Sunteți pe pagina 1din 10

Strategii de interventie psiho-sociala in prevenirea si controlul violentei

familiale

Violenta domestica este o amenintare sau provocare, petrecuta in prezent sau in


trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de
statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari
sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni,
familie sau alte potentiale surse de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane
semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor,
lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse
de ingrijire si protectie.
Se numeste 'violenta in familie' orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc
intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme:
abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie,
amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.
Desi pana de curand s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei in
familiei, in urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati
este destul de mare.(sa ne aducem aminte de cazul profesoarei din Roman-Neamt care
a transat trupul sotului ,umbland cu diferite parti ale corpului prin mijloacele de
transport comun). Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta
este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru
simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor.
Familia care constituie un teren de manifestare a violentei domestice devine mai putin
transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita, vecinii, prietenii,
colegii. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. Ele capata o stigma in ochii
celorlalti si in acelasi timp un sentiment de stigma si culpa care le face sa se izoleze.
Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa intretina relatii sociale in cadrul carora sa-si
poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin.
Pe de alta parte, barbatii violenti au ca si caracteristici de personalitate lipsa
abilitatilor si a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenti, a comunica, in
mediul intim al caminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt, in
vreme ce, la locul de munca ramane o rutina de relationare superficiala cu ceilalti, un
rol jucat in limitele orelor de serviciu.
In 2002, violentele in familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infractiunilor
comise cu violenta, conditia favorizanta principala fiind consumul bauturilor alcoolice
(~30% dintre infractiuni).
Desi incidenta fenomenului este in scadere, se manifesta o acutizare a lui, in sensul
cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime).
Numarul mare de copii victimizati in familie dar si violente crescute intre concubini,
care in prezent, potrivit legislatiei in vigoare, nu beneficiaza de statutul de 'familie'.

Influente asupra dezvoltarii copiilor

Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata cu largi si dramatice


consecinte in viitor. Perturbarea acestei functii se petrece in general, ca o stare de boala
cronica ce se acutizeaza in momentele evenimentelor de violenta. Cercetarile arata
ca trauma copiilor care cresc intr-o atmosfera de violenta, chiar daca nu ei sunt
victimele directe, este mai intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata
decat in cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din
partea parintilor (Catheline, Marcelli, 1999).
Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de
baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate.
Functiile parentale nu mai pot fi implinite. O mama victima a violentei sotului este mai
putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena,
haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau
sociale. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea
mai importanta relatie interpersonala, de teroare, de autoacuzatii (Polman,1994)
femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei.
In atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de
fapt ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. Aceasta situatie
este probabil si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime
sunt copiii.
Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face
usor de recunoscut. Ei prezinta:
Probleme fizice, boli inexplicabile, expusi la accidente in casa si in afara casei,
dezvoltare fizica mai lenta;
Probleme emotionale si mentale: anxietate marita, simtamant de culpabilitate,
frica de abandon, izolare, manie, frica de raniri si moarte;
Probleme psihologice: neincredere in sine, depresie, comparare cu viata mai
fericita a colegilor;
Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti,
probleme cu somnul, enurezie, batai, fuga de acasa, sarcini la varste mici, relatii
pentru a scapa de acasa, mutilare, consum de droguri si alcool, comportament
defensiv cu minciuna;
Probleme scolare - neincredere, eliminare, schimbari bruste in performantele
scolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale;
Identificare cu eroi negativi.
Un lucru mai putin luat in considerare pana acum este faptul ca in randul tinerilor a
crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid si ca pe primul loc in randul
cauzelor se afla climatul familial deteriorat si slaba comunicare in cadrul familiei.

In 2002, violentele in familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infractiunilor


comise cu violenta, conditia favorizanta principala fiind consumul bauturilor alcoolice
(~30% dintre infractiuni).
Desi incidenta fenomenului este in scadere, se manifesta o acutizare a lui, in sensul
cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime).
Numarul mare de copii victimizati in familie dar si violente crescute intre concubini,
care in prezent, potrivit legislatiei in vigoare, nu beneficiaza de statutul de 'familie'.
2000 2001 2002

Omor 210 220 157

Loviri cauzatoare de moarte 44 49 32

Vatamare corporala 691 764 499

V i o l 56 66 39

Pruncucidere 31 39 36

Rele tratamente aplicate minorului 62 73 40

Cu cine puteti discuta?


Unde puteti merge pentru sprijin si sfaturi daca sunteti implicata intr-o relatie
violenta?
Daca ati fost victima unei violente este bine sa stiti ca exista anumite organizatii
care va pot acorda sprijin.
Refugiile ofera protectia in caz de urgenta si adapost temporar, sfaturi, informatii si
o serie de alte servicii pentru femeile si copii care fug de violenta.
Serviciile sunt confidentiale si complet gratuite.
Politia
Violenta domestica reprezinta un domeniu care este considerat de politie ca fiind o
problema foarte grava.
La politie veti gasi atat intelegere cat si ajutor si sfaturi practice.
Puteti cere sa vorbiti cu o femeie politist si daca doriti vi se poate acorda ajutor
pentru a merge la o unitate sanitara sau la un loc de refugiu.

Legea privind combaterea violentelor familiale

Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau
verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie, impotriva altui membru al
aceleeasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.

De prevederile legii beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora


dintre soti (concubinii) sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale.

Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane, orice persoana care considera ca este
victima a violentei sau se simte amenintata trebuie sa stie ca violenta in familie este o
infractiune prevazuta si sanctionata de Codul Penal.
In acelasi timp, violul comis in familie este pedepsit.
Daca violenta fizica s-a produs, victima trebuie sa mearga la Serviciul Medico-Legal in cel
mult 48 de ore de la comiterea agresiunii, pentru constatarea acesteia si eliberarea unui
certificat medico-legal, care costa aproximativ 300.000 de lei.
In plus, trebuie anuntata cea mai apropiata sectie de Politie, in cel mult doua luni de la
producerea agresiunii. Pentru ca Politia sa poata apara de repetarea violentelor, este bine sa
fie facuta o plangere care sa fie inregistrata la sectie.

Daca numarul de zile de ingrijiri medicale este sub 60 de zile, chiar daca Politia incepe
urmarirea penala, victima se poate impaca in orice moment cu agresorul, iar impacarea
inlatura raspunderea penala a autorului. Specialistii spun insa ca, de regula, dupa impacare
violenta va deveni si mai mare.
Pentru ca impacarea sa insemne si oprirea violentelor, incepind cu data de 25 august, vor fi
instruiti si isi vor desfasura activitatea specialisti in medierea conflictelor.

Daca pericolul de agresare persista, Politia poate indruma victimele violentei in familie spre
adapostul cel mai apropiat. De luni, in fiecare judet vor fi infiintate astfel de adaposturi.
Acolo, victimele agresiunii si copiii acestora, vor beneficia de cazare pe o perioada
determinata, masa, asistenta psihologica, juridica, medicala, si chiar de asistare in instanta.
In cursul urmaririi penale sau a judecatii, instanta de judecata, la cererea victimei sau din
oficiu, ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savirsit
un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru poate
dispune, in mod provizoriu, masura interzicerii agresorului de a reveni in locuinta familiei.
Politistii recomanda victimelor ca, in momentul in care conflictul devine acut, sa stea cit
mai aproape de usa. Daca sint lovite, este bine ca victimele sa strige dupa ajutor si sa
paraseasca locuinta. De asemenea, este binevenit sprijinul unui vecin de incredere care,
atunci cind aude strigatele de ajutor, sa cheme Politia.

Politistii au dreptul si obligatia sa intervina in orice caz de violenta in familie sesizat, chiar
daca usa locuintei in care se aud tipetele nu este deschisa. Cei care sosesc la fata locului
trebuie sa intocmeasca proces-verbal de constatare, sa asculte partile implicate in conflict,
sa ia declaratii ale martorilor si sa indrume victima catre Serviciul Medico-Legal si spre
adapostul cel mai apropiat. Ei nu vor pleca fara a se asigura ca violenta nu se va repeta.

Specialistii spun ca nu victima este vinovata de producerea violentei si ca asemenea fapte


sint ciclice. Odata ce prima violenta s-a produs, este putin probabil ca agresiunile vor inceta.

In privinta copiilor din aceste familii, chiar daca nu sunt loviti de agresor, simplul fapt ca
sunt martori la violenta le poate afecta dezvoltarea fizica si psihica, cu traumatisme
adeseori ireversibile asupra lor. Copiii care traiesc in medii acut violente dezvolta in mai
mare masura comportamente agresive, uneori delincvente, cum ar fi consumul ilicit de
droguri, aderarea la gasti de cartier, abandoneaza in mai mare masura scoala iar ca adulti
devin, in majoritatea cazurilor, agresorii propriilor lor familii.
Violenta in familie reprezinta o serioasa problema de sanatate publica, agresiunile
impotriva femeii consituind o importanta cauza de deces si incapacitate de munca, la fel de
grava ca si cancerul, care afecteaza sanatatea intr-o masura mult mai mare decit accidentele
de munca si malaria la un loc.

In multe cazuri, agresorul este foarte violent, mergind pina la uciderea sotiei, copilului sau
altui membru al familiei. Dar cele mai frecvente agresiuni constau leziuni grave, leziuni in
timpul sarcinii, la copii, sarcina nedorita si la virsta prea tinara, boli cu transmitere sexuala,
inclusiv HIV/SIDA.
Alte consecinte ale fenomenului sint cele de ordin psihologic, precum sinucidere, probleme
de sanatate mintala sau reactiile neasteptate ale copiilor care asista la acte de violenta.
Pina in anul 2002, in Romania nu exista in cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest
fenomen. In Codul penal romanesc nu erau prevazute articole prin care violenta in familie
sa fie incriminata si pedepsita, fiind prezazute articole prin care se pedepseau actele de
violenta in general. Din noiembrie 2002, au fost facute modificari in Codul penal, actele de
violenta domestica fiind pedepsite.
Problema violentei in familie a atins cote alarmante, majoritatea evenimentelor de acest fel
fiind inregistrate in familiile sarace, dar fara sa fie excluse radical din familiie instarite de
intelectuali. Interviu 1

A.M., de sex feminin, 35 de ani, studii medii, divorata , doi copii, un ba iat, C. n va rsta
de 9 ani i o fata , M n va rsta de 7 ani, n prezent fa ra loc de munca . Ba iatul C. a fost
ncredinat spre cretere i educare prin sendina civila , tata tului, iar fata M., mamei.

Sursa de agresivitate: fostul so

Forma de agresivitate: agresivitate fizica i verbala

1. Puteti s mi spunei cand a avut loc primul act de agresivitate asupra dumneavoastr?
M-am ca sa torit la va rsta de 17 ani, deoarece am dorit sa plec de acasa , unde
lucrururile nu sta teau foarte bine. Sunt singurul copil la pa rini, iar pa rinii mei sunt
divortai. Au divorat dupa ce m-am ca sa torit eu, mama a plecat la munca n
stra ina tate i de acolo a ba gat divorul de tata l meu. Acesta era foarte agresiv cu ea, o
ba tea des, era consummator de ba uturi alcoolice. i m-am hota ra t sa plec de acasa,
am crezut ca ca sa torindu-ma imi va fi bine. Prima palma am primit-o cam la trei
patru luni de la data ca sa toriei, Soul meu, de fapt fostul era gelos, foarte gelos, nu
acepta sa ies din casa fa ra el, stii am crezut ca ine la mine i vrea sa ma pretezeze.
Este mai mare deca t mine cu vreo 6 ani.
2. Care a fost / este frecvena acestor manifestri de violen asupra dumneavoastr?
Depinde, uneori ma ba tea o data pe luna sau la 2, 3 luni, spre finalul ca sa toriei aceste
lovituri s-au intensificat, dar de certat ne certam destul de des. tii sunt genul de
femeie gospodina , supusa , care face totul ca lucrurile sa mearga bine.
3. Care sunt cauzele apariei violenei n familie, din punctual dumneavoastr de vedere?
La mine a fost gelozia, era foarte gelos i nu i convenea faptul ca sunt o femeie
frumoasa , muncitoare, care vede de casa .
4. Cum v-a nfluenat pe dumneavoastr episoadele de violen?
A la sat urme foarte dureroase, nu mai am ncredere n mine, tremur daca cineva
ridica vocea putin mai tare, tremur, nu ma pot controla, e o fraciune de secunda
pa na realizez ce se nta mpla . Am probleme de comunicare cu ba rbaii, ma uit cu
suspiciune la ei, mi este mai bine singura , nu mai am curaj.
5. Cum reacionai la formele de agresivitate?
Nu reacionez, ma fac mica ntr-un col i atept sa treaca . Daca erau i copii de faa
ncercam sa fac tot posiblul sa nu asiste i spuneam ceea ce dorea sa auda , sau ma
certam parte n parte.
6. Care dintre ceilali membrii ai familiei au avut de suferit / sufer de pe urma actelor de
violen?
Au avut de suferit n primul ra nd copii, am pierdut ba iatul, l vad foarte rar i de
fiecare data ca nd l va d mi reproeaza ca este vina mea. Copii nu se neleg deloc, iar
fata fuge de tata l ei ca t poate.
7. Ati solicitat ajutor de la organele competente?
Da, n repetate ra nduri, am sunat de nenuma taze ori la poliie, chiar i n prezent.
Am inclusive ordin de restriie, dar nu ajuta , pa na ce vine poliia el vine, face scandal,
bate cu picioarele n ua de la intrare, inclusive odata a ta iat-o cu cuitul.
8. Cunoastei legislaia in vigoare privind drepturile persoanelor care sunt victime ale
violenei domestice?
Da, cunosc legislaia n mare parte, dar ar trebui sa fie m,ai dura privind agresorul.

Interviu 2

C.G, de sex feminin, n va rsta de 28 de ani, neca sa torit, studii medii, fa ra loc munca

Sursa de agresivitate: prietenul

Forma de agresivitate: agresivitate verbala / materiala

1. Puteti s mi spunei cand a avut loc primul act de agresivitate asupra dumneavoastr?

Cred ca de la nceputul relaiei, el nu m-a iubit, a avut un plan, nici eu nu tiu ce a vrut de
la mine. Era fruntaul colii, era cel mai bun la nva a tura n special la matematica , eu
eramdintr-o familie modesta , nu tiu nici acum de ce m-a ales. In perioada respectiva
munceam i tata l meu avea o situaie financiara mai buna , a vrut ajutorul lui, tot timpul l
ca uta s-a mprietenit cu el, ntre ei era o relaie speciala .

2. Care a fost / este frecvena acestor manifestri de violen asupra dumneavoastr?


Era mai mult o manipulare uneori subtila , alteriori o confruntatre direct, cam o data
de doua ori pe luna . Era foarte bla nd, mioeros cand dorea sa obina ceva, cand nu trecea n
partea cealalta , rece, dur, impuna tor.
3. Care sunt cauzele apariei violenei n familie / a agresivitii, din punctual
dumneavoastr de vedere?
Eu cred foarte mult n ceea ce este persoana respectiva , dorinele, nevoile pe care le
are, n ceea ce vrea sa obina . La mine a fost dorina mea de o avea pe cineva i nu am va zut
la timp, mai bine zis nu am vrut sa accept ca omul din faa mea este un manipulator, unul
care vrea doar bani i ata t.
4. Cum v-a nfluenat pe dumneavoastr episoadele de violen / agresivitate?
Foarte mult, depresia mi-a devenit prietena cea mai buna , precum i insomnia. Nu
mai am ncredere n mine, n forele proprii, nu ma mai intereseaza nimic.Totul este ca un
cerc, ma nva rt ntr-un cerc i ata t.
5. Cum reacionai la formele de agresivitate?
Cu furie, cu multa furie acum, atunci eram naiva care credea n Fa t Frumos.
6. Care dintre ceilali membrii ai familiei au avut de suferit / sufer de pe urma actelor de
violen?
In afara de mine, tata l meu.
7. Ati solicitat ajutor de la organele competente?
Nu, nu am avut curaj, i oriicum nu era nimic de fa cut.
8. Cunoastei legislaia in vigoare privind drepturile persoanelor care sunt victime ale
violenei domestice?
Vag, nu foarte bine, dar din pa cate nu ofera o protecie victimei, agresorul poate
orica nd sa ajunga la persoana agresata .

Interviu 3

A.M, de sex feminin, n va rsta de 43 de ani, neca sa torita, studii postuniversitare, salariata

Sursa de agresivitate: concubinul

Forma de agresivitate: verbala si fizica

1. Puteti s mi spunei cand a avut loc primul act de agresivitate asupra dumneavoastr?
Primul act de violenta verbal a fost in luna a 8 a asarcinii iar fizica imediat dup
nasterea celui de al doilea copil.
2. Care a fost / este frecvena acestor manifestri de violen asupra dumneavoastr?
Agresiunile se manifesta cand acesta bea si nu are bani pentru tigari.Aproape zilnic.
3. Care sunt cauzele apariei violenei n familie / a agresivitii, din punctual
dumneavoastr de vedere?Acesta nu munceste iar in zilele in care nu are de munca,nu
are bani pentru bautura si tigari.
4. Cum v-a nfluenat pe dumneavoastr episoadele de violen / agresivitate?M-am
inbolnavit,m-am ingrasat,am facut diabet sic el mai rau nu mai am prietene care sa
ma viziteze.
5. Cum reacionai la formele de agresivitate?Ma ascund,stau izolata si in final ii dau banii
nemaiavand pentru copii.
6. Care dintre ceilali membrii ai familiei au avut de suferit / sufer de pe urma actelor de
violen?Copii sufer.a pentru ca nu le dau bani sa mearga la scoala si nu pot avea
prieteni nici ei
7. Ati solicitat ajutor de la organele competente?Nu,imi este rusine,ma ameninta ca mi
omoara copii daca fac reclamatie iar legea nu ne prea ajuta.
8. Cunoastei legislaia in vigoare privind drepturile persoanelor care sunt victime ale
violenei domestice?Da,o stiu.

De asemenea mentionez ca in comunitate de romi din Piatra Neamt,anexa 2 Valeni am


chestionat 100 de femei cu varste cuprinse intre 16 si 60 de la care toate femeile mi-au
spus ca au fost lovite macar o data .Cele trecutede 37 de ani care sunt tot la prima relatie au
declarant ca inprezent nu mai sunt batute,chiar daca sotii (90%)mai manifesta crize de
gelozie si sunt consumatori de alcool. 10 % dintre ele au declarat ca sunt batute si in
prezent,ca nu le lasa singuresa mearga nicaieri .2 cazuri o tinara de 26 ani cu 5 copii care s-
a despartit de concubin si nu vrea sa se mai impace este agresata verbal si fizic atat ea cat
si familia ei(parintii si ceilalti frati).Aceasta in urma consilierii va depune cerere de
restrictie a agresorului.Al doilea ca o doamna de 40 aniaflata la a treia relaie cu 5 copii din
relatii diferite este lovita de concubin ,manifestand violenta si fata de copii care nu sunt al
lui.Aceasta a faut plingere la politie de 2 ori dars-a impacat cu,concubinul .Cand acesta bea
manifesta violenta fizica in continuare.Toate femeilechestionate nu au dorit sa-si faca
publice numele si nu doresc sa faca plingeri impotriva acestora cu exceptia uneia.Mentionez
ca nivelul de scolarizare este intre 0 si maxim 7 claseiar singura lor sursa de venit este
ajutorul social si alocatiile de stat si de sustinere familiala.

Ca urmare a chestionarelor si a interviului in 90% din femei cu nivel minim de scolarizare


accepta toate formele de violenta,le ascund si nu doresc sase afle ca partenerii de viata sa
nu pateasca nimic.2 la suta dintre acestea -dupa ce au fost informate,consiliate au luat
decizia sa mearga in instanta.De asemenea le este rusine si nu vor sa si faca cunoscuta
povestea de viata ,acceptandca pe ceva normal violentele.Un fapt foarte important este ca
nu au incredere in politia locala(cateva personae rome au reclamat politiei locale
violentele-verbal iar politistii i-au informat pe agresori,acestea avand problem si mai mari
dupa) iar persoana cu studii superioare care este amenintata ca I se omoara copii daca
facereclamatie(concubinul este recidivist) nu au incredere in protectia legii ,putand fi in
pericol atat ele cat si familia acesteia.