Sunteți pe pagina 1din 3

Poezia iconografica traditionalista

In gradina Ghetsimani Vasile Voiculescu


Iisus lupta cu soarta i nu primea paharul
Czut pe brnci n iarb, se-mpotrivea ntruna.
Curgeau sudori de snge pe chipu-i alb ca varul
i-amarnica-i strigare strnea n slvi furtuna.
O mna nendurat, innd grozava cup,
Se coboar-miindu-l i i-o ducea la gur
i-o sete uria st sufletul s-i rup
Dar nu voia s-ating infama butur.
n apa ei verzuie jucau sterlici de miere
i sub veninul groaznic simea c e dulcea
Dar flcile-nclestndu-i, cu ultima putere
Btndu-se cu moartea, uitase de via!
Deasupra fr tihn, se frmntau mslinii,
Preau c vor s fug din loc, s nu-l mai vad
Treceau bti de aripi prin vraitea grdinii
i uliii de sear dau roate dupa prad.

Eseu comentariu
Perioada literara
In perioada interbelica se remarca coexistenta a doua curente literare diametral opuse,
modernismul si traditionalismul, dar care asigura literaturii bogatie tematica.

Autor
Vasile Voiculescu, poet, prozator si dramaturg isi concepe opera poetica pe demersuri
traditionaliste, urmarind mai multe etape in lirica sa.
Volumele de debut Poezii si Din tara Zimbrului surprind o colectivitate rurala dominata de
vcalorile traditionale si momente ale implicarii ei in razboi. Volumul Parga este primul
volum in care orientarea spre valorile crestine, religioase, il separa pe poet de George
Cosbuc si Octavian Goga de care a fost puternic influentat. Urmeaza volume precum
Poeme cu ingeri, Urcus, Destin, in care temele si miturile biblice prind contur alaturi de
framantarea sufleteasca a poetului.
Volumul Parga publicat in anul 1921 cuprinde opera literara In gradina Ghetsimani ce
apartine genului literar liric, fiind o poezie iconografica traditionalista.
Poeziile iconografice au la baza teme si motive biblice supuse viziunii lirice a poetului.
Curent literar
Traditionalismul inseamna atitudinea culturala care exprima un atasament excesiv pentru
valorile trecutului. Prima grupare care se formeaza in jurul revistei Semanatorul, de la care
isi ia numele de semanatorism cu tema dezvoltata asupra mediului rural (satul). A doua
grupare se formeaza in jurul revistei Viata romaneasca, numita poporanism, tematica fiind
taranul, iar ultima grupare in jurul revistei Gandirea, grupare gandirista avand ca tema
ordotoxismul.

Geneza
Opera este inspirata din scena biblica in care dupa Cina cea de Taina, aflat in gradina
Ghetsimani, Iisus este demascat de Iuda care il saruta si este arestat de oamenii arhiereului
Caiafa. De asemenea, caderea pe branci in timpul rugaciunii este preluata din Evanghelia
lui Luca, in celelalte Evanghelii fiind specificata caderea in genunchi.

Titlul
Titlul operei, un substantiv propriu desemneaza denotativ locul sacru aflat in Israel pe
Muntele Maslinilor. Valoarea conotativa arata ipostaza rugii divine in care dualitatea om-
Mantuitor se confrunta, framantarea sufleteasca dominand tabloul rugaciunii.

Tema si motive literare


Tema operei este specifica poeziei iconografice si este de inspiratie religioasa, bliblica,
surprinzand ruga lui Iisus. Motivele literare sunt destinul (lupta cu soarta), paharul, cupa,
mierea, venin, maslinii, ulii, sange.

Structura
Textul contine doua secvente lirice, primele 3 catrene aratand ruga lui Iisus, iar ultimul
catren descriind imaginea gradinii aflata in consonanta (acord) cu zbuciumul sufletesc.
Imaginea statica din prima secventa intra in antiteza cu verbele dinamice prin care se
contureaza lupta, nu primesc, duceau, se-mpotriveau. Prin aceste verbe, dualitatea
om-divin este definita, fiind descris zbuciumul interior.

Prima secventa lirica


Prima secventa cuprinde primele trei strofe in care se prezinta o imagine statica regasita
doar in mintea omului, unde Mantuitorul reprezinta viata vesnica. In prima strofa, paharul
reprezinta pacatul omenesc unde partea omeneasca se opune mortii se-mpotriveau
intruna. Se formeaza antiteza rosu-alb, unde rosu este culoarea sangelui reprezentand
sacrificiul. In ultimul vers, se prezinta chemarea launtrica, o lupta interioara unde furtuna
inseamna o exprimare a maniei Tatalui Ceresc. In a doua strofa se prezinta din nou mania
tatalui mana neindurata. Cuvantul cupa este destinat doar pentru cei sortiti, doar ei au
acces la ea. Inversiunea grozava cupa pune accentul pe adjectivul grozava omul
infricat de moarte. El este obligat, impotriva vointei sale, sa primeasca mantuirea i-o ducea
la gura. Ipostaza de divin este conturata de setea de mantuire din urmatorul vers o sete
uriasa. Inversiunea infama bautura pune accentul pe spaima omului. Ultima strofa are ca
simboluri mierea si veninul, apartinand omului, formandu-se o antiteza moarte-viata. Se
arata cum omul se impotriveste in fata mortii Dar falcile-nclestandu-si cu ultima putere. In
ultimul vers se arata viata vesnica reprezentata de Mantuitor.

A doua secventa lirica


In a doua secventa se prezinta o imagine dinamica cu arborii pacii care sunt dominati de
framantarea launtrica, unde maslinii sunt arborii pacii. Durerea si impietrirea sunt
sentimentele predominante urmate de prefigurarea mortii batai de aripi. Ulii sunt simbolul
mortii, pasarea care prevesteste aparitia mortii. Omul a murit si Mantuitorul s-a nascut, iar
tot ce simte omul este in antiteza.
La nivel stilistic, secventa a doua contine imagini dinamice precum se framantau maslinii,
pareau ca vor sa fuga din loc, treceau batai de aripi, ulii de seara dau roate. Exista si
figuri de stil precum metafora batai de aripi si epitetele vraistea gradinii si ulii de seara.
Muzicalitatea este data de elementele de metrica si prozodie, 4 catrene cu masura de 13-
14 silabe si rima incrucisata.