Sunteți pe pagina 1din 7

TRASAREA UMBRELOR

TRASAREA UMBRELOR
n dubla proiectie ortogonala. Se foloseste imaginea obiectului umbrita pentru a se scoate in evidenta volumul acestuia,
adica se reprezinta obiectul impreuna cu umbra lui, dandu-i-se astfel profunzime.

n reprezentarea corpurilor cu ajutorul umbrelor, s-au adoptat conventional anumite reguli, in vederea uniformizarii si
simplificarii constructiilor grafice, precum si pentru obtinerea unor imagini usor de descifrat. Astfel:

- sursa de lumina este situata la infinit, razele de lumina fiind paralele intre ele,

- directia razelor de lumina este dupa diagonala unui cub ale carui fete sunt situate in planele de proiectie, directia fiind
orientata spre origine.

- in epura proiectiile razei de lumina pe planele de proiectie formeaza un unghi de 45 grade cu


axele de proiectie.

Problema trasarii umbrelor in epura se reduce la gasirea liniei dupa care cilindrul razelor de
lumina este tangent la corp, precum si la gasirea intersectiei acestuia cu o fata sau un corp. n primul
caz se gaseste umbra proprie, in al doilea umbra purtata.

Umbra punctului:

Umbra dreptelor particulare:


Umbra figurilor plane:

Umbra corpurilor geometrice: umbra proprie a poliedrelor se gaseste cautand fetele luminate
ale acestora, iar in cazul corpurilor rotunde, linia de separatie a partii luminate de cea umbrita. Umbra
aruncata se gaseste la intersectia prismei de lumina tangenta corpului cu planul respectiv. n desenele
ce urmeaza pot fi observate umbrele unei piramide, unui con, unei prisme, unui cilindru, a unei sfere:
Umbra cladirilor si a
elementelor de constructii.

Cladire cu acoperisul

terasa: Cladire cu acoperis cu pante:

Coloana cu placa rotunda: Pilastru cu placa dreptunghiulara:


Umbra unei scari:
Umbra unui cos pe acoperis:

Trasarea umbrelor in
axonometrie da profunzime
obiectelor si se poate face fie din
dubla proiectie ortogonala, fie direct.
n axonometrie trasarea umbrelor se
face cu ajutorul razei de lumina din
spatiu R reprezentata axonometric si a
proiectiei orizontale a razei de
lumina r reprezentata de asemeni
axonometric.

Umbra unui volum

geometric Umbra a doua corpuri alaturate,

format din verticale si orizontale: cu directia razei de lumina data:

Umbra pe o scara:
Umbra proprie si aruncata a unei cladiri cu acoperis
in patru ape:

Umbra proprie si purtata in axonometrie se


poate determina si indirect, trasand umbrele la 45 de
grade in dubla proiectie ortogonala si apoi
reprezentandu-le in axonometrie.

Umbra in perspectiva se traseaza tot cu


ajutorul razei de lumina. Se noteaza cu S urma razei
de lumina pe tablou si cu s proiectia orizontala a
razei de lumina pe tablou, care se afla pe linia
orizontului, soarele fiind considerat la infinit.

Umbra unei verticale cu soarele considerat in


spatiul real, in spatiul neutru sau in spatiul imaginar:

Umbra unui volum prismatic, proprie si aruncata,


soarele fiind considerat in spatiul real:

Umbra unei cladiri, soarele fiind in spatiul real:


Umbra unei cladiri, soarele fiind in spatiul neutru:

Umbra unei cladiri, soarele fiind situat in spatiul virtual: