatii in conformitate cu normele
contabile revine si acestor persoane , potrivit legii.

Relatiile dintre aceste persoane si unitatea patrimoniala privind

organizarea si tinerea contabilitatii se stabilesc ,de regula, pe baza de
contract scris de prestari de servicii.

Lucrarile de contabilitate intocmite in aceste conditii poarta

semnatura persoanelor autorizate mentionate anterior.
 In cazul in care contabilitatea unitatii patrimoniale nu se tine de
catre persoane autorizate , raspunderea asupra respectarii normelor
contabile revine celui care are obligatia gestionarii patrimoniului.

La institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in

compartimente distincte sau nu au personal angajat cu contract de munca
pentru conducerea contabilitatii si intocmirea darilor de seama contabile
privind executia bugetara, acestea pot incadra personal de specialitate
prin incheierea de conventii civile, plata serviciilor urmand a se face din
fondul de salarii prevazut in bugetele acestora, in conformitate cu
prevederile reglementarilor legale specifice unitatilor respective.

In cazul in care unitatile respective nu pot incadra personal de

executie in conditiile mentionate anterior, contabilitatea se poate .tine si
de catre societati comerciale de expertiza contabila sau de persoane fizice
autorizate potrivit legii, pe baza de contracte de prestari servicii.

Incheierea contractelor se face pe baza de licitatii pentru achizitii

publice de bunuri si servicii , organizate in conformitate cu reglementarile
legale. Plata serviciilor respective se face din credite bugetare cu aceasta
destinatie si numai in limita cheltuielilor de personal care ar trebui
efectuate de unitate, in conditiile in care aceasta ar avea angajat personal
de specialitate cu contract individual de munca.

In acest scop , persoanele prevazute la alineatul precedent trebuie

sa asigure , potrivit legii, conditiile necesare pentru:

-intocmirea documentelor justificative privind operatiile

patrimoniale;

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii;

-organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si

valorificarea rezultatelor acesteia;

-respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil si depunerea

la termen la organele in drept;

pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor

contabile in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991.

Atributiile directorului financiar-contabil , ale contabilului sef

sau a altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie,
precum si a personalului din subordinea acestora, in domeniul
contabilitatii, se stabilesc de catre ordonatorul de credite sau alta
persoana care au obligatia gestionarii patrimoniului, potrivit legii.
 In conformitate cu prevederile art. 12 din Legea contabilitatii,
republicata, obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie
baneasca a bunurilor mobile si imobile, disponoibilitatile banesti, titlurile
de valoare , drepturile si obligatiile unitatilor patrimoniale, precum si
miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale
efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de aceasta.

2.2. Planul de conturi utilizat de autoritatile administratiei publice locale

PLANUL DE CONTURI

Pentru consiliile locale orasenesti , municipale , respectiv ale

sectoarelor municipiului Bucuresti , consiliile judetene si Consiliul General
al Municipiului Bucuresti pentru reflectarea executiei bugetului local si
normele de utilizare a acestuia , in vigoare la 1.01.2000

Disponibil al bugetului local 102 A

Disponibil din fondul de rulment al bugetului local 102.01 A

Disponibil al bugetului local la rezoreria statului 103 A

Disponibil din fondul de rulment al bugetului local 103.01 A

Disponibil din venituri cu destinatie speciala 104 A

Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru 106 A

echilibrarea bugetelor locale

Disponibil din fondul de tezaur 109 A

Casa 13 A

Imprumuturi temporare din fondul de tezaur 201 A

Imprumuturi pentru investitii 205 P

Imprumuturi temporare din trezoreria statului 206 P

Imprumuturi temporare acordate potrivit legii 207 A

Decontari cu ordonatorii de credite pentru finantari din bugetul 211 A/P

local

Decontari din credite pentru investitii 214 A

Decontari din imprumuturi temporare din trzoreria statului 217 A

Decontari privind imprumuturi temporare acordate potrivit legii 219 P

Fondul de tezaur 334 P

Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea 335 P

bugetelor locale

Excedentul veniturilor cu destinatie speciala 338 P

Fondul de rulment 339 P

Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casa 339.01 P

Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului 339.02 P

bugetar

Fondul de rulment destinat finantarii unor investitii sau pentru 339.09 P

dezvoltarea serviciilor publice locale

Cheltuieli curente ale bugetului local 400 A

Cheltuieli cu destinatie speciala ale bugetului local 402 A

 Cheltuieli din fondul de tezaur 434 A

Venituri curente ale bugetului local 500 P

Venituri cu destinatie speciala ale bugetului local 502 P

Rezultatul executiei bugetare 57 P

Rezultatul executiei bugetare curente 57.01 P

Rezultatul executiei bugetare din fonduri cu destinatie speciala 57.02 P

2.3. Contabilitatea executiei bugetelor locale.

Contabilitatea executiei bugetului local se organizeaza potrivit

prevederilor cap.V din Legea contabilitatii nr. 82/1991 respectiv cap. VI
din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin Hotararea Guvernului
nr. 704/1993.

Unitatile administrativ-teritorile (comuna, oras, municipiu, sector al

municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti) sunt potrivit
legii institutii publice cu personalitate juridica.

Potrivit art.1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, institutiile publice

au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie potrivit
acestei legii, care trebuie sa asigure:

- inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea,

publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si
rezultatele obtinute pentru necesitati proprii cat si in relatiile cu ministerul
finantelor si trezoreriile statului, bancile si institutiile de credit, debitorii si
creditorii, asociatii, contribuabilii etc;

- controlul operatiunilor patrimoniale si al procedeelor de

prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

- furnizarea informatiilor necesare patrimoniului national,

executiei bugetului public national, precum si intocmirii balantelor
financiare si bilantului pe ansamblul economiei nationale

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, contabilitatea bugetelor

locale se organizeaza si se conduce la nivelul judetelor si al municipiului
Bucuresti, municipiilor si sectoarelor Municipiului Bucuresti, oraselor si
comunelor potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor care sa asigure
inregistrarea operatiunilor privind veniturile incasate si platile efectuate in
executarea bugetelor locale.

La baza organizarii contabilitatii executiei bugetelor locale, sta

principiul executiei de casa, potrivit caruia veniturile fiecarui buget sunt
concentrate in intregime in cont, de unde se elibereaza resursele
financiare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzisa efectuarea de plati
direct din veniturile bugetare incasate.

Potrivit legii finantelor publice, executia de casa a bugetelor

institutiilor si serviciilor publice de interes local se efectueaza prin unitatile
teritoriale ale trezoreriei statului.

Autoritatile administratiei publice locale si institutiile si

serviciile publice de interes local, indiferent de modul de finantare a
cheltuielilor au obligatia potrivit legii sa conduca contabilitatea in partida
dubla (cu exceptia primariilor comunale care conduc contabilitatea in
partida simpla) sa intocmeasca bilant contabil (in cazul primariilor
comunale situatia soldurilor) si cont de executie a bugetului local.

Forma de contabilitate utilizata este contabilitatea pe baza de

numerar (cash) care recunoaste veniturile si cheltuielile bugetului local in
momentul incasarii sau platii de numerar. Exprima rezultatele financiare
pentru o anumita perioada, ca diferenta intre momentul incasarii si cel al
platii.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit

planului de conturi si normele de utilizare a acestuia.

Pana la 1.01.2000 inregistrarea in contabilitate a operatiunilor

privind executia bugetului local s-a facut potrivit Planului de conturi pentru
circumscriptii, administratii si servicii financiare aprobat prin Ordinul
ministrului finantelor nr. 279/1987, plan de conturi la care au survenit o
multitudine de modificari si completari, ca urmare a perfectionarii cadrului
legislativ si care l-a facut practic inoperabil. S-a impus elaborarea unui
nou plan de conturi actualizat.

S-a realizat prima componenta a acestuia Planul de conturi pentru

reflectarea executiei bugetului local aprobat prin Ordinul Ministrului
Finantelor nr. 460/23.03.2000, care raspunde cerintelor consiliilor locale si
judetene pentru exercitarea noilor atributii de administrare a impozitelor,
taxelor si a altor venituri bugetare.

Cea de-a doua componenta privind reflectarea operatiunilor

economico-financiare de catre institutiile publice de subordonare locala, in
calitate de administratori ai patrimoniului unitatilor administativ teritoriale
se va realiza in perioada imediat urmatoare.

Planul de conturi pentru reflectarea executiei bugetului local

cuprinde conturi contabile pentru evidentierea disponibilitatilor, veniturilor,
cheltuielilor si rezultatul executiei bugetului local.

S-a asigurat concordanta dintre conturile de venituri, cheltuieli si

rezultate din contabilitatea trezoreriei generale a statului.

Contabilitatea sintetica a veniturilor se conduce cu ajutorul

conturilor 500 Venituri curente ale bugetului local si 502 Venituri cu
destinatia speciala ale bugetului local. Conturile 500 si 502 se desfasoara
in analitic pe structura Clasificatiei functionale a bugetelor locale, pe
capitole si subcapitole de venituri.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor se conduce cu ajutorul

conturilor 400 Cheltuieli curente ale bugetului local si 402 Cheltuieli cu
destinatie speciala ale bugetului local. Conturile 400 si 402 se desfasoara
in analitic pe structura Clasificatiei functionale a bugetelor locale, pe
capitole si subcapitole de cheltuieli si clasificatia economica pe titluri,
articole si alineate de cheltuieli.

Cu ajutorul contului 57 rezultatul executiei bugetare se determina la

finele anului excedentul sau deficitul banesc prin inchiderea conturilor de
venituri si cheltuieli.

3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR ECONOMICE PATRIMONIALE

SPECIFICE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
3.1. Contabilitatea surselor de finantare (ale veniturilor) bugetelor locale

Potrivit Ordinului ministrului finantelor nr 460/aprilie 2000 pentru

aprobarea Precizarilor privind reflectarea in contabilitatea consiliilor locale
si a institutiilor publice de interes local a unor operatiuni, contabilitatea
imprumuturilor pentru investitii publice de interes local se tine astfel:

-imprumuturi pentru investitii primite in conditiile legii (subcap.

44.02.01 si 44.02.02)

103 = 500

concomitent

214 = 205

-rambursari de imprumuturi pentru investitii in anul in care au fost

primite (subcap 44.02.01 si 44.02.02)
 500 = 103

concomitent

205 = 214

-rambursari de imprumuturi in anii urmatori celui in care au fost

primite (subcap. 90.02.03 si 90.02.04)

400 = 103

concomitent

205 = 214

2. Imprumuturi temporare de la trezoreria statului

In situatia in care, pe parcursul executiei bugetare apar goluri

temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile
bugetului local acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda din
disponibilitatile contului general al trezoreriei statului numai dupa
utilizarea fondului de rulment.

Valoarea totala a imprumutului ce poate fi angajat de la trezoreria

statului este supusa urmatoarelor limite:

- nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi

incasate pe durata anului fiscal in care se face imprumutul;

- autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja

imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata
aceluiasi an fiscal;

Rambursarea fondurilor imprumutate conform prevederilor art. 53

din Legea nr. 189 /1998 privind finantele publice locale va fi garantata cu
veniturile estimate a fi incasate in anul fiscal respectiv , in conditiile
respectarii garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

Contabilitatea imprumuturilor de la trezoreria statului

primite in conditiile legii

-imprumuturi de la trezoreria statului primite in conditiile legii

(subcap 45.02.02)

103 = 500

concomitent
 217 = 206

-rambursari de imprumuturi de la trezoreria statului in anul in care

au fost primite (cap 90.02.02)

500 = 103

concomitent

206 = 217

-rambursari de imprumuturi de la trezoreria statului in anii urmatori

celui in care au fost primite (subcap 90.02.02)

400 = 103

concomitent

206 = 217

3. Imprumuturi acordate de autoritatile administratiei

publice locale

Potrivit art. 43 din Legea privind finantele publice locale nr.

189/1998, in cazul in care , la infiintarea unor institutii si servicii publice
de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri
extrabugetare acestea nu dispun de fonduri suficiente in baza unor
documentatii temeinic fundamentate, consiliile locale, judete 414i85e ne si
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot acorda
imprumuturi temporare din bugetul local, pe baza de conventie.

Imprumuturile acordate vor fi rambursate integral in termen de un

an de la data acordarii.

In contabilitatea executiei bugetului local imprumuturile temporare

acordate se evidentiaza cu ajutorul contului 207 Imprumuturi temporare
acordate potrivit legii .

Sumele primite , potrivit legii, pentru infiintarea unor institutii si

servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din
venituri extrabugetare se evidentiaza in contabilitatea institutiilor publice
respective cu ajutorul contului 371 Sume primite pentru infiintarea unor
institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate
integral din venituri extrabugetare.

Cu ajutorul acestui cont institutiile publice finantate din bugetele

locale tin evidenta sumelor primite pentru infiintarea unor institutii si
servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din
venituri extrabugetare.

Contul 371 Sume primite pentru infiintarea unor institutii si servicii

publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri
extrabugetare este un cont de pasiv.

In creditul acestui cont se inregistraza sumele primite pentru

infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor
activitati finantate integral din venituri extrabugetare , iar in debit ,
sumele rambursate.

Soldul contului reprezinta sumele primite pentru infiintarea unor

institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate
integral din venituri extrabugetare si nerambursate.

Monografia principalelor operatiuni privind primirea, utilizarea si

rambursarea imprumuturilor primite:

-sume intrate in contul de disponibil

120 = 371

-incasarea veniturilor proprii din produse livrate, lucrari executate,

servicii prestate:

120 = 520.01

-efectuarea cheltuielilor prevazute in bugetul aprobat

420.01 = 120

-la finele anului, inchiderea contului 420.01 Cheltuieli pentru

activitatea curenta se efectueaza numai in limita veniturilor proprii
realizate in anul respectiv(rulaj creditor al contului 520.01)

520.01 = 420.01

-la finele anului, delimitarea cheltuielilor efectuate din fondurile

primite pentru infiintare

420.02 = 420.01

-rambursarea fondurilor primite pentru infiintare din veniturile

proprii realizate

371 = 120
 -pe masura restituirii fondurilor primite , efectuarea inregistrarii in
contul de cheltuieli pentru activitatea curenta a partii de cheltuieli din
fondurile primite la infiintare

420.01 = 420.02

-la finele anului , inchiderea contului de cheltuieli efectuate din

venituri proprii si din fonduri primite la infiintare

520.01 = 420.01

Contul 420.02 Cheltuieli efectuate din fonduri primite pentru

infiintare prezinta sold pana la restituirea completa a fondurilor primite.

4. Fondul de tezaur

Potrivit prevederilor art. 61 din Legea 189/1998 privind

finantetele publice locale , soldul fondului de tezaur constituit la nivelul
consiliului judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se va
utiliza , pana la lichidare , pentru realizarea de investitii publice de interes
judetean, cu aprobarea consiliului judetean si, respectiv , a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.

Prin adresa nr. 146376/08.10.1997, Ministerul

Finantelor transmitea norme contabile privind operatiunile legate de
finantarea unor obiective de investitii din fondurile de tezaur judetene si al
municipiului Bucuresti.

Aceste norme au fost completate prin Ordinul ministrului

finantelor nr. 460/2000.

Incepand cu anul 2000, derularea finantarii unor investitii

din fondul de tezaur judetene si al municipiului Bucuresti se face astfel:

Contabilitatea operatiunilor legate de finantarea unor

obiective de investitii din fondurile de tezaur judetene si al municipiului
Bucuresti , se organizeaza distinct la nivelul consiliilor judetene, respectiv
Consiliului General al Municipiului Bucuresti si la nivelul consiliilor locale
municipale, orasenesti, comunale si sectoarelor municipiului Bucuresti.

Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti ,

care au derulat operatiuni de finantare a obiectivelor de investitii prin
contul de disponibil al fondului de tezaur (cont 50.08 sau 65.12, dupa
caz), potrivit lit. A din anexa la Precizarile Ministerului Finantelor nr.
146376/1997, vor avea in vedere urmatoarele: incepand cu anul 2000
finantarea obiectivelor de investitii publice de interes judetean din
disponibilul fondului de tezaur , pana la utilizare , se efectueaza prin
contul 50.02 sau 65.11 , dupa caz.
 Consiliul judetean si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti , care au evidentiat in debitul contului 415
Cheltuieli pentru investitii in continuare sume aferente obiectivelor de
investitii neterminate, care se deruleaza in anii urmatori, vor efectua
inregistrarea :

334 = 337.38

Evidenta sintetica a operatiunilor mentionate mai sus se organizeaza

utilizand urmatoarele conturi:

-la consiliile judetene si Consiliului General

al Municipiului Bucuresti

109 Disponibil din fondul de tezaur

334 Fond de tezaur

434 Cheltuieli din fondul de tezaur

119.01.38 Disponibil din sume primite din

fondul de tezaur

337.01.38 'Sume primite din fondul de tezaur'

421 Cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala

-la consiliile locale municipale, orasenesti, comunale

si sectoarele municipiului Bucuresti:

119.01.38 Disponibil din sume primite din fondul de tezaur

337.01.38 Sume primite din fondul de tezaur

421 Cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala

Principalele operatiuni privind finantarea unor obiective de investitii

din fondul de tezaur judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt:

La nivelul consiliilor judetene si al Consiliului General al

municipiului Bucuresti

-utilizarea in continuare a sumele ramase in sold pentru finantarea

unor obiective de investitii , potrivit bugetului aprobat (pe obiective de
investitii):
 (pentru activitatea proprie)

434 = 109

-alocarea sumelor pentru finantarea unor obiective de investitii din

fondul de tezaue judetean (al municipiului Bucuresti) la unitatile
administrativ teritoriale:

434 = 109

-incasarea sumelor ramase neutilizate la terminarea obiectivelor de

investitii:

-in anul in care au fost alocate:

109 = 434

-in anii urmatori celui in care au fost alocate:

109 = 334

-incasari din rambursarea imprumuturilor din fondul de tezaur,

acordate consiliilor locale, potrivit legii

109 = 201

-dobanzi incasate pentru imprumuturi acordate , potrivit legii

109 = 334

-la finele anului inchiderea contului de cheltuieli

334 = 434

La nivelul Consiliilor judetene si al Consiliului General al

Municipiului Bucuresti precum si a consililor locale municipale,
orasenesti, comunale si dectoarelor municipiilor Bucuresti

-primirea sumelor pentru finantarea unor obiective de investitii din

fondul de tezaur judetean sau al municipiului Bucuresti)

119 = 337.01.38

(50.02)

(65.11)
 -utilizarea sumelor primite pentru finantarea unor obiective de
investitii , potrivit bugetului aprobat (pe obiective de investitii)

% = 119.01.38 (50.02)

421 (65.11)

220

234.02

(dupa caz)

-la sfarsitul anului:

-preluarea cheltuielilor aferente investitiilor neterminate

415 = 421

-inchiderea contului de cheltuieli aferente investitiilor incepute si

terminate in cursul anului in care au fost alocate sumele pentru finantarea
obiectivelor de investitii

337.01.38 = 421

-restituirea sumelor ramase neutilizate la terminarea obiectivelor de

investitii

337.01.38 = 119 (50.02)

(65.11)

-inchiderea contului de cheltuieli aferente investitiilor in continuare

terminate si puse in functiune

337.01.08 = 415

Raportarea executiei fondului de tezaur se face prin intocmirea la

darea de seama trimestriala si anuala a Anexei nr. 15 Disponibil din
mijloace cu destinatie speciala cont 119.01.38 Disponibil din sume
primite din fondul de tezaur.

3.2. Contabilitatea cheltuielilor bugetelor locale

MON O G R A F I A
 Privind inregistrarea in contabilitate a

principalelor operatiuni

Explicatia operatiunii Cont

debitor Creditor

A)Operatiuni privind reflectarea executiei bugetului local

1. Venituri curente ale bugetului local

-sume incasate de bugetul local prin trezoreria statului sau

in numerar reprezentand venituri proprii, sume si cote defalcate 103(13) 500

Precum si subventii primite de la bugetul de stat

(capitole si subcapitole cu exceptia cap.31.02)

-restituiri de venituri curente ale bugetului local, potrivit legii 500 103

(capitole si subcapitole)

2. Venituri cu destinatie speciala ale bugetului local

-sume incasate de bugetul local prin trezoreria statului sau

in numerar reprezentand venituri cu destinatie speciala, potrivit 103(13) 502

Legii (cap.31.02 pe subcapitole de venituri)

 -restituiri de venituri cu destinatie speciala ale bugetului 502 103

Local, potrivit legii ( cap.31.02 pe subcapitole de venituri)

3. Depunerea veniturilor incasate in numerar la trezoreria statului 103 13

4. Cheltuieli curente ale bugetului local

-cheltuieli ale bugetului local reprezentand plati de casa

Preluate lunar de la ordonatorii principali de credite pe baza 400 103

Conturilor de executie (capitole si subcapitole, cu exceptia

cap.96.02)

5. Cheltuieli cu destinatie speciala ale bugetului local

-cheltuieli ale bugetului local reprezentand plati de casa

Preluate lunar de la ordonatorii principali de credite pe baza 402 103

Conturilor de executie (cap.96.02 pe subcapitole de cheltuieli)

6. Imprumuturi primite

-imprumuturi pentru investitii primite in conditiile legii

(subcap. 44.02.01 si 44.02.02) 103 500

concomitent

214 205
 -rambursari de imprumuturi pentru investitii in anul in care au fost 500 103

Primite (subcap. 44.02.01 si 44.02.02) concomitent

205 214

Explicatia operatiunii cont

debitor creditor

-rambursari de imprumuturi pentru investitii in anii urmatori celui in care au

fost primite (subcap. 90.02.03 si 90.02.04) concomitent

205 214

-imprumuturi de la trezoreria statului primite in conditiile legii 103 500

(subcap. 45.02.02) concomitent

217 206

-rambursari de imprumuturi de la trezoreria statului in anul in care 500 103

au fost primite (cap.45.02.02) concomitent

206 217

-rambursari de imprumuturi de la trezoreria statului in anii urmatori 400 103

celui in care au fost primite (subcap. 90.02.02) concomitent

206 217

- rambursari de imprumuturi acordate din fondul de tezaur

 (subcap.90.02.01) respectiv debit cont 950' Imprumut din fondul 400 103

de tezaur de rambursat consiliului judetean'

- plati de dobanzi si alte cheltuieli, potrivit legii (cap 88.02 si 400 103

89.02 subcapitolele corespunzatoare)

7. Imprumuturi acordate

- imprumuturi temporare pentru infiintarea unor institutii si 400 103

Servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate concomitent

integral din venituri extrabugetare (subcap. 86.02.09) 207 219

- incasari din rambursarea imprumuturilor temporare acordate pentru 103 400

infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local concomitent

sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare 219 207

in anul in care au fost acordate

(subcap. 86.02.09)

-incasari din rambursarea imprumuturilor temporare acordate pentru

infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local 103 500

sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare concomitent

in anii urmatori celui in care au fost acordate 219 207

 (subcap. 42.02.13)

3.3. Reflectarea in contabilitate a rezultatului executiei bugetare la finele anului

Determinarea rezultatului executiei bugetare

- la finele anului, totalul veniturilor curente ale bugetului 500 57,01

local incasate in cursul anului

- la finele anului, totalul veniturilor cu destinatie speciala 502 57,02

incasate in cursul anului

Explicatia operatiunii cont

debitor creditor

- la finele anului, totalul cheltuielilor curente ale bugetului local

efectuate in cursul anului

- la finele anului, totalul cheltuielilor cu destinatie speciala 57,02 402

efectuate in cursul anului

9. Repartizarea rezultatului executiei bugetare

a. repartizarea rezultatului curent al executiei bugetare

-imprumuturi din anii precedenti neramburasate la scadenta 57,01 103

-constituirea fondului de rulment propriu al unitatii 57,01 339

 Administrativ-teritoriale concomitent

103,01 103

b. repartizarea rezultatului veniturilor cu destinatie speciala 57,02 338

concomitent

104 103

10.Incasari din cote defalcate din impozitul pe venit (la consiliile judetene)

- cota de 10% incasata din impozitul pe venit, potrivit legii, pentru 106 335

Echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor

- sumele repartizate de consiliile judetene din cota de 10% pentru 335 106

Echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor

(se efectueaza inregistrarea: 103=500, subcap.34.02.02)

11. Reflectarea in contabilitatea executiei bugetului local a

Destinatiilor fondului de rulment si utilizarea fondului de rulment

a. pe baza aprobarii date prin hotarare a consiliului local si a

Ordinelor de plata emise, rezervarea in conturi distincte a

sumelor stabilite pe destinatiile aprobate de lege

-fondul de rulment destinat acoperirii golului temporar de casa 339 339,01

-fondul de rulment destinat acoperirii definitive a

 Deficitului bugetar 339 339,02

-fondul de rulment destinat finantarii unor investitii sau pentru

Dezvoltarea serviciilor publice locale 339 339,03

b. reconstituirea fondului de rulment existent la

la inceputul anului, in cazul in care bugetul 339,01 339

local inregistreaza excedent din executia curenta a 339,02 339

Bugetului local 339,03 339

c. fondul de rulment destinat acoperirii definitive a % 339,02

Deficitului bugetar 339,01

339,03

Explicatia operatiunii cont

debitor creditor

d. acoperirea definitiva a deficitului rezultat la 339,02 57,01

finele exercitiului bugetar concomitent

103 103,01

12.Utilizarea excedentului veniturilor cu destinatie speciala

-. Excedentul veniturilor cu destinatie speciala utilizat in

Acoperirea definitiva a deficitului rezultat la 338 57,02

 Finele exercitiului bugetar concomitent

103 104

4. FINANTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR SI SERVICIILOR

PUBLICE DE INTERES LOCAL
4.1. Sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de interes local

Contabilitatea institutiilor publice de subordonare locala

Institutiile publice in sensul Legii privind finantele publice locale nr.

189/1998 , cuprind:

-autoritatile unitatilor administrativ- teritoriale (primariile)

cu personalitate juridica

- institutiile si serviciile publice de interes local cu personalitate

juridica , indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

Conducatorii autoritatilor unitatilor administrativ-teritoriale ,

respectiv presedintii consiliilor judetene si primarul Municipiului Bucuresti
si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale sunt ordonatori
principali de credite.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate

juridica din subordinea fiecarui consiliu local , judetean sau C.G.M.B. ,
dupa caz, sunt ordonatori secundari de credite sau ordonatori tertiari de
credite.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare ,

aprobate prin bugetele locale pe unitatile ierarhic inferioare si aproba
efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozitiilor
legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare

aprobate pe unitati ierarhic inferioare , ai caror conducatori sunt
ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii , cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au

fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de
activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea
dispozitiilor legale.

Sarcinile ordonatorilor de credite

Potrivit Legii privind finantele publice locale nr.

189/1998, ordonatorii de credite principali, secundari si tertiari raspund
de:

-elaborarea proiectelor de buget propriu

-urmarirea modului de incasare a veniturilor

-necesitatea , oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii

creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu;

-integritatea bunurilor aflate in administrare

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii , prezentarea la termen a

bilantului contabil si a conturilor de executie

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele

bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate,

pentru cheltuielile strict legate de activitatea institutiilor sau serviciilor
publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea unor

persoane din subordine , carora li se stabileste in mod precis actiunile si
activitatile asupra carora pot decide.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate

in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu
viza prealabila de control financiar preventiv care atesta incadrarea in
creditele bugetare aprobate si destinatia acestora si respectarea
dispozitiilor legale.

Finantarea cheltuielilor institutiilor publice si serviciilor

publice

La art. 35 din Legea 189/98 se prevede ca finantarea

cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si seviciilor publice de
interes local se asigura din:
 - integral din bugetul local, in functie de subordonare

- din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul

local , in functie de subordonare

- integral din venituri extrabugetare

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea si largirea

activitatii lor, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice
si fizice sub forma de donatii si sponsorizari.

Finantarea cheltuielilor unor institutii publice indiferent de

subordonare , se asigura atit din bugetul de stat cat si din bugetele unor
unitati administrativ teritoriale, numai in cazul in care prin legea
bugetara sau prin legi speciale se stabilesc categoriile de cheltuieli care se
finanteaza prin fiecare buget .(vezi anexa 8 la Legea bugetului de stat pe
anul 2000-cheltuieli de invatamant si sanatate).

La institutiile publice si serviciile publice finantate integral de la

bugetul local finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin
deschideri de credite de catre ordonatorii de credite principali in limita
creditelor bugetare aprobate prin bugetul local si potrivit destinatiei
stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie
anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza
efectuarea cheltuielilor respective.

Deschiderea de credite reprezinta autorizarea data de ordonatorii de

credite (principali sau secundari) pe baza cererii de deschidere de credite
inaintate de ordonatorii secundari si tertiari de credite, dupa caz..

Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi efectuata daca nu exista credite

bugetare deschise potrivit bugetului aprobat.

Creditele bugetare se deschid in trezorerie pe titlul clasificatiei

economice (personal-titl.10, materiale si servicii- titl. 20, subventii-titl. 34,
capital-titl. 70)

Aceste institutii inregisreaza in contabilitate conturi in afara bilantului

creditele aprobate , creditele deschise si repartizate, respectiv creditele
deschise pentru nevoi proprii .

Aceste institutii au obligatia , daca legea nu prevede altfel, sa verse

la bugetul local veniturile incasate.

Institutiile publice finantate din venituri extrabugetare si

alocatii de la bugetul local sau integral din venituri
extrabugetare
 Legea prevede ca veniturile extrabugetare ale institutiilor si
serviciilor publice finantate din venituri extrabugetare se incaseaza ,
administreaza , utilizeaza si contabilizeaza de catre acestia.

Aceste venituri provin di taxe , chirii, manifestari culturale, sportive,

concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte,
valorificari de produse din activitati sau anexe, prestari de servicii.

In baza actului de infiintare unele institutii publice finantate din

venituri extrabugetare pot primi in completarea veniturilor proprii si
alocatii de la bugetul local.

Excedentele rezultate din executia bugetelor acestor institutii se

regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale , in limita sumelor
primite de la acestea , daca legea nu prevede altfel.

Executia bugetelor reprezinta activitatea de incasare a veniturilor si

de efectuare a cheltuielilor efectuate in buget.

Excedentele reprezinta diferente favorabile in situatia in care

veniturile incasate sunt mai mari decat cheltuielile efectuate.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor instituttilor si

serviciilor publice de interes local , finantate integral din venituri
extrabugetare raman la dispozitia acestora urmand a fi folosite in anul
urmator cu aceeasi destinatie.

Este important de retinut ca , potrivit art. 8 din Legea bugetului de

stat pe anul 2000 , pentru anul 2000 se suspenda aplicarea art. 1 alin (1)
lit e) din Ordonanta Guvernului nr. 70 /1994 privind impozitul pe profit ,
cu modificarile si completarile ulterioare, privind obligatia la plata
impozitului pe profit a institutiilor publice , pentru veniturile extrabugetare
din activitati economice desfasurate in conditiile legii.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice

care realizeaza venituri extrabugetare din desfasurarea de activitati
economice se varsa integral la bugetul de stat sau la bugetele locale ,
dupa caz, daca legea nu prevede altfel.

Consiliile locale si judetene pot hotara ca soldurile anuale rezultate

din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice subordonate ,
finantate integral din venituri extrabugetare , sa se preia la bugetul local,
dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.

4.2. Executia de casa a bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local

Executia de casa a bugetelor institutiilor si serviciile publice de interes

local se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului.
Consiliile locale si judetene pot aproba infiintarea de activitati integral
finantate din venituri extrabugetare pe langa unele institutii si servicii
publice stabilind domeniul de activitate , categoriile de venituri , natura
cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor unitati.

Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din

venituri extrabugetare se intocmesc o data cu bugetul institutiilor sau
serviciului public de care apartin si se aproba o data cu bugetul acestora.

Veniturile si cheltuielile activitatii finantate integral din venituri

extrabugetare se grupeaza pe baza Clasificatiei indicatorilor privind
finantele publice, aprobate de Ministerul Finantelor. (Anexa 3 Clasificatia
institutiilor si activitatilor autofinantate- la clasificatia aprobata prin
Ordinul Ministrului finantelor nr. 1394/1995 cu modificarile si completarile
ulterioare).

In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor

finantate integral din venituri extrabugetare cheltuielile vor fi efectuate in
limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale , rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli

ale activitatilor finantate din venituri extrabugetare se reporteaza in anul
urmator sau se preiau la bugetul local , in conditiile legii.

In situatia in care , la infiintarea unor institutii sau a unor servicii publice

de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri
extrabugetare , acestea nu dispun de fonduri suficiente , in baza unei
documentatii temeinic fundamentate , consiliile locale si judetene pot
acorda imprumuturi temporare din bugetul local pe baza de conventie
(pct.III .3 , pag. 4).

Imprumuturile acordate pot fi rambursate in termen de un an de la data

acordarii.

Institutiile publice , serviciile publice si activitatile finantate din venituri

extrabugetare au deschise in unitatile teritoriale ale trzoreriei statului
conturi de disponibilitati prin care acestea efectueaza operatiuni de
incasari si plati:

Disponibilul din mijloace extrabugetare ale institutiilor de subordonare

locala (ct. 50.04),

Disponibil din donatii (ct. 50.07)

Disponibil al institutiilor subventionate din bugetul local ( ct. 50.10)

Potrivit Legii 189/1998, art. 47, serviciile publice de interes local

care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii,
inregistrarii si recuperarii uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe aferente
acestor activitati prin tarif sau pret, potrivit legii.

Sursele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste

mijloace fixe se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul
respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca sursa de
finantare a acestora.

4.3. Particularitatile privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni

generate de activitatile de natura economica desfasurate de institutiile si serviciile
publice de interes local.

Activitatile de natura economica , pentru care se calculeaza

amortizarea mijloacelor fixe , se stabilesc prin Hotarare a Guvernului.

Inregistrarile in contabilitate:

La instituia publica de interes local:

225 = %

531

232 TVA

120 = 225

531 = 520.01

232/buget local
subcap31.02.06

232 = 120

La bugetul local:

103 = 500 subcap. 31.02.06

Operatiunile privind executia bugetului de venituri si cheltuieli la

institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare se
inregistreaza in contabilitatea acestora, potrivit normelor metodologice in
vigoare, cu urmatoarele precizari:

a.cheltuielile pentru dezvoltare (investitii) se inregistraza in contul 420

'Cheltuielile institutiei publice finantate din venituri extrabugetare: art 74.
b.Cheltuielile aferente investitiilor in curs de executie se transfera la finele
anului in contul 415 'Cheltuieli pentru investitii in continuare'

c.Soldul contului de disponibil 120 'Disponibil al institutiei finantate

din venituri extrabugetare ramas la finele anului se repartizeaza astfel:

-partea aferenta dezvoltarii, ramasa neutilizata in anul respectiv (diferenta

dintre prevederile bugetare si platile de casa), se evidentiaza intr-un cont
analitic distinct 120.02 'Sold din anul precedent aferent dezvoltarii
conform Ord. G. nr. 14/1998, aprobata si modificata prin Legea nr.
27/1999'

-diferenta ramasa se inregistreaza in contul 120.01 'Disponibil al institutiei

publice finantate din venituri extrabugetare-activitatea curenta';

d.soldul contului 528 'Venituri din anii precedenti si alte surse'

reflecta in mod corespunzator operatiunile de la pct. C), utilizandu-se un
analitic distinct 528.03 'Venituri din anii precedenti si alte surse aferente
dezvoltarii', astfel:

-la finele anului , inregistrarea cheltuielilor aferente lucrarilor de investitii

neterminate , care se continua in anul urmator:

415 = 420.74

-la finele anului, inchiderea conului de cheltuieli , exclusiv sumele de la

420.74, aferente lucrarilor de investitii neterminate, care se utilizeaza in
anul urmator;

520 = 420;

-dupa depunerea darii de seama contabile , inchiderea contului de

venituri;

520 = 528.01;

-constituirea partii aferente investitiilor in continuare;

528.01 = 528.02;

-constituirea partii aferente dezvoltarii, ramasa neutilizata , ramase

neutilizata la finele anului:

528.01 = 528.03;

e.investitiile efectuate in anul urmator din sumele rezervate potrivit

legii se inchid la finele anului prin debitul contului 58.03 ;
 528.03 = 420.74;

a. investitiile in continuare se inchid la finele anului

in care au fost terminate prin debitul contului 528.02;

528.02 = 415.

Valoarea reevaluata a mijloacelor fixe , determinata in conditiile art. 2

din O. G. nr. 14/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 27/1999, se
inregistraza in contul in afara bilantului 908 'Valoarea reevaluata, a
mijloacelor fixe conform O. G. nr. 14/1998,aprobata si modificata prin
Legea nr. 27/1999', iar amortizarea calculta potrivit legii, in contul 909
'Amortizarea mijloacelor fixe conform O.G. nr. 14/1998, aprobata si
modificata prin Legea nr. 27/1999'.

Dezvoltarea in analitice a conturilor respective se face conform

clasificarii mijloacelor fixe, potrivit reglementarilor in vigoare.