Sunteți pe pagina 1din 10

4.5. ANII ACTIVITĂȚII PUBLICE

înfățișează

le culeg

din

pe

ucenici

acest sens o scenă care-i

sâmbăta, cu spicele

pe

care

(Marcu 2,23).

lanurile pe lângă care trec

și

a

itinerant al vieții lui Iisus

Imaginea redă caracterul

se deduce

și din

date celor ce urmează

într-un sat, să cauteo

instrucțiunile

ucenicilor,cum

Galileea: când ajung

și acolo

să activezeîn satele din

casă care vrea să-i

Părăsirea

stea până părăsesc locul

găzduiască

pentru a-l urma pe Iisus

același

implică

domiciliului propriu

după

model, al tâmplarului din

Marcu (l O, 28-29) spune o

interpes

părăsirea familieiși a muncii,

Nazaretcare trăiește dată acest lucru și în

profet itinerant.

ca un numele celorlalți

ucenici. Iisus primește

ucenicii în urmă: cămin („case")

fii")și muncă („țarine"). Răspunsul

lareași explicitează ce au lăsat

familie(„frați,surori,

mamă, tată,

mult

culminează cu un dar mai

însutitceea ce s-a lăsat și,

decât abundent acum se primește

(Marcu

10,30).

în viitor, viața veșnică”

să se înțeleagă majoritatea ucenicilor

ultimilor doi, „pe tatăl lor Zevedeu

familie

fermă.

Referireala „țarini”lasă

grupul celor Doisprezece (Simon și Andrei

ceea ce lasă, evident, aceștia în

erau țărani, dar patru din

Iacob și Ioan) erau

pescari; și-atunci

sau, în cazul

urmă sunt „mrejele”

în corabie [barcă], cu lucrătorii” (Marcu l, 18.20). Muncă și sunt legate. Despărțireade familie este înțeleasă ca o decizie

Odată luată,nu mai poțisă priveștiîn urmă, la fel cum, atunci când ai pus mâna pe plug ca ari,ochii nu pot prividecât înainte.Cu

această imagine din lumea agrară răspunde Iisus unui bărbat care

voia să-i fie ucenic, dar mai întâi voia să-și ia rămas bun de cei din

casă: a adera la Iisus și la misiunea

lui este o decizie

amânări, nici ezitări (v. Luca 9,61-62).

care nu admite

Chemarealui

Iisus estedirectă și personală

lucruri inutile.

și este pusă în termeni

Ucenicul rămâne legat

imediați.Nu este

timp pentru

de fidelitateafață de

exagerată

Este însă o

adresează reușesc.

Învățător.O exclusivitate care

ar putea părea

sau chiar puțin respectuoasă față de libertatea oamenilor.

impresie

nejustificată. Nu toate chemările

pe care Iisus le

Sigur,cei

Doisprezece

răspund

afirmativ, deși

trăda la sfârșit.

unul

dintre ei, îl va

aceștia

Afirmativ răspund și alți

oameni, dar despre

suntem mai puțin informați, de

la oficiul de colectare

a taxelor

lui Alfeu. Iisus îi cere să-l

2,13-14). Un caz

exemplu: un

publican („vameș") aflat

anUme Levi, fiul

slujba (Marcu

din Cafarnaum, un

urmeze și Levi își părăsește

este acela al altor doi

Barsaba, zis și Iustus („cel drept"), și Matia, care, așa cum spune

galileeni: Iosif

asemănător

4.5.3. UCENICII

237

Luca în Faptele

la botezul lui

Apostolilor (l ,21), îl vor însoți pe Iisus începând de

Ioan", deci de la începutul activitățiipublice până la

Ierusalim. Matia va fi ales spre a-l înlocui pe Iuda în grupul celor

Doisprezece. Cleopa, probabil unchi patern al lui Iisus, galileean din

Nazaret, căsătorit cu o Maria,era legat de grupul ucenicilor și, la

moartea lui Iisus, se afla și el la Ierusalim cu soția (v. Luca 24,18;Ioan

19,25). Izvorul Q relatează cazul unui ucenic fără nume, chemat de Iisus să-I urmeze; nu știm dacă, până la urmă, a făcut-osau, cum îi

s-a dus să-și înmormânteze

era dorința,

tatăl (Matei 8,22,

Luca Iisus îl

9,59).

Uneșec major se înregistrează în cazul unui bărbat bogat.

cheamă să-i fie discipol dar, slab în fața bunurilor pe

refuză invitația și pleacă trist și abătut (Marcu

prezintă voluntar și

sau le va aminti

care le posedă,

10,17-21). Alții se

accepte

dintre

cei

Iisus va fi cel ce le va pune condiții ca să-i

.la ce

se

angajează.

Probabil că unii

vindecaȚi de Iisus se adaugă și ei grupului

orbului

Bartimeu (Marcu

10,52). Și,

ucenicilor. Ar putea fi cazul

în altă formă, a femeilor

vindecate de boli ale trupului sau sufletului: MariaMagdalena, Ioana

unui înalt funcționar al lui Antipa și Suzana (Luca 8, I-3). Vom

consideră pe ucenic o persoană care suspendă tot

atunci era viața lui și se integrează proiectului său. In modelul cel mai apropiat de Iisus este cel al profetului

-soția

relua problema mai jos.

Așadar,Iisusîl

ceeace până acestpunct,

Ilie.Mareleprofet s-a dus la Elizeu,un țăran care ara cu o pereche de

boiși

i-aaruncat pe spate mantia ca semn îl desemna discipolul,

s-a opus; a alergat imediat după Ilie și i-a

să-și ia rămas bun de la tatăl său și de la

uceniculsău. Elizeu nu

cerutdoar să-i permită

mamasa. Jugul cu

carneaboilorși

Elizeuși-alăsat

începutsă-i

care ara a fost folositca lemn pentru a frige

toată lumea a fost invitatăla o mare sărbătoare.

așadar familiași munca: și s-a dus după Ilie și a

slujească (III Regi, 19-21).La fel ca Iisus și ucenicii săi,

Ilieși Elizeunu au domiciliu fix și, plini de spirit profetic, vindecă în

modmiraculos bolnavi. Iisus, însă, nu se duce la suveranii vremii sale,spre deosebire de Ilie, care-i înfruntă pe Ahab și Ahazia, și de Elizeu,care intervine activ în treburile politice întronând ca regi pe

lehu și Hazael.

Scopulprincipal al activitățiilui Iisus este să vestească Împărăția

tuturor celor ce

vor să-l asculte. Aceasta este și

trimișiîn misiune. Evangheliadupă Luca

întregului popor,

sarcina ucenicilor care sunt

sereferăla misiunea a 72 de ucenici și nu este exclus ca, în afară de

cei Doisprezece, Iisus să fi trimis și pe alții (v. Luca 10,1.17).Este clar

4.5. ANII ACTIVITĂȚII PUBLICE

implica întreaga viață

și

poate

misiunea de a vesti evanghelia

„căci

lucrătorul de plata sa” (Luca

vrednic este

atunci merită sprijin:

10,7;Matei 10,10;

I

lui Clement

comunități

acționat

„Ceea

I Timotei 5,17-18; Prima epistolă a

obișnuită în primele

fi o practică

nu

poate aștepta. Trebuie

Corinteni 9, 14;

13,1-2). Aceasta va

Vestirea

Împărăției

spuneți la

creștine.

fără rețineri și fără ascunzișuri.

lumină și ceea ce auziți la

10,27). Poate Ilie i-a Permis

și cu urgență,

întuneric,

de pe

cu rapiditate

ce vă grăiesc la

case (Matei.

ureche, propovăduiți

lui Elizeusă-și ia

înainte de a-și schimba viața

mai radical: „Nimeni

rămas-bun de la părinți

însă,

se

cum am spus,

uită îndărăt

și de a-l urma. Iisus se arată

care pune

mâna pe plugși

împărăția lui Dumnezeu”

nu este potrivitPentru

(Luca 9,62).

Uceniciisedentari

viața itinerantă de zi cu zi a lui Iisus,

casa

și munca și care, în

Alăturide ucenicii care împart

există alții care nu și-au

ciuda acestui fapt, se

său. Aceștioameni

abandonat familia,

de Învățător și de proiectul

simt legați profund

au casa deschisă

oricând și, eventual, se duc să-1

fundamentală este, deci,

ucenicilor. Această

asculte pe Iisus predicând.

ospitalitatea pe contribuțienu

Contribuțialor

Învățătoruluiși

care o oferă

este nesemnificativă, căci nu

ni-i putem imagina pe

Iisus și pe

ca pe un grup de misionaricare

un mesaj

ucenicii săi itineranțica pe

un grup de hoinari fără țel, ci

scălătoresc dintr-un loc într-altulcu

concret de comunicat și, în plan practic, însoțind predicile

de vindecări.

Modelulde viațăal lui Iisusnu e, cum susține J. D. Crossan, cel

t al filosofilorcinicidin lumea greacă. Iisus și ucenicii săi nu trăiesc

cerșind,ci se bazeazăpe sprijinulprimit de la persoane și familii

prietene, care-i ajută cu ospitalitatea și bunurile lor. Iisus nu este un

contestării instituțiilor, pe care

ideologal dezrădăcinăriisociale și al

le provoacă prin mizerie,respectând doar

legile naturii, nu-i ridiculi-

nu trăiește cu orgoliul

zează pe bogați și nu disprețuieștecăsătoria,

automarginalizării. Cum bine

a elogia individulsuficient

sieși,

superioritatea: „Ce-milipsește?

Nu

remarcă G, Barbaglio, este departe de

propriul său stăpân, care-și afișează

sunt scutit de dureri, nu sunt fără

lui Epictet (Diatribele 3,22,48)

(imperturbabilitatea)

și calea

pe sine și să-și câștige

în unele

puncte,

frică, nu sunt liber?”Aceste cuvinte ale

arată distanța dintre idealurile cinicilor

pe care Iisus o indică ucenicilor

săi (să se nege

viața dăruind-o). Asemănările

incontestabile

precum bogăția și libertatea interioară, nu trebuie să ne facă să uităm

4.5.3. UCENICII

239

termeni de

diferențele fundamentale:

o

viață

înțeleasă

în

autosuficientă, ca aceea a cinicilor,

are puțină

legătură cu o viață în

interioară esențială

care centrul este Dumnezeu și în care

atitudinea

este încrederea în el, care se exprimă prin preocuparea pentru

celălalt.

Iisus, așadar, se deplasează cu un

grup de

discipoli

care au lăsat

de persoane

dispoziția

totulpentru el și primește sprijinul unui al doilea cerc

care rămân la casele

învățătorulUi. De aceea,

lor, dar își pun bunurile la

fraza din Luca 14,33, care subliniază

lor utilizarepentru Iisus și pentru cei

în relație cu ucenicii itineranți, cât

voi care nu se leapădă de tot ce

renunțareeste o nouă

bogăție:

detașarea de bunuri și dreapta

ce-lînsoȚesctrebuie înțeleasă atât

și cu cei sedentari: „oricine dintre

arenu poate fie ucenicul meu". În

cel ce a ajuns bogat să ajungă rege și cine are puterea să renunțe la

ea (Toma 81)

Acest dublu model de apartenențăse întâlnește și la esenieni (v.

3.3.2,4.).Grupul central al comunității eseniene Qumran,lângă Marea Moartă, unde trăiesc într-un

este stabilit la regim monastic

sever,celibatari și în comunitate de bunuri. Pe de altă parte, există și

esenienirăspândiți în sate și orașe, căsătoriți și cu proprietăți, care

dovedesco mare generozitate fațăde ceilalți membri ai grupului, din

Qumransau nu, și le oferă ospitalitateși ajutor. Asemănările cu

modelulpropus de evanghelii sunt notabile.Dar Iisus nu cere ca

bunurileucenicilor care și-au părăsit casa și familiasă devină parte a

unuipatrimoniu comunitar. Unui bogat chemat să devină discipol i

se propune să împartă săracilor produsul vânzării bunurilor lui.

Casacomunitară a lui Iisus se alimenteazădin ofertelespontane,

nudinbunurile celor ce au devenit ucenici, trecuteîn fondul comun.

Numele celor ce îl sprijină pe Iisus și ale locurilor în care trăiesc

provindin două zone: Galileea și Ierusalim. Din Galileea ne sunt

cunoscutemai ales nume de femei: MariaMagdalena,Ioana - soția

lui Huza și Suzana (Luca 8,l-3); de asemenea, Marialui Alfeu

mama lui Iacob, unul dintre cei Doisprezece, și a lui Iosif (v. Marcu

3,18;15,40),și Salomeea, probabilmama lui Iacob și Ioan fiii lui

Zevedeudoi discipoli importanți din grupul celor Doisprezece, și a

lui Iosif (Matei 20,20; 27,56). Nu este sigur

locuiește probabil în Magdala,

trebuie

că Simon fariseul, care

inclus printre ucenicii

Sedentari.În ceea ce privește locurile concrete unde Iisus e primit,

din Cafarnaum care aparține familiei lui

aveminformații despre

Petru și Andrei

casa

1,29-31; 21,1; 9,33; Matei 17,25). Poate

(Marcu

i;

4.5. ANII ACTIVITĂȚII PUBLICE

și la Betsaida, satul din care sunt

din grupul

celor Doisprezece

informații mai bogate.

a fost primit

cu ucenicii

Petru,

împreună

originari

Andrei și Filip,

trei

8,22; Luca, 9,10).

(Marcu 6,45;

avem însă

la răsărit

Despre Ierusalim și

împrejurimi

de oraș, în direcția văii

Majoritatea sprijinitorilor sunt de

Iordanului. Din Ierihon,

a acestei văi,

vine

găzduieșteîn

oraș din zona occidentală

om bogat, care_l

din Luca 19,1-10

cel mai important

vameșilor,

Zaheu, mai-marele

conform narațiunii

casa lui pe Iisus,

căci

s-a urcat într-un Sicomor

să-l invite în casa lui. Iisus

inițiativa o are Iisus

imediat. Scena

își mărturisește

de interesant, Curios, Zaheu

Cazullui

care nu îl cunoaște personal.

și nimic nu lasă să se

Zaheu este deosebit

înțeleagă că dorește

și

Zaheu acceptă

ce-i propune cu autoritate

căci

este cel

mai-marele vameșilor

ce se concretizează în

este spectaculoasă,

publicgreșelileși

restituirea sumelor

pocăința,

enorm.' de patru ori mai mult!) și

însușitefraudulos(cu

împărțireaa jumătate

unui bogat să-șivândă

în grupulde

înțelege ce-i

un adaus

din

bunurile,

bunurile sale săracilor. Iisus mai ceruse

să dea ce obține săracilor și să intre

discipoli itineranți, dar acesta nu acceptase. Zaheu însă

cere

Iisus, înțelege

evanghelia, și acționează în

consecință. (V.5.2.2.1.).Într-unanumit fel, Zaheu este modelul de

ucenic sedentar.

A doua

localitate ce trebuie luată în considerație este Betania. În

acest sat din Iudeea, la circa trei kilometri de Ierusalim (Ioan 11,18),

locuia o familie foarte legată de Iisus, formată din trei frați: un bărbat (Lazăr) și două femei (Martași Maria). Casa lor este locul unor scene

evanghelicecu Iisusla masă. În Luca 10,38-42este prezentată ca

stăpână a casei Marta,probabilsora mai mare,

ocupată și preocu-

spune explicit -

pată să-iofere ospitalitatelui Iisusși deși nu se

ucenicilor.Maria,în schimb,neglijeazătreburile ca să-l asculte pe

Învățător.Martase

se

plânge

sora ei a lăsat-o singură cu munca și i

să-mi ajute", În această împre-

personaj

cheie în scenele din

adreseazălui Iisus:„Spune-i

jurareLazărnu

apare;este însă un

Betaniaprezenteîn

Evanghelia după Ioan. Aici familia din Betania

prietenie față de

Iisus: Și iubea Iisus pe Marta

parte, este vorba despre 0

socială, cu o poziție

(11,5). Pe de altă

largă recunoaștere

cu

relații în lumea bună a Ierusalimului.

lui

Lazăr și a efectelor ei asupra

manifestă o profundă

și pe sora ei și pe Lazăr"

familiecare se bucură de o

destul de înaltă. Suntoameni

Așase

deduce din relatarea învierii

deciziei

căpeteniilor Templului de a-l ucide pe Iisus (11,53).

4.5.3. UCENICII

241

Evanghelia lui Ioan situează în casa lui Lazăr

din Betania și

episodul ungerii picioarelor lui

Iisus de către Maria,sora acestuia,

folosește „o litră cu mir de nard

(12,3.5).

Ungerea, în fapt

timpul cinei

care, spre scandalizarea ucenicilor,

curat", scump:

„trei sute de dinari”

pregătirealui Iisus pentru înmormântare, are loc în

oferitelui și ucenicilor,

MarcUși Matei, la această

servite de Marta. Potrivitevangheliilor lui

masă, situată în casa lui Simon Leprosul (v.

„o femeie”

(fără nume) unge capul (nu

implicată familia lui Lazăr,

Marcu 14,3-9;Matei, 26,6-13),

picioarele) lui Iisus. În scenă nu mai este

Luca 7,36-50,în care o

păcătoasă", unge picioarele Simon,un „fariseu", și a altor

nu mai apar Marta și Maria,dar localitatea (Betania) e aceeași.

pe de altă parte,

numele de Simon se regăseșteîn episodul din

femeie fără nume, prezentată ca o

lui Iisus cu mir, spre scandalizarea lui invitați.Scena culminează cu iertarea

pe care Iisus i-o garantează femeii, pe care tradiția evanghelică a

identificat-o cu Maria Magdalena (v. Luca 8,2). Aici nu există nici o legătură cu familia lui Lazăr și cu Betania, masa de la Simon fariseul

- nu Leprosul!este situatăîn Galileea.Se pare deci că este vorba

despredouă mese și două situațiidiferite.Femeile care-l ung pe Iisus sunt distincte: Maria Magdalena, în Galileea, și Maria,sora lui Lazăr,

în Betania. Alții sunt și amfitrionii,deși cu același nume Simon

fariseul(în Galileea) și Simon Leprosul (în Betania, Iudeea). Acesta

dinurmă este unul dintre ucenicii sedentari ai lui Iisus, care oferă

masă și casă Învățătorului și ucenicilor.

În perioada premergătoare ultimei sale intrări, publice, sărbă-

torești, în Ierusalim, Iisus

este găzduit —potrivit lui Ioan 11,54 în

Efraim,o localitate situată la circa 20 kilometri la nord de Ierusalim.

TotpotrivitEvangheliei lui Ioan, în fața dificultățilorcrescânde provo-

cate de ostilitatea declarată a autorităților Sanhedrinului și Templului,

Iisusse instalează aici cu ucenicii. Efraimse află în afara drumurilor

obișnuite care duc spre Ierusalim, din est (Ierihon) și din vest (laffa

și coasta mediteraneeană). Informația

din Ioan 11,54este foartă

scurtăși nu ne permite să precizăm cât timp a rămas grupul la

Ierusalim,nici dacă

Iisus a contat acolo pe sprijinulși ospitalitatea

unor localnici. Dar n-ar fi nejustificat un răspuns afirmativ la această

întrebare. La începutul activitățiisale

malul occidental al Iordanului,

teritoriulIudeei (Ioan 3,22) și

Efraim.Pe de altă

publice, Iisus botezase pe

probabil la nord de Ierihon, pe

această zonă nu este departe de

sinoptice (Marcu

Ierihonului a fost

parte, potrivit.evangheliilor

11,46-52;Matei 20,29-34;Luca 18,35-19,27), zona

4.5. ANII ACTIVITĂȚII PUBLICE

242

Ierusalim: acolo l-a

sosirii la

orb, și a

se

lui Iisus înaintea

scena activității

vindecatpe

Zaheu care, cum

fost găzduit în casa lui

Bartimeu, un cerșetor

am

comportă ca un Ucenic

spus mai sus,

exclus fi avut și alți aseme_

pe versantul occidental al

scena

cu mânzul

Iisus. De aceea nu este

sedentaral lui

nea discipolila Efraim.

este, poate, Betfaghe,

Matei

Apatra localitate

(21,1-2)

Muntelui Măslinilor. Aici situează

asinei pe care

Luca

Iisus va

intra

În Marcu (l l, 1-6)și

așezarea respectivă

triumfal în Ierusalim.

(19,29-31) localizarea este mai ambiguă,

el „n-așezut

oamenii de-acolo,

auzind pentru

i-au lăsat".

presupune Iisus cunoaște

la o poartă, afară

putândfi Betfaghesau Betania, Scena

locul,

oamenii și circumstanțele:

la răspântie”și pe

11,2.4), Și,

mânzul este legat

până acum

nici un om (Marcu

cine

este dezlegat

Totul pare a justifica

mânzul, nu-i împiedică pe ucenici,

presupunerea

folosească

stăpânul

pentru intrareaîn

un ucenic, dar trebuie

animalului este de acord ca Iisus să-l

Ierusalim. Poate nu este vorba despre

fifost cel puțin un simpatizant.

spune despre

scena pregătirii ultimei

Cevaasemănător se poate

dintre ei trebuie întâl-

cine a lui Iisus cu ucenicii, la

Ierusalim. Doi

nească în oraș un om „ducândun

la o casă, al cărei stăpân știe că

în casa lui într-un „foișormare

22,10-12;v. și Matei 26,18).

încăpere unde pot

gătit. Stăpânul

urcior cu apă", care-i va conduce

Iisus urmează să cineze cu discipolii

așternut gata (Marcu 14,13-15IILuca

Este vorba, evident, de o casă mare, cu o

să ia masa cel puțin 13persoane. Totul pare pre-

casei, fără nume, are o relație strânsă cu Iisus; ca

Zaheu din Ierihon, cei trei frațisau

Simon Leprosul din Betania, îl pri-

mește pe Învățătorîntr-unmoment dificil,puțin înainte de arestarea

lui. Putempresupune,deci, este un ucenic sedentar: așa indică

ospitalitateageneroasă, semn inechivoc al adeziunii lui. Un lucru

asemănător se poate spune și despre proprietarul grădinii de

MunteleMăslinilorunde

și unde va fi reținut cu o zi

pe

Iisusse întâlnește des cu ucenicii (Ioan 18,2)

înainte de moarte (Marcu 14,32 IIMatei

spuse până

acum rezultă că, adesea,

26,36 Luca 22,40).Din cele

frontiera dintrećucenici și simpatizanți este dificil de trasat cu

precizie.

Un ultim element ce trebuie avut

în

vedere este existența unor

Ierusalim care manifestă

să-l facă public,

pot fi numiți

persoane

aparținând păturilorînalte din

interes și simpatiefață

din cauza ostilității

de Iisus,dar nu îndrăznesc

autorităților religioase.

Aceștia

criptoucenici. Numitorul

comun al lui Iosif din Arimateea și Nicodim

4.5.3. UCENICII

243

este, potrivitEvangheliei lui Ioan, că ambii au avut contacte ascunse cu Iisus.Nicodim este

prezentat ca un

„învățător al lui Israel” (3,IO),

îndrăznește

se

un rabin din gruparea

fariseilor (3,1) care

întâlnească cu Iisus doar sub

protecția nopții. Iosif este născut la

—,dar trăiește la Ierusalim și

Iisus),'este

(unde va fiînmormântat

Arimateeaun oraș din NE Iudeei

posedă o criptă încă neutilizată

membrul,„sfetnic

(Marcu15,43).Despre

ales", al Sanhedrinului, al marelui tribunal iudaic

Iosifse mai spune că „aștepta și el împărăția

poate

indica apropierea de grupul fariseu

altă parte, Evangheliadupă Ioan

(19,38;v.și Matei 27,57), dar doar

lui Dumnezeu", ceea ce

(MarCU15,43IILuca 23,51).Pe de

afirmă că Iosif era ucenic al lui Iisus

„pe ascuns".

condiția sa de diriguitorîi permitea doar o adeziune

secretă la cauza lui.

AtâtIosif,cât și

Nicodim, apar în scenă numai după moartea lui

interogatoriuîn fața lui Caiafa sau în

(23,51),Iosif nu

Iisus,nu în timpul scurtului

timpuljudecății lui Pilat. Evident,cum afirmă Luca

împărtășise decizia Sanhedrinului de a cere lui Pilat să-l condamne

pe Iisus la moarte, dar nu

putuse bloca acordul marii majorități a

iudaic (v. 6.2.3.1.). După

simpatizantal său și se

celorlalți membri ai tribunalului suprem

moartea lui Iisus, însă, se manifestă ca

îngrijeștesă fie înmormântat: cere permisiunea lui Pilatsă-i ia de pe

cruce trupul și guvernatorul roman este de acord. PotrivitEvangheliei

lui Ioan, și Nicodim se prezintă pe Golgota cu 100de livre de uleiuri

aromatice, ca să ungă trupul lui Iisus, și-l ajută pe Iosif să-l înmor-

mânteze (19,39-42) (v.6.2.6.)

Femeileucenici

Nueste ușor de trasat conturul ucenicelor lui Iisusîn cadrul activității

sale de predicare

itinerante. Prima dificultate este că termenul

[ucenică],în greacă mathëtria, apare doar în Fapte 9,36,cu referire la

Tabita(în greacă Dorkâs căprioară"), membră ilustră a comunității creștine din laffa, căreia i-a redat viața Petru. Dar,dacă judecăm nu doar din perspectivă filologică,ci avem în vedere bărbații și femeile

din jurul lui Iisus, legați

[ucenic](în greacă

de el, este evident că termenul masculin

mathëtes) are un caracter inclusiv.Un caz

semnificativeste al Mariei,sora lui Lazăr și a Martei,despre care se

relateazăcă „așezându-se lui"(Luca 10,39).Pozițiași

luiIisus,una sedentară,

Creștinătimpurie, în

la picioarele Domnului, asculta cuvântul conduita Marieio indică drept ucenică a

căci scena are loc chiar în casa ei. Tradiția

acest caz Luca, a vrut sublinieze că

4.5. ANII ACTIVITĂȚII PUBLICE

lui Iisus este oferită atât bărbaților, cât

deschis al auditoriului lui

copii, sănătoși și

caracterul

ambele

reiese

sexe, adulți și

din episodul

mii

înmulțirii pâinilor,

de bărbați, „afară de

posibilitatea de a fi ucenic al

și femeilor.

Afirmația se bazează pe

persoane de

Așa

Iisus,formatdin

bolnavi, drepți

unde,

femei

și păcătoși.

afirmă Matei, au

fost

și de copii (14,21;

aceea pornind

mulțimea

avea un

hrănite câteva

informează că Iisus a hrănit

de orz și

doi pești pe care-i

15,38). Ioan ne

de la cinci

pâini

(6,9)

el acestea, o

Semnificativă este și informația din

femeie

din mulțime,

ridicând

băiat (paidarion)

zicea

Luca 11,27:„Șicând

glasul, i-a zis".

persoană care-l ascultă pe Iisus,

de oameni se manifestă în

Prin urmare, orice

un virtual ucenic.

oricine ar fi, este

Atitudineadeschisă a lui Iisusfață

și s-au pocăit.

ecoul

notorii.Li se adresează cu o mare

pe care -l-aavut cuvântul lui Iisus

social și religios (v. Matei

specialîn relația cu păcătoșii

simpatie, care ajunge

până la

răspuns chemării lui

laudă: se numără printre primii care au

Formula fixă „publicani [bărbați]

și prostituate [femei]”arată

printre persoanele cele

mai stigmatizate,

21,31-32).Un caz emblematic este

prostituată,care

păcătoasa publică, probabil o

vine să ceară iertare cu un gest impresionant, care

scandalizeazăpe conformiști:udă cu lacrimi picioarele lui Iisus, i le

șterge cu părul ei, le sărută și le unge cu mir (v. Luca 7,36-50).

Pe de altă parte, mulțimea aduce la Iisus bolnavi, ca să-i vindece,

și între aceștia se află bărbați și femei de toate vârstele

și condițiile.

Narațiunileevanghelicemenționeazănu puține vindecări de femei:

una care suferea de hemoragie de 12ani și-și

risipise toată averea pe

probleme

psihice,

(v. Marcu

medici; fiica unei străine, cananeană, cu grave

cum era posedată de demon;

5,25-34;7,24-30și,

vindecatede

respectiv,

„duhurirele și

o femeie gârbovă de 18 ani

Luca 13,10-17). Unora dintre femeile

cu alte cuvinte, de maladii ale

originară din

de boli",

trupuluiși spiritului,li se cunosc

Magdala,

un sat de

și numele: Maria,

Iisus alungase

Huza, înalt

(Luca 8,3).

pe malul lacului

precizează,

Galileea, nu departe de

„șapte demoni”

Cafarnaum, din care, se

(Luca 8,2;Marcu

Galileea,

administrator

și Suzana, despre care nu

Potrivitlui Luca 8,1-3,

de Iisusîl

16,9); Ioana, căsătorită cu

(epitropos) al lui Irod

avem date

funcționar din

Antipa (Luca 8,3; 24,10),

aceste trei femei

din avutul lor

subliniază:

23,49

și „multe altele”

însoțesc și-i oferă

Luca

vindecate

sale prin Galileea.

Învățătorului, în drumurile

de

crucea pe

din Galileea",

care Iisus a fost răstignit se află femeile care îl însoțiseră

nu

departe

4.5.3. UCENICII

245

deșinu se menționează nici un nume.

Și Marcu 15,40-41,se exprimă

Marcu, la activitatea

în termeni asemănători lui Luca 8,1-3.Potrivitlui

luiIisusîn Galileeaiau parte trei femei, cărora le dă numele: Maria

Magdalena, Maria, soția lui Alfeu și mama lui Iacob cel Mic (unul din

cei Doisprezece) și

a lui Iosif, și Salomeea. Matei (27,56; v. și 20,20)

Salomeea cu „mama fiilorlui Zevedeu”, Iacob

ai grupului celor Doisprezece.

evangheliile lui Marcu,Matei și Luca

pare să identifice pe

și Ioan, doi membri importanți

Uniculnume în care coincid

este cel al Marieidin

Magdalasau MariaMagdalena,întotdeauna

menționată prima și care,

_ a fostidentificată cu prostituata anonimă amintită în Luca 7,36-50. Mariaa fost iertată și, astfel, eliberată de grava maladie spirituală de

tradițional—nu fără motiv, cum am văzut -

care suferea („șapte demoni” în Luca 8,2!).Celelalte două nume

(Ioana și Suzana în Luca, Maria, mama

lui Iacob

și Iosif, și

Salomeea în Marcu) nu coincid, deși Maria,mama lui Iacob și a lui Iosif,apare și ea amintită în Luca 24,10alături de Maria Magdalena.

Pare deci incontestabil activitatea lui Iisusîn Galileea se carac-

terizeazăprin prezența activă a unor femei care colaborează

constantcu el și, de aceea, merită numele de ucenice. Adeziunea lor

se manifestăprin faptulmajoritateadintreele merg cu el și cu

uceniciibărbați la Ierusalimși, spre deosebire de aceștia, îi rămân

alăturiîn momentele critice ale crucificării,morții și înmormântării.

Într-adevăr,în capitolulconsacrat Patimilor,dintre cele cinci nume

menționate în Marcu 15,40-41,Matei 27,56 și Luca

8,1-3 și 23,49, doar

Suzananu este amintită. Femeile nu-l părăsesc pe Învățător.

În concluzie, cunoaștem numele a cel putin patru femei care-l

urmeazăîndeaproape pe Iisus cât predică în Galileea și care merg cu el la Ierusalim și-lînsoțesc în ultimele clipe ale vieții. Una e necăsă-

torită (Maria Magdalena, probabil o fostă prostituată), două sunt

căsătorite (Maria, soția lui Alfeu, mama lui Iacob și-a lui Iosif, și

Ioana,soția lui Huza, înalt funcționar al lui Antipa); rămâne neclară

starea civilăa Salomeei, deși, potrivit Evangheliei lui Matei, se pare că

trebuieidentificatăcu mama fiilorlui Zevedeu. Fidelitatea acestor

femeifață de Învățător le va determina să-i asigure o înmormântare

demnăși, de aceea, a

treia zi după moartea sa se vor întoarce la

mormânt ca

să-i ungă trupul cu uleiuri aromatice (v. Marcu 16,1;

atare, primele care vor descoperi gol

Luca 24,10). Vor fi, ca

mormântulîn care fusese pus Iisus.

Nuștim ce rol au avut în timpul misiunii lui Iisus în Galileea alte

două femei: Maria—soția lui Cleopa și, prin urmare, mătușă pe linie