Sunteți pe pagina 1din 8

Petrescu Mihai

An 3 grupa 1

Ecologismul este o ideologie, micare social i filozofie vast, preocupat de

conservarea mediului i mbuntirea strii de sntate a acestuia, n special n msura n care

aceast sntate urmrete s includ preocuprile elementelor non-umane. Ecologismul susine

conservarea, restaurarea i/ sau ameliorarea mediului natural, i poate fi denumit o micare

pentru controlul polurii. Din acest motiv, concepte, cum ar fi o etic de teren, etica de mediu,

biodiversitate, ecologie i biopfilia schieaz ipoteza predominant. n esena sa, ecologismul este

o ncercare de a echilibra relaiile dintre oameni i diferitele sisteme naturale de care depind n

aa fel nct tuturor componentelor le sunt acordate un grad adecvat de respect. Natura exact a

acestui echilibru este controversat i exist diverse moduri pentru problemele de mediu i felul

n care ar trebui exprimate n practic. Ecologismul i preocuprile legate de mediu sunt adesea

reprezentate de culoarea verde, dar aceast asociere a fost nsuit de ctre industria de

marketing i este o tactic cheie de greenwashing. Ecologismul este opus fa de anti-ecologism,

care are o poziie sceptic fa de multe perspective ecologiste. Ecologismul sau

environmentalismul ca ideologie incepe sa se contureze in ultimii ani progresiv in opozitie cu

capitalismul, criticandu-i acestuia chiar principiile de baza. Putem observa intr-o paralela a

ideilor acest contrast :

Cele patru legi informale ale ecologiei(dupa Barry Commoner-The Closing Circle) :
1. Everything is connected to everything else interdependenta sistemelor si a omului de

natura

2. Everything must go somewhere, - in natura nealterata nimic nu se pierde, totul se cosuma

3. Nature knows best, and interventia umana in remodelarea naturii in orice scop ajunge

sa fie in detrimentul intregului sistem planetar

4. Nothing comes from nothing. un avertisment asupra epuizarii resurselor naturale si a

consecintelor pe termen lung

Cele patru legi anti-ecologice informale ale capitalismului :

1. The only lasting connection between things is the cash nexus; - singura legatura de durata

intre lucruri este fluxul de moneda

2. It doesnt matter where something goes as long as it doesnt reenter the circuit of capital;

- nu conteaza unde ajunge un bun atat timp cat nu reintra in circuitul de capital

3. The self-regulating market knows best; and primatul pietei care se autoregleaza

4. Natures bounty is a free gift to the property owner. premiza de ignorare a efectelor

asupra naturii(mediului)

Aceasta comparatie are implicatii majore in ceea ce priveste viitorul la nivel

social, cultural, politic , de mediu intrucat aduce cu sine ideea unei autodistrugeri treptate a

planetei sub sistemul capitalist curent si, daca ne raportam la evenimentele curente, o criza totala

de timp pentru a schimba acest lucru. In realitate insa, procesul de constientizare colectiva a

degradarii planetei dincolo de punctul de a sustine viata umana abia daca a inceput. Guvernele
puternice ale lumii se contrazic in privinta recunoasterii acestei crize a mediului, iar acest lucru

este de inteles, implicatiile fiind severe la orice nivel al unui stat puternic. Nu ar trebui sa ne

surprinda faptul ca regasim in opozitia acestor atitudini guvernamentale ecologismul social si

nici faptul ca aceasta teorie a fost fondata de un anarhist, in persoana lui Murray Bookchin.

Humanity has passed through a long history of one-sidedness and of a social condition that has

always contained the potential of destruction, despite its creative achievements in technology.

The great project of our time must be to open the other eye: to see all-sidedly and wholly, to heal

and transcend the cleavage between humanity and nature that came with early wisdom.

There are no hierarchies in nature other than those imposed by hierarchical modes of human

thought, but rather differences merely in function between and within living things.

An anarchist society, far from being a remote ideal, has become a precondition for the practice

of ecological principles.

Murray Bookchin,

Statul, in sistemul capitalist actual, nu are in opinia autorului capacitatea de a aborda aceste

probleme si a le rezolva, ci este nevoie de o initiativa sociala de a crea o identitate comuna

orientata in acest sens.

Rupert Read considera ca ecologismul este adevaratul mostenitor atat al socialismului, cat si al

conservatorismului intr-un articol realizat pentru London School of Economics and Political

Science, mentionand de asemenea influenta negativa a elitelor si tentativelor de manipulare a

maselor inspre o identitate colectiva ignoranta fata de mediu si fata de cohabitarea pasnica a
tuturor culturilor o perspectiva diferita fata de fondatorul Murray chiar in interiorul aceleiasi

ideologii, intrucat Read se bazeaza pe interventia statului si capacitatea sa de a proteja mediul, si

nu pe disparitia acestuia ca prim pas. Globalizarea, cosmopolitismul, disparitia clivajelor de rasa,

clasa, religie, sex au devenit concepte inerent legate de ecologism. Regasim in declaratia unor

organizatii precum Ecological Society of America The society welcomes and encourages

participation by all individuals regardless of age, culture, ethnicity, gender identity or expression,

national origin, physical or mental difference, politics, race, religion, sex, sexual orientation,

socio-economic status, or subculture., iar aceste afirmatii denota definirea ecologismului nu ca

un set de politici de mediu, ci drept un element-cheie al unui nou val neoliberal anarhist care

spera sa inglobeze intreaga populatie a planetei; o noua identitate de masa.

Un ecologist este o persoan care se poate exprima public despre mediul natural

i gestionarea durabil a resurselor sale prin schimbri n politici publice i a comportamentului

individual. Aceasta poate include sprijinirea practicilor, cum ar fi consumul informat, iniiative

de conservare, investiiile n energie regenerabil, eficien mbuntit n economia

materialelor, tranziia ctre noi paradigme de contabilitate, cum ar fi economia ecologic de

rennoire i de revitalizare a legturilor noastre cu viaa non-uman.n diverse moduri (de

exemplu, protestele i activismul la nivel local), ecologitii i organizaiile ecologice sau de

mediu cut s ofere lumii naturale o voce mai puternic n treburile umane. n termeni generali,

ecologitii susin gestionarea durabil a resurselor, precum i de protecie (i de restaurare, atunci

cnd este necesar), a mediului natural prin schimbri n politica public i a comportamentului

individual. n recunoaterea umanitii sale, ca participant n ecosisteme, micarea este centrat

n jurul valorii de ecologie, sntate, i a drepturilor omului. Stilul de viata auto-sustenabil


promovat este un model care tinde spre reducerea totala a utilizarii resurselor naturale pentru uz

individual sau de masa. De asemenea se considera ca mancarea(fructe, legume, carne, lactate)

alterata genetic in orice fel este daunatoare si nu trebuie consumata de oameni si nici produsa in

nicio cantitate. Oamenii care traiesc in ideea de a-si reduce amprenta de carbon asupra mediului

prin alterarea consumului de energie, a dietei sau a modului de transport sunt si activisti la nivel

social, incercand sa adune suportul cator mai multe persoane din jurul lor. Primele cinci tari cu

Environmental Performance Index EPI-ul cel mai mare sunt in ordine Finlanda, Islanda, Suedia,

Danemarca si Slovenia.

Ecologismul s-a adaptat totusi si sistemului capitalist, avand blocuri de lobby in

numeroase guverne, in special pentru a milita in scopul recunoasterii incalzirii globale, a

problemelor majore create de suprapopulare si a pericolelor ingineriei genetice. Asa-numitele

partide politice verzi care au aparut in secolul XXI in special in Europa de Vest capata, desi

incet. sustinere progresiv mai mare si chiar daca nu reusesc inca sa se impuna la nivelul

alegerilor de stat, reprezinta un factor demn de luat in considerare la nivelul Uniunii Europene si

a partidelor europene. Slavoj Zizek scrie intr-un articol pentru Lacan intitulat Ecologismul- Un

nou opiu pentru mase despre naturalizarea capitalismului si cum ecologismul a devenit un nou

domeniu capitalist de invistetii. El argumenteaza ca o consecinta finala a noilor descoperiri in

biogenetica va fi sfarsitul naturii. Zizek sustine ca un razboi ecologic va diviza societatea

urbana moderna si ca dependenta de sistemul capitalist care ignora mediul partial din cauza

noilor tehnologii si a progresului tehnologic vor fi esenta unei decaderi rapide si severe a

societatii moderne.
Exista si o ramura radicala a acestei ideologii, o filosofie de mediu care

pomoveaza valoarea si primatul vietii umane si naturii, dar le conditioneaza invariabil de o

restructurare extrema a societatii umane moderne : infrastructura, industrii, platforme economice

si politice, institutii toate trebuie eradicate sau reformate in scopul eliminarii problemelor de

diversitate si a intereselor divergente si a concentrarii totale pe procesul de reabilitare a mediului.

O consecinta putin probabila, dar dorita este omogenizarea culturala a populatiei si crearea unei

societati mondiale sub un tel comun. Eco-terorismul este definit de FBI ca folosirea sau

amenintarea de a folosi violenta de natura criminala impotriva oamenilor sau a proprietatilor de

catre un grup subnational orientat inspre protejarea mediului si a produs in Statele Unite pagube

de aproximativ 200 de milioane de dolari intre 2003 si 2008 si tot in acea perioada majoritatea

statelor au inceput sa recunoasca aceasta amenintare si sa adopte protocoalele necesare.

Critica ecologismului are tendina de a se mpri n dou mari categorii: scepticismul

de mediu i anti-ecologismul. Scepticii de mediu, cum ar fi Bjrn Lomborg (autorul crii The

Skeptical Environmentalist) contest preteniile ecologitilor, sustinnd c sunt fie inexacte, fie

exagerate. Pe de alt parte, anti-ecologitii, accept multe dintre afirmaiile fcute de ctre

ecologiti, dar n acelai timp accept c schimbarea este inevitabil, indiferent de cauz i

vitez. Ei nu neag impactul umanitii, ns contest argumentul c umanitatea poate ucide

planeta, invocnd mai multe miliarde de ani de istorie a vieii, ca o dovad c aceasta este mai

rezistent dect cum cred muli ecologiti. Anti-ecologismul se refera la activitatea corporatiilor

si grupurilor conservatoare moderne de a contracara progresul inregistrat de sustinatorii

politicilor de protective a mediului prin promovarea unor legi care sa nu tina cont de

managementul deseurilor sau a defrisarilor, sau prin investitii in mass media pentru a inhiba

subiectul sau a-l face cat mai confuz. Investitiile facute in acest sens sunt majore, dar populatiile
incep sa faca presiuni din ce in ce mai mari pentru a primi raspunsuri si solutii din partea

guvernelor si asumarea responsabilitatii din partea corporatiilor.

La nivel mondial, activeaza mai multe organizaii de protecie a mediului, dintre acestea mai

notabile sunt:

- Organizaii interguvernamentale

Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei

IPCC

Programul Naiunilor Unite pentru Mediu

United Nations Environment Programme (UNEP)

World Wide Fund for Nature

- Organizaii non-governmentale : Aceste organizaii non-guvernamentale sunt

implicate n Gospodrirea mediului nconjurtor, lobby, susinere, i / sau eforturi

de conservare:

Micarea Anti-nuclear

Conservarea Internaional

Consiliul Administrrii Forestiere

Friends of the Earth

Greenpeace

International Union for Conservation of Nature (IUCN)


World Wide Fund for Nature

Bibliografie :

Murray Bookchin : The Ecology of Freedom 1982, Remaking Society 1989

Rupert Read : How ecologism is the true heir of both socialism and conservatism

Slavoj Zizek : Ecologism A New Opium for the Masses

Stanford.edu Ideology and Sustainability

Webster Dictionary

Barry Commoner - The Closing Circle