Sunteți pe pagina 1din 4

5.

Meningele este nveliul encefalului i a mduvei spinrii format din trei membrane conjunctive:

dura mater constituit din esut conjunctiv dens, slab vascularizat; ader la formaiunile osoase
ce protejeaz organele nervoase (craniu i coloan vertebral);
arahnoida este un esut conjunctiv, avascularizat, aderent la duramater. ntre ea i pia mater
exist lichid cefalorahidian (LCR);
pia mater este un esut conjunctiv care are in continut vase arteriale, ader la organele
nervoase. Are vascularizaie nutritiv.

15.
Mugurii gustativi
Se gsesc n papilele linguale
excepie papilele filiforme
Formaiuni ovalare, palid
colorate
Ocup toat grosimea
epiteliului
La polul apical: porul gustativ
Dou componente: epitelial i
Nervoas

49.
gingia este mucoas oral de tip masticator, ader intim
de coletul dintelui
prezint 2 versante:
o intern: epiteliul stratificat scuamos
nekeratinizat, subire i lipsit de papile
o extern: epiteliul stratificat scuamos
parakeratinizat, gros i cu numeroase
papile voluminoase
lamina propria: esut conjunctiv dens, n
vecintatea coletului dentar infiltrate limfocitare

51.
Organ musculo-conjunctiv
Faa ventral: mucoasa oral de
acoperire
Faa dorsal: mucoasa oral
specializat
o papile linguale
o muguri gustativi
Axul limbii: fibre musculare striate
viscerale dispuse perpendicular
Axul limbii:
Fibre musculare striate viscerale
esut conjunctiv lax, dens
Glande salivare minore
Vase sanguine, fibre nervoase, microganglioni
esut limfoid-amigdala lingual
Mucoasa liguala prezinta anumite particularitati. Pe fata ventral sip e partile laterale ale limbii
este subtire si neteda cee ace permite vizualizarea vaselor de sange din corion, pe fata dorsala
prezinta numeroase excrescente formate din epiteliu si corion numite papule linguale.
La om exista 3 tipuri de papile:
Papile filiforme
Papile fungiforme
Papile caliciforme sau circumvalate.

52.
Esofagul
Stomacul
Organ cavitar cu peretele format din 4 tunici:
Mucoasa:
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat.
Lamina propria - esut conjunctiv lax.
Poate conine glande tubulo-acinare similare
celor din submucoas.
MM - evident n 2/3 inferioare, este format din esut
muscular neted.
Submucoasa - esut conjunctiv dens dezordonat cu vase i
elemente ale plexului nervos Meissner.
Conine glandele esofagiene tubulo-acinare secretoare
de mucine acide.
Musculara:
strat intern: circular
strat extern: longitudinal
formate n treimea superioar din fibre musculare striate,
n treimea inferioar din celule musculare netede.
ntre cele dou straturi musculare sunt elementele plexului
mienteric Auerbach.
Tunica extern: adventicea.
53.

COLONUL
Organ cavitar cu 4 tunici, nu prezint viloziti intestinale; epiteliul se
invagineaz in lamina propria si formeaza glandele intestinale,
1.Tunica mucoas
epiteliu intestinal simplu columnar format din multe celule caliciforme,
enterocite i celule endocrine;
prezint doar glande intestinale: tubulare simple, lungi, cu multe celule
caliciforme; putine celule endocrine, iar celulele Paneth sunt absente;
lamina propria - esut conjunctiv lax cu foliculi limfoizi i infiltrate
difuze;
MM este bine dezvoltat.
2.Tunica submucoas: esut conjunctiv dens dezordonat,
3.Tunica muscular esut muscular neted dispus pe dou straturi:
circular intern i
longitudinal extern
4.Seroasa este nlocuit de adventice la colonul ascendent i descendent.

33.

Parodontiu prezinta urmatoarele structuri:

Cement

Periodontiu

Osul alveolar

Mucoasa gingivala

Cementul
o acoper dentina la nivelul rdcinii
o are structur asemntoare osului, dar sistemele
haversiene lipsesc
o dou tipuri de cement:
o acelular adiacent dentinei
o celular cu cementoblaste i cementocite
incluse n lacune
Osul alveolar
Osul alveolar este n contact cu ligamentul
periodontal fiind un os imatur
Conine rdcina dintelui, vasele i nervii
Structur histologic:
o Extern: esut osos compact haversian
o Intern: esut osos spongios
Ligamentul periodontal
menine n poziie dintele funcional, ntre
cement i osul alveolar
structur histologic:
o esut conjunctiv dens ordonat, bogat
vascularizat i inervat, fibre de colagen
numeroase, fibre oxitalanice
Gingia
este mucoas oral de tip masticator, ader intim
de coletul dintelui
prezint 2 versante:
o intern: epiteliul stratificat scuamos
nekeratinizat, subire i lipsit de papile
o extern: epiteliul stratificat scuamos
parakeratinizat, gros i cu numeroase
papile voluminoase
lamina propria: esut conjunctiv dens, n
vecintatea coletului dentar infiltrate limfocitare

31.
Smalul
Este o formatiune dure, cuticulara, de origine ectoblastica, care acopera dentina la
nivelul coroanei. Embriologic, smaltul apare dupa inceperea calcificarii dentine. Smaltul
e sintetizat de celule speciale, adamantoblaste, care constituie un epiteliu simplu
denumit epiteliu adamantin. Celulele acestui epit sintetizeaza si excreta spre polul bazal
o matrice proteica care se mineralizeaza foarte repede devenind smalt. Prin comprimare
reciproca, produs de secretie al adamantoblastelor ia forma de prisma hexagonala,
alungita si formeaza prismele smaltului, aranjate perpendicular pe suprafata dentine.
Ele confera smaltului aspectul striat si ii asigura rezistenta la presiune in timpul
masticatiei.
Smaltul este cea mai dura struct din org, fiind mineralizat in proportie de 96% este
incolor si transparent. Si la smalt, mineralizarea ritmica este reflectata in linii paralele cu
suprafata, linia neonatala fiind mai evidenta.
La limita smalt dentina se gaseste o membrana limitanta numita membrana Huxley, iar
la suprafata smaltului se gaseste cuticula smaltului, o structura keratinizata care
protejeaza suprafata smaltului.