Sunteți pe pagina 1din 14

1.Definiti conceptual de metode alternative de solutionare a litigiilor.

Metodele alternative de solutionare a litigilor sunt indispensabile la monopolul instantelor de


judecata pentru a solutiona conflictele ,ele fiind folosite la drepturi asupra carora partile pot dispune.

Acronimul ADR(ALTERNATIVE DISPUTE RESOLUTION),acesta fiind inlocuit cu (APPROPRIATE DISPUTE


RESOLUTION),acestea fiind folosite la tehnicile de solutionare in afara salii de judecata ,reprezentand o
reactie la lipsa de eficenta a metodelor traditionale de solutionare a conflictelor.

2.Enumerati cele mai utilizate metode alternative de solutionare a litigiilor

Principalele metode alternative de solutionare a conflictelor sunt:

a.Medierea

b.Negocierea

c.Concilierea

d.Arbitrajul

e.Expertiza amiabila

f.comisiile de disputa

3.Enumerati aspect care diferentiaza metodele alternative de solutionare a litigiilor de metodele de


solutionare a litigiilor de instanta clasica

In societatea contemporana este bine cunoscut faptul ca aglomerarea instantelor de judecata


afecteaza intregul sistem judiciar, ca litigiile aparent banale sunt intarziate din cauza lentorii si a
procedurilor greoie, ca deciziile instantei vin dupa repetate termene si infatisari, in care justitiabilul
pierde bani, timp si nervi, iar rezultatul nu este intotdeauna satisfacator.

In aceste conditii s-au dezvoltat de-a lungul timpului o serie de metode alternative de
solutionare a disputelor care cuprind practici, tehnici si metode care reprezinta o alternativa la procesele
in instant.

Sistemul clasic este reprezentat, in principal, de instantele de judecata si are drept scop, in cele mai
multe cazuri, pedepsirea celui care a incalcat o norma.

Practic, modalitatile alternative de solutionare a conflictelor inglobeaza toate metodele de stingere a


conflictelor in afara salii de judecata, metodele A.D.R. fiind alternative la justitie. Acestea nu ingradesc
insa accesul la justitie, in cazul in care solutionarea conflictului nu e posibila pe calea lor, ramane
deschisa posibilitatea initierii sau continuarii unor actiuni judecatoresti
4.Definiti metoda alternativa de solutionare a litigiilor (metoda ADR) in contextual legii nr.192/2006

Legea generala in materia medierii este legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea a
profesiei de mediator ,privind dispozitiile acestei legi,medierea reprezinta o cale amiabila de solutionare
a conflictelor cu ajutorul unei terte personane specializate ,avand calitate de mediator,in conditii de
neutralitate ,impartialitate,confidentialitate si avand liberal consintamant al partilor.Medierea poate avea
loc la initiativa partilor si chiar a instantei ,acestea putand solutiona toate problemele sau o parte din
problem.

5.Ce este concilierea?

Concilierea este o metoda de solutionare a conflictelor in care necesita interventia unei terte
personane intre parti pentru a le facilita ajungerea la un accord in privinta puntelor litigioase.Concilierea
este folosit adesea drept sinonim a termenului de mediere,concilierea este doar o forma a
medierii,concilierea nu presupune ca interventia unei terte personane sa fie una specializata.O
asemanare ar fi ca atat in mediere cat si in conciliere partile sunt obligate sa gaseasca pe cont propriu o
solutie.Partile impreuna cu reprezentantii lor conventionali participau la o sedinta de conciliere si printr o
negociere directa ajungeau sau nu la o solutie care avea menirea sa stranga pretentiile in fata instantei
de judecata .

6.Definiti arbitrajul conform dispozitiilor de procedura civila.

Arbitrajul este o jurisdictie alternativa ,avand caracter privat in administrarea careia partile litigante si
tribunalul arbitral competent pot stabili reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun cu conditia
ca acestea sa nu fie contrare ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii.

7.Definiti arbitrajul institutionalizat.

Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea ,printr o conventie arbitrala, unui tribunal arbitral
din cadrul Curtii de Arbitraj ,sa judece un litigiu deterninat,sa pronunte o hotarare aceastea fiind
obligatorii pentru parti,potrivit regulilor de Arbitraj.

8.Caracteristicile evaluarii preliminarii neutre.

n evaluarea preliminar neutr, prile primesc o evaluare fr caracter obligatoriu din partea unui

expert cu privire la situaia juridic a acestora, n urma creia acestea au posibilitatea de a negocia o
soluie consimit.

9.Care sunt trasaturile comune ale metodei alternative de solutionare a litigiilor?

Justitia este o metoda de solutionare a conflictelor.Judecatorul foloseste un rationament propriu pe


care il explica partilor in judecata sa .Solutia pronuntata de judecator trebuie executata de partii. La fel se
ntmpl i cu sentinele arbitrale sau cu hotrrile judectoreti strine atunci cnd legea le recunoate
i le declar executorii n urma controlului exercitat de judector sau de instanele statului pe teritoriul
cruia se cere executarea lor.In cadrul metodelor traditionale contencioase, conflictul se soluioneaz
prin intermediul constrngerii sau este nsoit de constrngere atunci cnd debitorul refuz executarea
de bun voie a obligaiilor sale.

10. Precizati care este sediul materiei medierii in Romania

Cadru legal. n Romnia, sediul materiei n ceea ce privete medierea l regsim n Legea nr. 192/2006
privind medierea i organizarea profesiei de mediator [2]. n esen, acest act normativ cuprinde: norme
generale, introductive; reguli privind organizarea profesiei de mediator (drepturile i obligaiile
mediatorilor, rspunderea mediatorilor, condiiile de admitere n profesie, organizarea i funcionarea
organelor de conducere ale profesiei etc.); procedura medierii (etapa prealabil, contractul de mediere,
acordul de mediere, cazurile n care se poate face mediere etc.).

De asemenea, pe lng legea cadru menionat mai sus, noul Cod de procedur civil (NCPC) [3]
cuprinde cteva norme de trimitere la mediere.

Astfel, art. 21 al. 1 din NCPC arat c Judectorul va recomanda prilor soluionarea amiabil a litigiului
prin mediere, potrivit legii speciale (Legea nr. 192/2006 n. n., F. R.). De asemenea, art. 227 al. 2 NCPC
precizeaz c, n litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judectorul poate
invita prile s participe la o edin de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.

11. Care este domeniul de aplicare al medierii conform legii nr. 192/2006?

Daca legea nu prevede altfel, partile, personae fizice sau personae juridice, pot recurge la mediere in
mod voluntar, inclusive dupa declansarea unui process in fata instantelor competente, convenind sa
solutioneze, pe aceasta cale, orice conflicte in materie civila, comerciala, de familie, in materie penala,
precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.
Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere, atat in
afara, cat si in cadrul procedurilor oblogatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.

Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei,
precum si orice alte drepturi de care partile , potrivit legii, nu pot dispune prin conventie.

12. Care sunt principiile exercitarii profesiei de mediator conform statutului de mediator?

Exercitarea profesiei de mediator este supusa urmatoarelor principia fundamentale:

a) Principiul legalitatii
b) Principiul profesionalismului
c) Principiul autonomiei
d) Principiul libertatii
e) Principiul independentei
f) Principiul neutralitatii
g) Principiul impartialitatii
h) Principiul confidentialitatii
i) Principiul pastrarii secretului professional
j) Principiul raspunderii disciplinare
k) Principiul nediscriminarii
l) Principiul prevenirii conflictului de interese
m) Principiul cooperarii si al parteneriatului
n) principiulresponsabilitatii

13. Care este scopul exercitarii profesiei de mediator conform statutului?

Scopul exercitarii profesiei de mediator il constituie sprijinul acordat partilor aflate in orice faza a
conflictului, de catre o terta persoana specializata in calitate de mediator, in vederea obtinerii intr-un
termen rezonabil, convenit de comun accord de parti si de mediator, a unei solutii reciproc convenabile,
eficiente si durabile.

Medierea face parte din modalitatile alternative de solutionare a conflictelor folosite pentru restabilirea
dialogului, comunicarii si echilibrului atunci cand exista un conflict intre doua sau mai multe personae
fizice sau juridice, de drept public sau privat, asigurand in acelasi timp prevenirea sau rezolvarea
disputelor, pastrarea, relansarea si reconstructia relatiilor de colaborare intre partile aflate in conflict.

14. Dobandirea calitatii de mediator in conformitate cu dispozitiile art.7 din legea nr. 192/2006.

Poate devein mediator persoana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii:

- Are capacitate deplina de exercitiu


- Are studii superioare
- Are o vechime in munca de cel putin 3 ani
- Este apta din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati
- Se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitive pentru savarsirea unei
infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei
- A absolvit cursuri pentru formarea mediatorilor
- A fost autorizata ca mediator, in conditiile prezentei legi

15. Suspendarea calitatii de mediator

Exercitarea calitatii de mediator se suspenda:

- In cazul unei incompatibilitati prevazute de lege, in acest caz mediatorul este obligat sa
incunostinteze, in termen de 3 zile, Consiliul de mediere, in legatura cu aceasta incompatibilitate
- La cererea, facuta in scris de catre mediator
- Ca sanctiune disciplinara

Exercitarea calitatii de mediator se suspenda de drept, in cazul in care impotriva mediatorului s-a
luat masura arestarii preventive sau a arestului la domiciliu, pana la solutionarea procesului
penal, potrivit legii.

16. Incetarea calitatii de mediator

Calitatea de mediator nceteaz:

- La cerere, prin renuntare facuta in scris de catre mediator


- Prin deces
- In cazul in care nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 7 lit. a si d
- Ca sanctiune disciplinara, in conditiile stabilite la art. 39 alin 1 lit. d
- In cazul in care prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus aplicarea unei pedepse
privative de libertate.

Suspendarea, precum si incetarea calitatii de mediator se dispun sau dupa caz, se constata de
catre Consiliul de mediere.

17. Care sunt formele de exercitare a profesiei de mediator prevazute de legislatia in vigoare?

Mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unei societati civile profesionale, al unui birou in care
pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati, cu personalul auxiliar corespunzator, sau in cadrul
unei organizatii neguvernamentale, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

Mediatorul sau mediatorii asociati, titular ai unui birou, pot angaja traducatori, juristi, alt personal de
specialitate, precum si personal administratriv si de serviciu necesar activitatii de mediere.
In exercitarea profesiei, mediatorii autorizati pot fi angajati cu contract individual de munca. In
desfasurarea activitatii sale, mediatorul autorizat este obligat sa tina arhiva si register proprii, precum si
o evidenta financiar contabila. Mediatorii se constituie in asociatii profesionale locale sau nationale si pot
adera la asociatii profesionale international in conditiile legii.

18. Enumertii drepturile mediatorului conform dispozitiilor in vigoare.

Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu partile, precum si la restituirea
cheltuielilor ocazionate de mediere. Onorariul trebuie sa fie rezonabil sis a tina cont de natura si de
obiectul conflictului.

Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele


acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate
pretinde onorariul.

Fiecare mediator are dreptul sa aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu
respectarea dispozitiilor si principiilor statuate in prezenta lege.

Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz,

Sediul professional al mediatorului este inviolabil.

Perchezitia sediului professional se dispune de judecator si se efectueaza de procurer sau de organul de


cercetare penala.

19. Enumerati obligatiile mediatorului

Mediatorul trebuie sa se asigure ca medierea sa se realizeze cu respectarea libertatii, demnitatii si a vietii


private a partilor.

Mediatorul are obligatia sa depuna toate diligentele pentru ca partile sa ajunga la un accord reciproc
convenabil, intr-un termen rezonabil.

Mediatorul trebuie sa conduca procesul de mediere in mod nepartinitor sis a asigure un permanent
echilibru intre parti.

Mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor de care ia cunostinta in cursul


activitatii sale de mediere.

Mediatorul este obligat sa restituie inscrisurile ce i-au fost incredintate de parti pe parcursul procedurii
de mediere.
Calitatea de martor are intaietate fata de aceea de mediator, cu privire la faptele si imprejurarile pe care
le-a cunoscut inainte de a fi devenit mediator in acel caz.

20. Cand intervine raspunderea disciplinara a mediatorului?

Raspunderea disciplinara a mediatorului intervine pentru urmatoarele abateri:

- Incalcarea obligatiei de confidentialitate, impartialitate si neutralitate.


- Refuzul de a raspunde cererilor formulate de autoritatile judiciare, in cazurile prevazute de lege.
- Refuzul de a restitui inscrisurile incredintate de partile aflate in conflict
- Reprezentarea sau asistarea uneia dintre parti intr-o procedura judiciara sau arbitrala avand ca
obiect conflictual supus medierii
- Savarsirea altor fapte care aduc atingere probitatii profesionale

21. Care sunt sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicatre mediatorului?

Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea abaterii si constau in:


a) Observatie scrisa
b) Amenda de la 50 RON la 500 RON
c) Suspendarea din calitatea de mediator de la o luna la 6 luni
d) Incetarea calitatii de mediator

Orice persoana interesata poate sesiza Consiliul de mediere, in scris si sub semnatura, in
legatura cu savarsirea unei abateri. Cercetarea abaterii se efectueaza in termen de cel mult
60 de zile de la data inregistrarii sesizarii, de catre o comisie de disciplina.

22. Atributiile Consiliului de Mediere

- Promoveaza activitatea de mediere si reprezinta interesele mediatorilor autorizati in scopul asigurarii


calitatii serviciilor din domeniul medierii

- Elaboreaza standardele de formare in domeniul medierii, pe baza celor mai bune practice international
in materie

- Autorizeaza programele de formare profesionala initiala si continua, precum sip e cele de specializare a
mediatorilor

- Autorizeaza mediatorii, in conditiile prevazute de prezenta lege si de procedura stabilita prin


Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere.

- Intocmeste si actualizeaza tabloul mediatorilor autorizati

- Tine evidenta birourilor mediat orilor autorizati


- Elibereaza documente care atesta calificarea profesionala a mediatorilor

- Adopta regulamentul privind organizarea si functionarea sa

- Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.

23. Definiti arbitrajul in echitate

Arbitrajul in echitate- forma a arbitrajului care se realizeaza dupa principiile de echitate si nu potrivit
normelor de drept.

Arbitrajul in echitate se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

a) Arbitrul nu are obligatia sa aplice normele legale de drept material si nici pe cele de procedura
b) Solutia data are caracter definitiv, neputand fi atacata la o alta instant de arbitraj
c) Arbitrii se pot pronunta numai in limitele investirii lor

24. Care sunt caracteristicile contractului de mediere?

Sub sanctiunea nulitatii absolute, contractual de mediere nu poate cuprinde clause care contravin legii
sau ordinii publice.

Contractul de mediere se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Acesta se semneaza
de catre partile aflate in conflict si de mediator si se intocmeste in atatea exemplare originale cati
semnatari sunt.

Partile aflate in conflict pot da procura speciala unei alte personae, in conditiile legii, pentru a incheia
contractual de mediere.

Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligatia partilor de a achita onorariul
scadent cuvenit mediatorului.

25. Caracterul executoriu al acordului de mediere

Statele member asigura partilor, sau uneia dintre parti cu consimtamantul expres al celorlalte,
posibilitatea de a solicita dobandirea caracterului executoriu al continutului acordului scris rezultat in
urma medierii. Continutul unui astfel de accord dobandeste forta executory, cu exceptia cazului in care
fie continutul acordului este contrar dreptului statului membru in care este facuta solicitarea, fie dreptul
acelui stat membru nu prevede posibilitatea conferirii acestuia un character executoriu.
Continutul acordului poate dobandi character executoriu printr-o hotarare, decizie sau act authentic
emis de o instant sau de o alta autoritate competenta in conformitate cu dreptul statului membru in
care a fost facuta solicitarea.

26. Inchiderea procedurii de mediere

Procedura de mediere se incheie:

- Prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului


- Prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii
- Prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti

La inchiderea procedurii de mediere, in oricare dintre cazuri, mediatorul va intocmi un process


verbal care se semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Partile
primesc cate un exemplar original al procesului verbal.

Cand partile aflate in conflict au ajuns la o intelegere, se poate redacta un accord scris, care va
cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura
privata.

In orice faza a procedurii de mediere, oricare dintre partile aflate in conflict are dreptul de a
denunta contractual de mediere, incunostintand, in scris, cealalta parte si mediatorul.
Mediatorul ia act de denuntare unilaterala a contractului de mediere si, in cel mult 48 de ore de
la data primirii incunostintarii, intocmeste un proces verbal de inchidere a procedurii de
mediere.

27. Cum este asigurata calitatea actului de mediere din perspectiva dispozitiilor la nivel European?

28. Care sunt domeniile exceptate de la aplicarea Directive 52/2008?

Obiectul prezentei Directive este de a facilita accesul la solutionarea alternative a litigiilor si de a


promova solutionarea pe cale amiabila a acestora prin incurajarea utilizarii medierii si aigurarea unei
relatii echilibrate intre mediere si procedurile judiciare.
Aceasta directive se aplica, in cazul litigiilor transfrontaliere, in materie civila si comerciala, exceptand
acele drepturi si obligatii de care partile nu pot dispune in conformitate cu legislatia aplicabila
corespunzatoare.

Directiva nu se aplica, in special, chestiunilor fiscal, vamale sau administrative si nici raspunderii statului
pentru actele sau omisiunile sale in exercitarea autoritatii publice.

29. Reglementarea termenelor de decadere si prescriptive din perspectiva directive 52/2008

(1) Statele member se asigura ca partile care aleg medierea in vederea solutionarii unui litigiu nu vor fi
ulterior impiedicate sainitieze o procedura judiciara sau arbitrala privind respectivul litigiu ca urmare a
implinirii unor termene de decadere sau de prescriprie extinctive pe durata procesului de mediere.

(2) Alineatul (1) nu adduce atingere dispozitiilor privind termenele de decadere si de prescriptive din
acordurile international la care sunt parti statele member.

30. In materia protectiei consumatorilor la nivel European, mentionati actele normative aplicabile.

31. Care este domeniul de aplicare al Directivei 11/2015 si al Regulamentului 524/2013?

Prezenta directiv se aplic procedurilor de soluionare extrajudiciar a litigiilor naionale i


transfrontaliere care privesc obligaiile contractuale prevzute n contractele de vnzri sau n
contractele de prestri de servicii ntre un comerciant stabilit n Uniune i un consumator rezident n
Uniune prin intervenia unei entiti SAL, care propune sau impune o soluie sau reunete prile n
scopul de a facilita o soluie amiabil

32.Definiti notiunea de entitati SAL U.E/ NATIONAL conform ordonantei 35.

Soluionarea alternativ a litigiilor (SAL) ofer o soluie extrajudiciar simpl, rapid i necostisitoare n
cazul litigiilor dintre consumatori i comerciani. Cu toate acestea, SAL nu este nc dezvoltat suficient i
coerent n Uniune.

SAL nu a fost instituit n mod corect i nu funcioneaz n mod satisfctor n toate zonele geografice
sau sectoarele comerciale ale Uniunii. Consumatorii i comercianii nc nu tiu c exist mecanisme de
atac extrajudiciare, n timp ce doar un procentaj sczut de ceteni tiu cum s prezinte o reclamaie unei
entiti SAL.

Statele membre asigur cooperarea ntre entitile SAL i autoritile naionale nsrcinate cu punerea n
aplicare a actelor juridice ale Uniunii privind protecia consumatorilor.
33. Care sunt principiile care stau la baza desfasurarii procedurii de mediere?

a) Principiul neutralitatii si impartialitatii mediatorului- pe tot parcursul procedurii medierii este necesar
ca mediatorii sa fie independent, sa ramana neutri si impartiali, fata de conflictual dedus medierii.

b) Principiul confidentialitatii procedurii medierii- mediatorul este depozitarul secretelor partilor


implicate in procedura medierii

c) Principiul voluntariatului procedurii medierii- Exceptand situatiile pentru care lege dispune altfel,
partile au posibilitatea de a recurge la mediere in mod voluntar si in orice materie, inclusive ulterior
declansarii unui process in fata instantei de judecata.

d) Principiul autodeterminarii partilor- acordul de mediere reflecta intelegerea care apartine partilor
implicate

e) Principiul informarii prealabile asupra procedurii medierii- Mediatorul are obligatia de a informa
partile despre principiile medierii, asupra detaliilor despre procedura si modul de desfasurare, inainte de
a semna contractual de mediere si de incepere efectiva a medierii.

34 .Procedura prealabila incheierii contractului de mediere

Partile aflate intr-o situatie litigioasa, in masura in care doresc solutionarea prin procedura medierii a
conflictului, se pot prezenta impreuna la mediator.

Daca doar una dintre parti se prezinta la mediator, la cererea acesteia, mediatorul va adresa celeilalte
parti o invitatie scrisa in vederea informarii si acceptarii medierii. In acest sens va stabili un termen de cel
mult 15 zile de raspuns. Daca partea convocata se afla in imposibilitate de a se prezenta, mediatorul
poate stabili, la cererea acesteia o noua data in vederea informarii si acceptarii medierii.

Este interzisa desfasurarea sedintelor de mediere inainte de incheierea contractului de


mediere.Contractul este un contract incheiat intuitu personae.

35. Importanta cuvantului introductiv al mediatorului.

Sesiunea de deschidere reprezinta prima intrevedere a partilor aflate in conflict si a persoanelor


auxiliare.

Sesiunea va incepe cu un cuvant introductiv al mediatorului, in care se defineste medierea , se descrie


procedura si avantajele medierii.
Mediatorul va prezenta partilor regulile aplicabile intregului proces si le va da explicatiile necesare ori de
cate ori ii sunt solicitate de catre parti.

Medierea are loc, de regula, la sediul mediatorului dar ea se poate desfasura si in alte locatii alese de
comun accord cu partile aflate in conflict.

36. Natura conventionala a arbitrajului

Conventia arbitrala este acordul de vointa al partilor de a se supune litigiului ce se va ivi sau s-a ivit intre
ele judecatii tribunalului arbitral.

Conventia arbitrala trebuie incheiata de persoane cu deplina capacitate de exercitiu. Reprezentantul


legal al unui minor sau interzis nu are dreptul sa incheie in numele celui pe care il reprezinta o conventie
arbitrala.

Sub aspectul conditiilor de validitate se mai retine:

- Conventia arbitrala trebuie incheiata in scris, sub sanctiunea nulitatii.

- Conventia artbitrala trebuie incheiata cu respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri, sub
sanctiunea nulitatii

Conventia arbitrala cunoaste doua forme: clauza compromisorie si compromisul.

37. Obiectul arbitrajului

Pot face obiect al arbitrajului, litigiile dintre persoanele (fizice sau juridice) care au deplina capacitate de
exercitiu, cu exceptia celor care privesc: (i) starea civila, (ii) capacitatea persoanelor, (iii) dezbaterea
succesorala, (iv) relatiile de familie, (v) drepturi asupra carora partile nu pot sa dispuna.

38. Constituirea Tribunalului Arbitral

Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de exercitiu al
drepturilor.

Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri.

Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare
dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.

Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un
singur arbitru.
Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul
celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.

Arbitrul unic sau, dupa caz, totalitatea arbitrilor si supraarbitrilor investiti cu solutionarea unui litigiu
determinat constituie, in sensul prezentelor reguli, tribunalul arbitral al Curtii de Arbitraj.

Tribunalul arbitral constituit este abilitat sa judece un litigiu determinat si sa pronunte o hotarare
definitiva, executorie si obligatorie pentru parti, potrivit prezentelor reguli.

Judecarea litigiului revine exclusiv tribunalului arbitral investit.

Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.

Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut
modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze
la numirea lor.

In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale
arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si
enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.

39. Enumerati cazurile in care poate intervine instant in cadrul procedurii arbitrale.

40. Formele conventiei arbitrale

Conventia arbitrala poate imbraca doua forme: fie o clauza compromisorie inscrisa intr-un contract, fie
un compromis.

conventia arbitrala se poate incheiafie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul
principal,fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.

Atat clauza compromisorie cat si compromisul trebuie sa indice numele arbitrilor sau modalitatea de
numire a acestora.

Conventia arbitrala nu isi produce efectele decat intre cei care au incheiat-o, neputand fi opusa tertilor,
chiar daca si acestia sunt parti in contractul principal.
41. Efectele conventiei arbitrale

a) Efectul negativ al conveniei arbitrale (clauz compromisorie sau compromis) const n nlturarea,
pentru litigiul care face obiectul acesteia, competenei instanelor judectoreti care ar fi fost, n absena
clauzei arbitrale, competent s soluioneze litigiul intervenit ntre pri.

b) Obligativitatea prilor de a se supune competenei arbitrajului

Odat nlturat competena instanelor judectoreti, litigiul va fi soluionat de ctre tribunalul arbitral
constituit n conformitate cu prevederile conveniei arbitrale.

Convenia arbitral nvestete tribunalul arbitral cu puterea de a judeca un litigiu, verificndu-se totodat
de ctre instan propria sa competen n soluionarea respectivului litigiu.

c) Efectele conveniei arbitrale fa de teri

Conveniile n-au efect dect ntre prile contractante.

42. In ce masura statul si autoritatile publice pot incheia conventii arbitrale?

Arbitrajul este o jurisdicie alternativ avnd caracter privat.

n administrarea acestei jurisdicii, prile litigante i tribunalul arbitral competent pot stabili reguli de
procedur derogatorii de la dreptul comun, cu condiia ca regulile respective s nu fie contrare ordinii
publice i dispoziiilor imperative ale legii.

Persoanele care au capacitate deplin de exerciiu pot conveni s soluioneze pe calea arbitrajului
litigiile dintre ele, n afar de acelea care privesc starea civil, capacitatea persoanelor, dezbaterea
succesoral, relaiile de familie, precum i drepturile asupra crora prile nu pot s dispun.

Statul i autoritile publice au facultatea de a ncheia convenii arbitrale numai dac sunt autorizate
prin lege sau prin convenii internaionale la care Romnia este parte.

Persoanele juridice de drept public care au n obiectul lor de activitate i activiti economice au
facultatea de a ncheia convenii arbitrale, n afar de cazul n care legea ori actul lor de nfiinare sau de
organizare prevede altfel