Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Inginerie Mecanică, Mecatronică și Management Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic

Nivel II, anul I

Metodologia cercetării educaționale – Aplicații seminar

Student, Aioanei Gabriela-Cristina

Cuprins

T1 Pornind de la o dificultate, o contradicție, o disfuncționalitate întâlnite în învățământul

românesc formulați o posibilă problemă de cercetare educațională și motivați-vă alegerea T2. Definiţi tema de cercetare și obiectivele vizate

T3.1: Realizați un inventar posibil al ideilor și soluțiilor oferite de literatura de specialitate pentru problema aleasă (max.1-2 pagini cu indicarea sursei!)

T3.2. Definiţi propriul cadru teoretic (max. 1/2 pagină). Încercaţi să-l transpuneţi într-o reprezemtare grafică (opţional)

T4. 1. Stabiliți și definiţi „conceptele prime” (conceptele cheie) T4.2. Transformaţi „conceptele prime” în „concepte specifice”!

T4.3: Stabiliţi dimensiunile comune pentru conceptele utilizate T4.4: Operaţionalizaţi fiecare dimensiune în indicatori ! T4.5: Considerând că o ipoteză este o opțiune intre două sau mai multe posibilități, o legătură probabilă între faptele de observație și totodată o întrebare căreia i se caută un răspuns, formulați 3 ipoteze pentru cercetarea propusă ! T 5: Stabiliţi un set de norme deontologice pe care le veţi respecta în realizarea cercetării! T6: Realizați un protocol de observație pe tema propusă ! T7: Realizați un chestionar prin care să se colecteze date pentru cercetarea propusă T8: Realizați un ghid pentru un focus-group pe tema cercetării propuse ! T9: Descrieţi un experiment care se poate realiza în cadrul cercetării dvs. Nu uitaţi să precizaţi variabilele independente şi variabilele dependente ! T10: Realizați un instrument de lucru din cadrul metodelor pedagogice si de cercetare prin care să se colecteze date pentru cercetarea propusă ! T11: Stabiliți eșantionul pentru cercetarea propusă. Motivați-vă opțiunea! T 12: Precizaţi modul concret în care veti realiza culegerea datelor (design-ul culegerii datelor).

T1 Pornind de la o dificultate, o contradicție, o disfuncționalitate întâlnite în învățământul

românesc

Am ales să formulez ca şi o posibilă problemă de cercetare educaţională întâlnită în învăţământul românesc „Problema absenteismului școlar’’, deoarece tot mai mulți elevi lipsesc și ajung să abandoneze școala sau să fie exmatriculați, mai poate fi definită și ca lipsa de motivare a elevului de a face o școală. În general elevii sunt îndemnați de altii elevi să lipsească, făcând parte dintr-un grup, acesta ajunge să se supună grupului și să lipsescă în mod repetat de la școală. Influențele negative pot să apară atât din mediul familiar cât și din mediul extern. Vreau să precisez că în țara noastră locuiesc rromi (circa 4% ) , majoritatea rromilor nu reușesc să termine nici măcar școala generală, ei sunt obligați deci către părinți să nu mai frecventeze școala, de obicei fetele rromilor sunt căsătorite la vârste fragede. Cunoaștem problema dar totuși nu luăm nici o măsură. Cauzele generale ale absenteismului sunt:

Grupul eleviilor problemă - care influențează alți elevii să lispească, desfășurând alte

activități(consumul de alcool, etnobotanice, droguri ș.a.); Lipsa locurilor de muncă în România, mulți părinți plecă în străinătate, lăsând copii de

obicei în grija bunicilor – lispa părinților îl poate determina să nu mai frecventeze școala; Situația economică a familiei îl poate determina pe elev să muncească, neglijând astfel școala;

Privind problemele actuale ale societăți noastre, la elevii care abandonează școala foarte tipuriu, ajung să aibă dificultăți în citire și înțelegere.

Consider că trebuie să ne preocupe situația fiecărui elev și să-i îndemnăm spre școală. Deși demersul didactic nu are succes la toții factorii ce îi implică, metodele școlare trebuie să îi atragă pe elevii și să conștientizeze că problemele familiare deși sunt grave nu trebuie să îi afecteze mersul la școală. Interacțiunea pozitivă, părinți-copii-școală-comunitate reprezintă o soluție în rezolvarea problemelor școlare.

Am mers pe această problemă deoarece am fost martură a unui caz din familia mea, deși lipsea în mod regulat de la școală continua să mintă părinții cât și cadrele didactice. Elevul avea remușcări de faptul că nu merge la școală însă grupul de alții elevii în care era instalat îl atragea mai mult decât mersul la școala. De aceea am ales ca și prblemă actuală grupurile de elevii care se formează în interiorul școlii, pot avea bineînțeles și influențe pozitive. Consumul de alcool și etnobotanice este datorată părințiilor care nu îi supraveghează și îi oferă banii acestora

nejustificat.

T2. Definiţi tema de cercetare și obiectivele vizate

Activitățile școlare trebuie să îl apropie pe elev în a comunica deschis și direct de problemele pe care le are acesta. Absenteismul este o problemă cu care ne confruntăm zilnic, neinformarea părinților despre situația elevului, lipsa de interes al părinților pot duce la abandon școlar. Diriginetele trebuie să comunice atât cu elevul cât și cu profesorul pentru a ajunge la un numitor comun de a soluționa problemele existente.

Scopul este să încurajăm elevii să vină la școală, întradevăr această frază o găsim destul de des, informațiile sunt la îndemâma oricui însă ce facem să stopăm acest fenomen în rândul eleviilor?

Este o întrebare destul de grea, deși putem da exemple nu rezolvăm problemele. Consider că sistemul educational trebuie să se axeze mai mult pe partea practică. Partea practică este foarte importantă în rândul eleviilor, de exemplu sistemul educațional din Olanda ajută elevii să lucreze pe timpul vacanței și în weekend. Activitățile desfășurate ajută pe elev în găsirea potențialului și câștigul unui ban de buzunar.

Pași pe care trebuie să-i urmăm în vederea monitorizări absențelor unei clase de elevii:

1.Constituirea Comisiei de monitorizare a absenţelor la nivel de şcoală

  • 2. Completarea Fişei de monitorizare a absenţelor nemotivate (F2) şi a Fişei sintetice pentru

clasă (F3) de către diriginţii claselor

  • 3. Completarea Fişei de centralizare a absenţelor nemotivate (F1) şi a Fişei sintetice pentru

şcoală (F3)

  • 4. Aplicarea chestionarelor pentru elevi, părinţi în clasele unde absenteismul este ridicat

  • 5. Solicitarea sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului / activităţilor de intervenţie

Obiectivele vizate sunt următoarele:

  • - prevenţie şi aplicarea la clasele de elevi cu un absenteism ridicat;

  • - conştietizarea elevilor asupra rolului şcolii în evoluţia lor ulterioară;

  • - creşterea importanţei şcolii în sistemul de valori al individului;

  • - adecvarea programului şcolar la cerinţele sociale actuale;

  • - integrarea etnicilor romi în comunitatea şcolară.

T3.1: Realizați un inventar posibil al ideilor și soluțiilor oferite de literatura de specialitate pentru problema aleasă (max.1-2 pagini cu indicarea sursei!)

Prevenirea abandonului școlar - strategii de intervenție Prevenirea și combaterea absenteismului/ abandonului şcolar necesită din partea cadrelor

didactice:

  • atenţie susţinută pentru a descoperi din timp elevii în situaţie de risc;

  • mult tact psiho pedagogic pentru ai îndrepta pe calea cea bună pe elevii aflaţi în derivă;

  • ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului;

  • importantă este cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor în situaţii concrete si căutarea de soluți;

  • modalităţi eficiente pentru combaterea cauzelor și, implicit, a absenteismului/ abandonului școlar.

Strategii de intervenție – bune practici

  • Stabilirea unui parteneriat şcoală-familie, cu acţiuni concrete;

  • Eficientizarea comunicării profesor–elev prin instituirea unor teme la orele de consiliere și orientare(dirigenţie) cu tematici precum: expectanţele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care le întâmpină cu diferiţi profesori, modalităţi de realizare a unor lecţii, centre de interes ale elevilor etc;

  • Organizarea unor activităţi extraşcolare menite sa atragă elevii spre activitatea şcolii;

  • Vizite la domiciliul elevilor şi discuţii cu părinţii elevilor celor care absentează;

  • Stabilirea şi aplicarea unui program de recuperare a materiei şcolare pentru elevii care absentează;

  • Stabilirea regulilor clasei/ regulilor de conduită în mediul școlar la începutul anului școlar;

  • Prelucrarea legislației și a Regulamentului de Ordine Interioară;

  • Sancţionarea elevilor care absentează nemotivat, în conformitate cu legislaţia ţării și ROI;

  • Efectuarea serviciului pe şcoală cu mai multă vigilenţă;

  • Intocmirea unui plan de monitorizare a absențelor elevilor;

  • Realizarea unei baze de date cu elevii aflați în risc de abandon școlar;

  • Solicitarea sprijinului profesorului consilier şcolar în alegerea programului/ activităţilor de intervenţieprevenţie

  • şi aplicarea la clasele de elevi cu un absenteism ridicat;

  • Includerea elevilor care absentează/ în situație de risc într-un program de consiliere psihopedagogică de specialitate

Alte modalităţi de prevenire

  • Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă/ securitate

  • pentru toţi elevii;

  • Metode de predare – învăţare atractive;

  • Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să

experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea,

marginalizarea, celor care nu aparţin elitei;

  • Sistem echitabil de sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor;

  • Nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului;

  • Comunicarea eficientă și asertivă profesor-elevi (evitarea etichetărilor, focalizarea pe recompensă);

  • Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare;

  • Realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală;

  • Inițierea unui forum al părinţilor;

  • Programe de consiliere a părinţilor;

  • Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG uri).

  • Prevenirea absenteismului/ abandonului școlar prin programe de consiliere psihopedagogică.( https://Managementul_prezentei_la_scoala)

T3.2. Definiţi propriul cadru teoretic (max. 1/2 pagină). Încercaţi să-l transpuneţi într-o reprezemtare grafică (opţional)

În societatea modernă, profesorii încearcă să adopte noile strategi de predare – învățare – evaluare. Astfel ca elevii să se conformeze la noile tehnici de evaluare, tehnologia pune la dispoziția noastră cunoștințe mult mai ușor de găsit și procesat. ‘’Profesorii îți deschid ușa. De intrat, trebuie să intri singur.’’(Proverb chinezesc) Cadrul didactic dorește să vină în ajutorul eleviilor, însă nu înseamnă că trebuie să oblige elevul de a frecventa școala sau de a învăța. După cum am amintit mai sus, un cadru didactic bine pregătit va dori întodeauna de a veni în ajutorul eleviilor cu diferite tehnici de predare astfel încât fiecare elev să poată să asimileze cunoștințele generale cât mai ușor. Din punctul meu de vedere, un cadru didactic poate să influențeze negativ sau pozitiv în formarea lui viitoare(alegerea unui liceu, algerea unui domeniu de cercetare în cadrul școlii), aș vrea să menționez faptul că profesorii pot să aprecize evoluția fiecărui elev dintr-o clasă și să îl coordoneze la acțiunile viitoare, spre exemplu la orele de dirigenție profesorul poate să discute pe elevii și să descopere calitățiile pe care le au aceștia. Spre exemplu, o clasă de elevii de clasa a VIII- a sunt nedumeriți în alegerea unui profil, un profesor bun va știi întodeauna să îi îndrume în alegerea profilului. Unii elev pot avea probleme daca alegerea a fost greșită și consecințe majore în evoluția acestuia.

Din punct de vedere pedagogic nu este normal ca profesorul să neglijeze educaţia elevilor (limitându-se să-i înveţe, nu să-i educe), profesorul nu trebuie să treacă cu vederea greşelile şi deficienţele elevilor, să le îndepărteze şi să echivaleze obligaţiile ce îi revin în reeducarea elevilor răi, aceste lucruri face să se agraveze obstacolele didactice. Din punctul meu de vedere, există numeroase situaţii în care profesorii aruncă vina pe elevi din cauza unor anumite neînţelegeri şi conflicte existente cu alţi profesori sau cu părinţii, iar elevii sunt nevoiţi să suporte consecinţele. Manifestările psiho-temperamentale a profesorului cauzat de autocontrolul insuficient prin impulsivitatea, izbucnirile, nervozitatea, violenţa au un efect negativ şi chiar traumatizant pentru elevi. Atunci elevul va refuza să comunice și să se exprime liber.

Cadrul didactic
Cadrul didactic
T3.2. Definiţi propriul cadru teoretic (max. 1/2 pagină). Încercaţi să - l transpuneţi într -o reprezemtare
T3.2. Definiţi propriul cadru teoretic (max. 1/2 pagină). Încercaţi să - l transpuneţi într -o reprezemtare
Elev
Elev
Părinții
Părinții
T3.2. Definiţi propriul cadru teoretic (max. 1/2 pagină). Încercaţi să - l transpuneţi într -o reprezemtare
T3.2. Definiţi propriul cadru teoretic (max. 1/2 pagină). Încercaţi să - l transpuneţi într -o reprezemtare
Rezultate comune
Rezultate comune

Educaţia pentru toţi este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare cadru didactic în parte, de responsabilitatea şi implicarea tuturor ca ea să devină o realitate din care fiecare să înveţe şi să se dezvolte şi să nu uităm că educația depinde foarte mult de familie.

T4. 1. Stabiliți și definiţi „conceptele prime” (conceptele cheie) Efectele absenteismului depinde în cea mai mare măsură de relația dintre elev –părinte.

Personalul didactic trebuie să informeze periodic elevii care lipsesc și să transmită parințiilor sau tutorului. Comunicarea dintre profesor- părinte-elev, poate să diminuez acești factori de risc. Conceptele prime ale absenteismului.

Pentru a putea reduce numarul abandonurilor şcolare ar fi bine să încercăm sa identificăm şi să

studiem câteva cauze:

şcolile din zonele defavorizate

sărăcia comunităților din zone defavorizate

cultura de origine a elevilor(în țara noastră cei de etnie rromă sunt predispuși să abandoneze școala)

climatul familiei

factori de natură economică și socială

anturaje de proastă calitate, grupuri de elevii care se ocup de diverse lucruri(furturi, consum de alcool, etnobotanice, droguri).

Principalele obiective în cadrul unui program de prevenire a abandonului şcolar:

identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul învăţămîntului guvernamental de zi;

·

·

implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului;

·

creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în soluţionarea situaţiilor de abandon

şcolar sau a situațiilor ce prezintă risc de abandon şcolar. În măsura în care aceste obiective vor fi îndeplinite, abandonul şcolar nu va mai reprezenta

·

un pericol imediat de abandon, fiind urmărite în cadrul unui program de prevenţie bine organizat,

ce se desfăşoară pe o perioadă foarte îndelungată. Se impun măsuri de prevenire a abandonului şcolar:

psiho-pedagogice şi psiho-sociologice – care urmăresc cultivarea unor relații interpersonale adecvate pentru realizarea unei inserții socio-familiale pozitive;

·

·

socio-profesionale – ele decurg din măsurile psiho-pedagogice şi psiho-sociale;

·

psihiatrice - depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme caracteriale,

comportamentale, emoționale, tendinte agresive;

juridico-sociale – aceste măsuri permit creşterea gradului de influențare socială prin popularizarea legilor şi prin propaganda juridică, în general.

·

(http://asociatia-profesorilor.ro/abandonul-scolar-cauze-si-modalitati-de-prevenire.html)

T4.2. Transformaţi „conceptele prime” în „concepte specifice”!

Factor de risc

Comunitate

Părinții/ Cadru didactic

şcolile din zonele defavorizate

x

 

sărăcia comunităților din zone

x

 

defavorizate

cultura de origine a elevilor

x

x

climatul familiei

 

x

factori de natură economică și socială

x

 

Anturaje, grupuri de elevi

-

-

     

T4.3: Stabiliţi dimensiunile comune pentru conceptele utilizate

absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la

câteva discipline)

absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul şcolar)

căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)

dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)

dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)

atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem

  • - semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală: funcţia de separare / individualizare (mai ales la adolescenţi)

T4.4: Operaţionalizaţi fiecare dimensiune în indicatori !

Scopul

Analizarea cauzelor absenteismului în școală și reducerea, pe cât posibil al acestui fnomen, dezvoltarea intersului pentru educație, dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor adecvate.

Obiective

  • - indentificarea elevilor cu absentism școlar

  • - indetificarea cauzelor care favorizează absentesimul școlar

  • - dezvoltarea la elevi a conștiinței de sine și atitudinilor positive față de școală

  • - prevenirea si diminuarea abandonului școlar, prin stabilirea unor obiective de viață, de către elev-părinte.

T4.5: Considerând că o ipoteză este o opțiune intre două sau mai multe posibilități, o legătură probabilă între faptele de observație și totodată o întrebare căreia i se caută un răspuns, formulați 3 ipoteze pentru cercetarea propusă !

1.Elevi motivați 2.Elevi nemotivați 3.Elevi absentează doar la unele obiecte(matematică și istorie)

În cazul nostru, am luat o clasă de a IX-a, cu profil tehnologic, Industrie alimentară, clasa este formată din 32 de elevii.

  • 1. Vom vede numărul de absenți motivați într-o săptămână

Total număr de elevi( 0 absențe)

21

Număr de elevi(1-5 absențe)

3

Număr de elevi(6-10 absențe)

4

Număr de elevi peste 10 absențe

2

Total numărului de elevi motivați

9

2.Număr de elevi nemotivați la unele din obiecte(matematică, istorie) dintr-o săptămână

Total număr de elevi nemotivați la matematică

Total număr de elevi nemotivați la istorie

4

3

3. Ultima data cand ai lipsit nemotivat ai făcut-o singur sau împreună cu alții colegi de clasă?

Cei 9 elevi nemotivați au răspuns:

-singur; -cu alți colegi; -nu am fost pregătit la materiile respective.

T 5: Stabiliţi un set de norme deontologice pe care le veţi respecta în realizarea cercetării!

În orice societate funcţionează o diversitate de norme:

norme prescriptive (care le indică indivizilor ceea ce trebuie să facă) sau proscriptive (le indică ceea ce nu trebuie să facă);

norme formale (oficiale, instituţionaliste, cum ar fi normele juridice) sau informale (reguli nescrise subînţelese care apar în procesul interacţionării indivizilor);

norme generale (valabile pentru toţi membrii societăţii) sau specifice (care reglementează comportamentul membrilor unui anumit grup social).

T6: Realizați un protocol de observație pe tema propusă !

Vom realiza un protocol de observație pentru cei ce absentează de la școală.

  • 1. Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa tip de

monitorizare şi prezentarea lunară a situaţiei absenţelor către conducerea şcolii

  • 2. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)

  • 3. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au

contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)

  • 4. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către

diriginte a unor măsuri amelioratorii)

  • 5. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor

soluţii pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a

familiei (în funcţie de cauză)

  • 6. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală,

legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin

mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)

  • 7. Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate

media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev

  • 8. Alte modalităţi de profilaxie:

    • - ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat

    • - notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs

    • - confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la

competiţiile sportive de către conducerea şcolii

  • - respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi

  • - menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii

  • - metode de predare – învăţare atractive

  • - promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să

experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea,

marginalizarea, celor care nu aparţin elitei

  • - sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor;

nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului

  • - profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite

etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor

  • - diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare

    • 9. Alte strategii de intervenţie:

      • - realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală

      • - crearea unui forum al părinţilor (pe site-ul şcolii)

      • - publicarea, pe site-ul şcolii, a listei elevilor cu cele mai puţine absenţe

      • - programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)

  • - colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG – uri).

Protocolul de observație a unei clase de elevi, al numărului de absențe în timpul unui an de învățământ. Clasa este formată din 32 de elevi.

Semestrul I

Semestrul II

Total absențe nemotivate

Absențe periodice(

-

 

matematică și istorie) Absențe de la prima oră (navetiști)

-

 

Absențe datorate grupurilor de

-

 

elevi(consum de alcool,etnobotanice)

Absențe datorate mediului de

-

 

familie

Absențe datorate unui elev care lucrează neavând altă sursă de venit

-

 

T7: Realizați un chestionar prin care să se colecteze date pentru cercetarea propusă

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

  • 1. Cunoaşteţi situaţia absenţelor copilului dumneavoastră de la şcoală?

DA

NU

  • 2. De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta?

    • a. deloc

    • b. 1-5 ore

    • c. 5-10 ore

    • d. mai mult de 10 ore

      • 3. Care este motivul pentru care lipseşte nemotivat copilul dumneavoastră?

        • a. se lasă influenţat de colegi

        • b. se lasă influenţat de prieteni

        • c. nu îi place ora

        • d. nu îi place profesorul

        • e. este obosit

        • f. mai bine o absenţă decât o notă proastă

        • g. nu îl influenţează nimic

        • h. altele .....................................................................................

          • 4. Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipseşte?

            • a. cu colegii

            • b. cu prietenii din şcoală

  • c. singur

  • d. cu prieteni din afara şcolii

  • e. alte persoane ........................................................................

    • 5. Ce activităţi îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?

      • a. merge acasă

      • b. merge în parc

      • c. merge într-un bar/ club

      • d. merge la internet

      • e. merge la un coleg acasă

      • f. altele ......................................................................................

        • 6. Ce modalitate de motivare a absenţelor foloseşte copilul dumneavoastră?

          • a. motivări reale

          • b. motivări medicale false

          • c. motivări false de la părinţi

          • d. comunicând cu profesorul

          • e. nu le motivează

          • f. nu ştiu

            • 7. Care este atitudinea copilului dumneavoastră faţă de absentarea nemotivată de la şcoală?

              • a. e bine să chiulească din când în când

              • b. chiulul e provocat de profesori

              • c. nu face nici un rău dacă lipseşte de la anumite ore

              • d. chiulul poate avea consecinţe grave asupra reuşitei şcolare

  • e. chiulul duce la scăderea notei la purtare

  • f. altele ............................................................................................

Am folosit metoda anchetei între domeniul de cercetare și subiecții supuși în investigație.

T8: Realizați un ghid pentru un focus-group pe tema cercetării propuse !

Cadru didactic
Cadru didactic
(aducerea la cunoștință și solutionarea problemelor de dificultate
(aducerea la cunoștință și
solutionarea problemelor de
dificultate
Elevi
Elevi
e. chiulul duce la scăderea notei la purtare f. altele ............................................................................................ Am folosit metoda anchetei între

Comunicare sau

lipsa de

comunicare

Părinți
Părinți

Conștința de a refuza

Materi cu grad de Dificultate(în cazul

nostru, istoria și

matematica)

Grupuri de elevi
Grupuri de elevi

Voi iniția un interviu față în față persoanelor care au copii la școală cu vârste cuprinse

între 10- 18 ani.

  • 1. Copilul dumneavostră absentează de la școală?( Da/Nu)

  • 2. Aveți la cunoștință situația din catalog?(Da/Nu)

  • 3. Discutați des cu domnul Diriginte?(Da/Nu)

  • 4. Cand ați participat ultima data la o ședință cu părinți?( se specifică perioada, luna, ziua)

  • 5. Sunte-ți mulțumiți de corespondența dintre dvs și diriginte?(discuție liberă)

  • 6. Ati solicitat vreodată ca copilul dvs să lipsescă de la școală?( discuție liberă)

  • 7. In prezent, copilul dvs este sigur la școală?(discuție liberă)

T9: Descrieţi un experiment care se poate realiza în cadrul cercetării dvs. Nu uitaţi să precizaţi variabilele independente şi variabilele dependente !

Statistica descriptive pentru variabilele utilizate în analiză

Variabile

Variabile

Media

Nr.itemi

dependente

răspunse

Prezența la ore

15-32 elevi

Numărul de

3

absențe

nemotivate(0-5)

Evitarea

15-32

Nota la purtare

8

problemelor la

(10)

școală

Notele

25-32

Peste 5( rata de promovare)

7

Variabile

     

independente

Subcultura tinerilor din jurul mediului familial

1-4

 

6

Gradul de

1-3

 

8

siguranță din

jurul de activitate

Gradul de

1-3

 

12

siguranță al școlii

Siguranța

1-5

 

5

personala

Evitarea problemelor la şcoală în ultima lună a fost măsurată prin itemii:

a) nu mi-am făcut tema; b) am fost indisciplinat/ă; c) un profesor mi-a făcut

observaţie din cauza absenţelor sau a comportamentului la oră; d) a trebuit să merg

în biroul directorului sau la comisia de disciplină din cauza comportamentului meu

la şcoală; e) părinţii mei au fost anunţaţi despre comportamentul meu la şcoală;

f) părinţii mei au fost anunţaţi că am note mici sau că nu-mi fac temele; g) m-am

certat cu unul dintre profesorii mei; h) m-am bătut cu un alt elev

T10: Realizați un instrument de lucru din cadrul metodelor pedagogice si de cercetare prin care să se colecteze date pentru cercetarea propusă !

Instrumentul de lucru folosit în cazul meu, este catalogul, voi putea să măsur numărul absențelor cu ajutorul metodei sociometrice unde vei ști numărul de absențe, persoanele absentate.

Ca diriginte voi încerca să stabiliesc o comunicare strânsă între elev și părinte, pentru a afla cauza absentări.

T11: Stabiliți eșantionul pentru cercetarea propusă. Motivați-vă opțiunea!

Cei care vor fi intervievați sunt părinți și elevi, apoi institutul școlar pentru a lua măsuri în privința absențelor și de a trimite înștiințare părințiilor cu privire la absențe.

T 12: Precizaţi modul concret în care veti realiza culegerea datelor (design-ul culegerii datelor).

Bibliografie

Băban, A. (2001) Consiliere educaţională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca

Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi

Eliade, S. (2000) ABC ul consilierii elevului, Ed. Hiperborea, Turda

Iftene, F. (1999) Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj

Lemeni, G. Miclea, M. (2004) Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră, Ed.

ASCR, Cluj - Napoca

Neamţu, C. (2003) Devianţa şcolară, Ed. Polirom, Iaşi

Nedelcea, C. (1999) Optimizarea comportamentului între educaţie şi psihoterapie, Ed. Sper, Bucureşti

Nuţă, A. (2004) Abilităţi de comunicare, Ed. Sper, Bucureşti

Roşan, A. (2006) Violenţa juvenilă şcolară, Presa Universitară Clujeană

Sălăgean, D., Ţinică, S., Pintilie, D. (2004) Ora educativă – modele de proiecte didactice în sprijinul profesorului diriginte, Ed. Eurodidact, Cluj - Napoca

Margineantu, D., Petroman, C.(coord.)(1999), ,,Consiliere si dirigentie- Consultatii vol.I", Editura Eurobit, Timisoara

*** Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (2004) Ani de liceu – studiu privind atitudinea elevilor de liceu faţă de şcoală