Sunteți pe pagina 1din 6

Promovarea santtii si a starii de bine , functionare optima din punct de vedere somatic,

fiziologic , mental , emotional , social si spiritual .


Dezvoltarea personala : cunoasterea de sine , imaginea de sine , capacitatea de decizie
responsabila , relationare interpersonala armonioas , controlul stresului , tehnici de
invatare eficineta , atitudini creative , obtiuni vocationale realiste .

Preventie : A dispozitiei afective negative , a neincrederii in sine , a comportamentului de


risc , a conflictelor interpesonale , adificiultatilor de invatare , a dezadaptarii sociale , a
disfunctiilor psihosomatice , a situatiilor de criz .

Interesul consilierii starea de bine


Clarificare situatiei de viata si de a-si atinge scopurile prin luarea de decizii informata si
cu sens .
Principalul scop rezolvarea de probleme de natura emoptioanala si interpersonala .
La modul general rezolvarea de probleme de natura emotionala sau interpesonale .

Consilierea psihologic adresat copiilor i adolescenilor are n


vedere:

evaluare comportamental
evaluarea dezvoltrii psihologice
probleme de relaionare i comunicare (copilul nu se
adapteaz la coal / gradini, nu are prieteni)
rezultate defavorabile la coal (dificulti de nvare,
scderea randamentului colar, absenteism)
creterea capacitii de memorare / pregtire pentru examene
tulburri de deficit de atenie
creterea capacitii motivaionale
dificulti emoionale i de interrelaionare (cu prinii,
profesorii, copiii etc.)
optimizarea ncrederii n sine
anxietate, fobii
timiditate excesiv, balbism, ticuri, conduite bizare, izolare,
inhibiie
comaruri, insomnii, somn agitat
enurezis, encoprezis
agresivitate, nervozitate, iritabilitate
mbolnviri dese pentru care doctorii nu gsesc explicaii
tentaii reprobabile la adolesceni
dependene (alcool, tutun, droguri)
tulburri de comportament (conduite agresive i autoagresive,
minciuna, furt, fuga de acas)
tulburri de nvare (dislexia, discalculia, disgrafia)
tulburri de comunicare

Acceptarea de sine: atitudine pozitiva fata de propria persoana;


acceptarea calitatilor si defectelor personale; perceptia pozitiva a
trecutului si a viitorului.
Relatii pozitive cu ceilalti: incredere in oameni, sociabil, intim,
nevoia de a primi si de a da afectiune, atitudine empatica, deschisa
si calda.
Autonomie: independent, hotarat, rezista presiunilor de grup, se
evalueaza pe sine dupa standarde personale, nu este excesiv
preocupat de expectantele si evaluarile celorlalti.
Control: sentiment de competenta si control personalasupra
sarcinilor, isi creaza oportunitati pentru valorizarea nevoilor
personale, face optiuni conforme cu valorile proprii.
Sens si scop in viata: directionat de scopuri de durata medie si
lunga, experienta pozitiva a trecutului, bucuria prezentului si
relevanta viitorului, convingerea ca merita sa te implici, curiozitate.

2. DEZVOLTARE PERSONALA: cunoastere de sine, imagine de sine,


capacitate de decizie responsabila, relationare interpersonala
armonioasa, controlul stresului, tehnici de invatare eficiente,
atitudini creative, optiuni vocationale realiste.
3. PREVENTIE: a dispozitiei afective negative, a neincrederii in sine,
a comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a
dificultatilor de invatare, a dezadaptarii sociale, a disfunctiilor
psihosomatice, a situatiilor de criza.

FORMAREA IDENTITATII DE SINE LA ADOLESCENTI

Acest proces a fost numit de Erickson confuzia identitaii. n accepiunea


autorului, sunt necesari apte pai pentru atingerea unui sens al
identitaii:
Tnrul individ poate atinge un sens al identitaii numai dac ncearc s
investeasc ntr-un set de activiti care s-l responsabilizeze social;
Un sens al identitaii poate fi atins dac individul este ghidat de
congruena contextelor ideologice, ocupaionale i interpersonale;
Un rol primordial l joac factorii intrapersonali i interpersonali care au ca
liant factorii culturali;
Cu ct individul i dezvolt un puternic sim al identitaii cu att mai mult
poate aprecia modul n care este similar sau deosebit de ceilali i, n mod
clar, i poate recunoate limitele i posibilitaile;
Procesul de formare al propriei identitai este unul de durat, pe parcursul
cruia individul intr n relaie cu diferite persoane i ncearc s
experimenteze diverse relaii amicale pentru a le putea consolida;
Indivizii care gndesc n general n sens pozitiv despre ei nii, care
reuesc uor s relaioneze social vor fi cei care vor poseda un puternic
sens al identitaii;
Procesul formrii i, implicit, al dinamicii identitaii nu se sfrete
niciodat pentru c adultul are momente n viaa cnd propria identitate
este evaluat i reevaluat (de exemplu, cnd devine printe, bunic, etc.).
Pe masur ce crete, copilului i se stabilizeaz contiina de sine, impresia de
continuitate n timp i sentimentul individualitii sale.

Despre Suicid

A vorbi cu un prieten sau cu un membru al familiei despre gandurile si intentiile


suicidale ale acestuia poate fi un lucru extrem de dificil pentru oricine.
Totusi, daca nu esti sigur ca persoana are astfel de ganduri, cel mai bun
mod de a afla acest lucru este de a-l intreba. Aratandu-i ca iti pasa, nu-i
poti da idei de suicid; dimpotriva, ii poti oferi sansa de a-si exprima
sentimentele in legatura cu problemele cu care se confrunta, putand
preveni, astfel, o tentativa de sinucidere.
Iata cum sa incepi o conversatie despre suicid:
In ultimul timp, ai inceput sa ma ingrijorezi.
Recent, am observat ceva diferit la tine si ma intrebam ce mai faci.
Voiam sa ma asigur ca esti bine pentru ca nu te-am mai vazut in ultimul
timp.
Ai putea folosi urmatoarele intrebari:
Cand anume ai inceput sa te simti asa?
Ce anume s-a intamplat astfel incat sa te determine sa simti asta?
Cum te-as putea ajuta acum?
Cum te-ai gandit sa obtii ajutor?
Ce mesaje transmiti prin aceasta atitudine a ta:
Nu esti singur in asta; sunt aici ca sa te ajut.
Ai tot dreptul sa nu crezi asta, insa felul in care te vei simti se va schimba.
Pot sa nu inteleg in totalitate prin ceea ce treci, dar imi pasa de tine si te
pot ajuta.
Cand iti vine sa te dai batut, spune-ti in gand ca vei mai accepta doar inca
o data, o zi, o ora, un minut sau indiferent cat poti gestiona.

Iata cateva semnale de neignorat pe care le poate transmite o persoana care


intentioneaza sa comita suicid:
Discutii despre sinucidere. Orice discutie despre sinucidere, moarte, auto-
mutilare, cum ar fi: Mai bine nici un ma nasteam! sau Mai bine as muri!.
Cautarea de mijloace letale. Solicita accesul la pastile, substante, arme
sau alte mijloace care ar putea fi utilizate intr-o tentativa de suicid.
Preocupat de subiectul mortii. Prezinta o neobisnuita concentrare pe
subiectul moarte. Scrie poezii sau povesti despre moarte, tine discursuri
despre moarte.
Lipsa sperantei in viitor. Sentimente de neajutorare, absenta sperantei,
sentimentul ca nu exista alternativa, ca nu exista cale de iesire, credinta
ca lucrurile nu se vor schimba niciodata in bine.
Autodezgust, ura de sine. Sentimente de inutilitate, ura de sine, vinovatie,
rusine; Convingerea ca este o povara, ca lumea ar fi mai buna fara mine.
Afaceri in ordine. Ia masuri pentru membrii de familie, isi face testamentul,
daruieste altora lucrurile personale apreciate.
Ramas bun. In mod neobisnuit si neasteptat, isi viziteaza sau suna familia
si pretenii. Isi ia ramas bun de la persoane ca si cum ar fi ultima oara cand
ii mai vede.
Izolare sociala. Se retrage din grupul de prieteni si din familie. Se izoleaza
social. Manifesta dorinta de a fi lasat singur.
Comportament auto-distructiv. Creste consumul de alcool sau droguri,
conduce nesabuit, face sex neprotejat, isi asuma riscuri inutile.
Cresterea brusca a sentimentului de calm si fericire. O stare de calm si
fericire brusca dupa o perioada de depresie poate insemna ca persoana a
decis sa isi incheie socotelile cu viata.