Sunteți pe pagina 1din 16

Realizat de: Dolha Corina Gabriela

Profesor ndrumtor: Tiuc Ancua


Cuprins

1.Date generale

1.1Prezentarea general a ntreprinderii

1.2Probleme de protecia mediului

2.2. Identificarea aspectelor de poluare pentru tehnologia luat n studiu

2.1. Descrierea fluxului tehnologic

2.2.Poluanti

3. Prezentarea celor mai bune tehnici disponibile pentru situaia analizat

3.1 Identificarea BREF-ului n care se ncadreaz tehnologia analizat

4.Optimizare

5.Modificarea procedeului pentru reducerea emisilor de praf priun utilizarea filtrelor cu


saci

6.Evaluarea tehnologiei propuse

7. Bibliografie
1. Date generale

1.1. Prezentarea general a ntreprinderii

Compania a fost nfiinat n 1920 pentru producerea de srm i cuie, fiind prima astfel
de ntreprindere din Transilvania. Prima dat, n 1921, au fost puse n funciune trgtoria de oel
moale i fabrica de cuie iar n 1922 a fost pus n funciune laminorul de srm, primul de acest
fel din Romnia.

n urmtorii ani profilul companiei s-a lrgit prin deschiderea unor noi uniti de
producie. Astfel, n 1924, s-a inaugurat secia de oel moale, srme subiri pn la 0,5 mm, cuie
speciale i srm de cupru. n 1925 s-a inaugurat secia de oel balot iar n 1926 secia de arcuri
de mobil. Tot n 1926 s-a pus n funciune secia de zincare a srmelor i a srmelor ghimpate.

n 1928 a nceput construcia oelriei, trgtoria de oel tare, s-a mrit secia de zincare i
s-a construit o central termoelectric proprie. Dup aceasta au urmat noi investiii pentru
extinderea societii. Astfel s-a dezvoltat trgtoria de oel tare, s-a asimilat fabricarea cuielor
albastre i pintecate precum i construcia unor secii noi: turntoria i trgtoria de metale
neferoase, fabrica de cabluri electrice, cositoria de srm, zincatorul i fabrica de electrozi. Prin
urmare, gama produselor uzinei este completat cu srme de cupru, alam i bronz, srme de
cusut, fier profilat, cabluri electrice i electrozi pentru sudur electric.

n 1941 s-a pus n funciune o instalaie de producere a cuprului electrolitic pentru


fabricarea cablurilor electrice iar n 1948 ntreprinderea a fost naionalizat.Dup aceast msur
s-au extins capacitile de producie prin construirea de secii noi i modernizarea celor existente.

n 1968 s-a reconstruit laminorul pentru srm nr. 1 (pus n funciune n 1923) pentru
obinerea colacilor din srm de diametru 6-14 mm i a srmei laminate de cupru cu diametru de
8 mm.

ISCT este denumirea prescurtat a firmei Industria Srmei Cmpia Turzii SA, fondat
n 1920. Sediul este localizat n Cmpia Turzii, Romnia. Industria Srmei Cmpia Turzii SA
are 240 de angajai.

Cu mai mult de 90 de ani de experien n producia srmelor trase, ISCT este unul din
liderii produciei de srme trase i zincate din Europa de Est. Produsele sunt distribuite n ar
i n Europa.

3
Activitatea principal a societatii este productia de metale feroase sub forme primare si de
feroaliaje. Activitatea secundara a societatii este complexa si contine mai multe coduri
CAEN.Cifra de afaceri a firmei in anul 2017 este de 170.646 mii lei.

Produse

Srm tare mat

Sarma pentru fibra metalica

Fibra metalica

Sarma zincate la cald

1.2. Probleme de protecia mediului

Apa

Alimentarea cu ap potabil se realizeaz din urmtoarele surse: din reeaua SC Compania de


Ap Arie Turda.

Volume i debite de ap autorizate:

- debit zilnic maxim: 42 mc/zi = 0 49 l/s

- debit zilnic mediu: 35 mc/zi = 0,40 l/s

- debit orar maxim: 17 mc/zi = 0,20 l/s

Funcionarea este permanent, 365 zile/an, 24 h/zi.

Alimentarea cu ap tehnologic
Sursa: alimentare cu ap tehnologic din rul Arie, la un debit instalat de 340 mii mc/an
Volume i debite de ap autorizate:
- debit zilnic maxim: 1210 mc/zi = 14 l/s
- debit zilnic mediu: 931 mc/zi =10,8 l/s
- debit zilnic minim: 427 mc/zi = 5 l/s
Funcionarea este permanent 365 zile/an, 24 h/zi.
Emisii n ap
Surse de ape uzate

Sursa de ap Metode de colectare/ Data


Poluani
uzat evacuare revizuirii
Rcirea mainilor de Ape convenional curate Se recircul
trefilat, etc
Decapare i zincare Ape reziduale acide Staie de neutralizare
din sectorul TO
Grupurile sanitare i Ape uzate fecaloid menajere 3 decantoare apoi n
anexele sociale sistemul de canalizare a
oraului Cmpia Turzii
Amplasamentul Ape pluviale Canal Rocoa 1 i
societii Racoa 2

Modul de folosire a apei:


Necesarul total de ape:
Necesarul de ap tehnologic cuprinde i apa tehnologic recirculat, calculat din gradul de
recirculare ap tehnologic

Debit necesar zilnic maxim Debit necesar zilnic mediu


Tip ap
(m3/zi) (m3/zi)
Ap potabil 42 mc/zi = 0,49 l/s 35 mc/zi = 0,40 l/s
Recirculat 1035 mc/zi 862 mc/zi
Ap tehnologic 1210 mc/zi = 14 l/s 931 mc/zi=10,8 l/s
Total 2287 mc/zi 1828 mc/zi
Data Revizuirii
Cerina total de ap din surse:scop tehnologic i scop potabil

Debit necesar zilnic maxim Debit necesar zilnic mediu


Apa asigurat din surse
(m3/zi) (m3/zi)
Ap potabil 42 mc/zi = 0,46 l/s 35 mc/zi= 0,4 l/s
Ap tehnologic 1210 mc/zi= 14 l/s 931 mc/zi=10,8 l/s
Total 1252 mc/zi 966 mc/zi
Data Revizuirii

Cerina total de ap din surse:scop tehnologic i scop potabil

5
Se recircul apa tehnologic(cca.R=100%) n special n cadrul liniilor de trefilare srm.De la
bazinele uzinale, apa tehnologic ajunge n staia de rcire i pompare TO de unde este pompat
n atelierul TO2 la mainile de trefilat de unde, apele, calde, sunttrimise din nou la staia de rcire
i pompare TO. Din staiile de rcire i pompare TOapele sunt pompate spre staiile de pompare
TO2 i TO1. Se recircul circa 314,6 miimc ap/an.

Emisii n sol, ape subterane

Surse posibile de poluare :

Scurgeri acidentale din conductele de transport, retele de canalizare


Manipulare materii prime si auxiliare

Aer
Nici o emisie n aer nu trebuie s depeasc valoarea limit de emisie stabilit n prezenta
autorizaie.

Zgomot

Valoarea admis a zgomotului la limita incintei, nu va depi nivelul de zgomot echivalent


continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot CZ 60 dB, conform STAS 10009/88-
Acustica n construcii- Acustica urban- limite admisibile ale nivelului de zgomot.

La limita receptorilor protejai zgomotul datorat activitii pe amplasamentele autorizate nu va


depi nivelul admis: n timpul zilei 55 dB(A), la valoarea curbei de zgomot CZ 50 dB, n timpul
nopii 45 dB(A), la valoarea curbei de zgomot CZ 40 dB, , conform OM nr. 119/ 2014 pentru
aprobarea normelor de igien i sntate public privind mediul de via al populaiei.

In emisiile de zgomot provenite de la activitile desfurate pe amplasament nu trebuie s


existe nici un element de zgomot perturbator continuu sau intermitent la nici o locaie sensibil la
zgomot.
2. Identificarea aspectelor de poluare pentru tehnologia luat n studiu

2.1. Descrierea fluxului tehnologic:

Trefilare uscat - cu lubrifiani solizi pe baz de Ca/Na. Este dotat cu urmtoarele linii
de trefilare:

Linia de trefilare nr 6 -Folosete ca semifabricat srm laminat 5,5 8,0 mm. Srma
de pe un derulator dublu peste cap pentru colaci mari de pn la 2000 kg ajunge la instalaia de
decapare mecanic, care este format din role de ndoire succesiv a srmei pentru nlturarea
underului de pe suprafaa acesteia. Srma intr ntr-o main de rectificare a suprafeei, operaie
care se execut cu pnz abraziv, apoi intr ntr-un dispozitiv de splare, urmeaz faza de
preacoperire a suprafeei srmei n vederea trefilrii. Faza de trefilare propriu zis se execut pe
maina de trefilare n linie dreapt (pentru 3,0-8,0 mm), faza final const din bobinarea
srmei cu un bobinator orizontal tip KHS 1000 (Z3 cca.1000 kg i bobine Boxy de max.2000
kg).

Liniile de trefilare 7-9 se folosesc pentru trefilarea final asigurnd necesarul de srm
pentru instalaia de tocat fibra. Srma de pe un derulator peste cap tip KAG ajunge la maina
de trefilare n linie dreapt pentru 0,6-0,95 mm; dup terminarea operaiunii de trefilare cu
ajutorul unui bobinator orizontal tip KHS 1000 srma este bobinat pe bobine: Z2 cca.400 kg,
Z3 cca.1000 kg.

Figura 1. Masina de trefilat

7
Maina de trefilat funcioneaz asemenea mainii de tras bare, diferena constnd n faptul c:

srma se afl nfurat att nainte ct i duptrecerea ei prin filier;


trefilarea are loc ca urmare a forei generate de toba sau tobele rotitoare de tragere.

Antrenarea tobei de tragere 5 este realizat de motorul 1, cuplajul 2, reductorul 3 i angrenajul


conic 4. Aceast tob trage srma 8 prin filiera 7 aezat n portfiliera 6 i care estepreluat de pe
toba de desfurare 9. Avnd n vedere faptul c srma se gsete nfurat att nainte ct i
dup trefilare nseamn c aceasta are seciune mic, iar lungimea ei poate fi foarte mare. La
nceput, pentru trecerea prin filier, srma trebuie s afie scuit printr -o deformare plastic
local cu ajutorul unui laminor cu profil variabil.
2.2.Poluanti

- Praf
- Apa de la racirea instalatiilor
- Tunder
- Praf de sapun

Emisiile si consumul pentru trefilarea uscata

9
3. Prezentarea celor mai bune tehnici disponibile pentru situaia analizat

3.2 Identificarea BREF-ului n care se ncadreaz tehnologia analizat

Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii (IPPC) Documente de Referin asupra Celor mai
Bune Tehnici Disponibile n Industria Prelucrtoare a Metalelor Feroase.

Acest document de referinta despre cele mai bune tehnici disponibile in prelucrarea metalelor
feroase reflecta un schimb de informatie indeplinite conform Articolului 16(2) al Consiliului
Directivei 96/61/EC. Documentul a fost vazut in lumina prefatei care descrie obiectivele acestui
document si folosirea lor.

3.2.Prezentarea pe scurt a unor soluii propuse n BREF pentru tenologia analizat

Controlul emisiilor gazoase rezultate de la masinile de trefilare.

Tratarea aerului captat

Descriere:

Deasupra partilor masinii de tragere care sunt in contact cu sirma este instalata o hota sau un

capac.Capacul trebuie sa fie proiectat intr-un mod incat sa poata fi scos usor pentru diferite

operatii cum ar fi filetarea sirmei in masina,fixarea unei sirme rupte,reglarea sau inlocuirea unei

matrite sau adaugarea sapunului. Aerul din interiorul capacului este captat.

Aerul captat poate fi trecut printr-un filtru sau dispozitiv similar pentru a retine praful de sapun.

Principalele avantaje privind mediul:

Reducera emisiilor in aer, in special a prafului de sapun instabil [CET-BAT].

Aplicabilitate:

La instalatiile noi.

Se crede ca la instalatiile existente pot aparea probleme tehnice datorita proiectarii.

Efecte:

Instalatii de referinta:
Toate masinile redente de trefilare uscata sint pentru dimensiuni mari [CET-BAT].

Forte care au condus la implementare:

Scopul este de a limita intinderea prafului lubrifiant peste suprafata din jurul masinii de

trefilare. Este imposibila eliminarea 100% a prafului de sapun.( de exemplu praful de sapun

lasa masina de trefilare cu sirma trefilata). Aceasta se efectueaza in special pentru a imbunatati

mediului de lucru [CET-BAT].

Circuitul inchis pentru apa de racire

Descriere:

Operatia de trefilare (tragere) incalzeste atit sirma cit si matrita prin frecarea sirmei. Deci, atit

matritele cit si sirma (indirect, prin racirea tamburilor care sint in contact cu sirma) sint racite cu

apa. Pentru a reutiliza apa de racire, circuitul apei este dotat cu un turn de racire umeda, racitor

de are sau un dispozitiv similar. [CET-BAT].

Principalele avantaje privind mediul:

Reducerea consumului de apa.

Aplicabilitate:

La instalatiile noi si la cele existente.

Tratarea si evacuarea lubrifiantului uzat de la trefilare: emulsii de sapun

Descriere:

Pentru emulsii cu sapun care au la baza sapun alcalin cu acid gras tratamentul este in functie de

cantitatea de lubrifiant uzat. In cazul in care cantitatile sint mici fata de alte ape reziduale ale

instalatiii, lubrifiantul uzat se amesteca cu celelalte ape reziduale. Sapunurile sint unite in turta

de filtrarwe in decursul majoritatii metodelor existente de tratare a apei pentru apele acide

uzate. In cazul in care se utilizeaza un tratament biologic, sapunurile acide grase sint usor

11
biodegradabile. [CET- BAT].

Daca cantitatile sint mari, lubrifiantii uzati sint tratati separat prin coagulare si

precipitare,coagulare si flotatie, filtrarea membranei,evaporare sau alte metode corespunzatoare.

[CET-BAT].

Principalele avantaje privind mediul:

Reducerea emisiilor in apa.

Aplicabilitate:

La instalatii noi sila cele existente.

Efecte:

Formarea turtei de filtrare si abulgarului de sedimente rezultate de la tratarea apei.

Pentru a reduce emisiile fine de sapun de la trefilarea uscata, cuprinzand masina de


terfilat ( si conectarea la un filtru sau un dispozitiv similar, atunci cand este necesar, este
considerat a fi tehnici de varf pentru toate masinile noi care au viteza de trefilare 4 m/s. In
anumite categorii de masini de trefilat sarma, viteza de trefilare este limitata ( < 4m/s),
imprastierea prafului de ungere este limitata chiar daca lipseste acoperirea . in aceste cazuri
valoarea factorului de mediu determiant de hota sau capac este foarte limitata. Cateva tipuri de
masini de trefilat cum ar fi : monobloc ( masini cu o singura filiera ) si masina de trefilat multifir
care sunt cuplate la o alta operatie. Echiparea masinilor de trefilat existente , cu un capac care sa
asigure o capturare eficienta a prafului si care sa ofere o operare si o intretinere eficienta, este
imposibil din punct de vedere tehnic din motive de proiectare.
4.Optimizare
Cursuri de perfectionare

Procesul de perfectionare a angajatilor este impus de nsasi evolutia economica actuala.


Personalul trebuie pregatit ct mai bine la toate nivelurile, astfel nct sa ndeplineasca
obiectivele companiei ntr-o lume n care succesul depinde de capacitatea de a furniza calitate,
diversitate, satisfacerea nevoilor clientilor, avantaje optime si promptitudine.

Din perspectiva de ansamblu a unei organizatii, obiectivele procesului de. perfectionare a


personalului au n vedere urmatoarele :

Consolidarea conducerii companiei.

Cresterea productivitatii si eficientei la toate nivelurile.

mbunatatirea comunicarii pe orizontala si pe verticala

Crearea unei structuri mai flexibile pentru recrutarea si perfectionarea angajatilor.

Extinderea rezervorului de cunostinte si aptitudini pe diverse planuri.

Din punctul de vedere al celor antrenati in acest proces de perfectionare, obiectivele sunt:

Obtinerea unui rol mai puternic n stabilirea si ndeplinirea obiectivelor si strategiei de


afaceri a companiei.
Marirea eficientei si productivitatii.
Diversificarea sarcinilor de lucru.
Sporirea sanselor de promovare.
Actualizarea si modernizarea cunostintelor si capacitatilor existente.

13
5.Modificarea procedeului pentru reducerea emisilor de praf priun utilizarea
filtrelor cu saci

Filtre cu saci

La trecerea amestecului de aer i material solid n form de praf printr-o estur de


pnz, cea mai mare parte a materialului solid este reinut, iar aerul cu urme de praf trece prin
pnz. In timpul funcionrii pnza se mbcsete cu praf, fapt care ajut la o mai bun filtrare a
aerului. Dac n timpul funcionrii pnza nu este scuturat, pe partea pe care ptrunde aerul, se
formeaz un strat de praf, care acioneaz ca un strat filtrant suplimentar. Gradul de mbcsire al
pnzelor de filtru se evalueaz n mod obinuit n g/m2 . In cazul n care pnza este scuturat n
timpul funcionrii, o parte din praful depus pe suprafa cade, iar rezistena esturii la trecerea
aerului nu mai este cea iniial. Dup mai multe scuturri n timpul funcionrii, pnza recapt
rezistena iniial, care depinde att de felul esturii ct i de materialul care trebuie separat.
Suprafaa esturii se elibereaz mult mai bine de praf dac, afar de scuturare, pnza este supus
unui curent de aer proaspt care ptrunde prin estur n sens opus celui la care lucreaz la
filtrare. Rezistena pnzei este mai mic n acest caz dect n cazul unei scuturri simple. Dac
scuturarea i suflarea pnzelor se fac la intervale scurte, 3-4 min., rezistena poate fi considerat
practic constant n timp.
6.Evaluarea tehnologiei propuse

Avantajele filtrului cu saci

Filtru sac e larg utilizat ca dispozitiv de filtrare pentru ca are multe avantaje.

- randament de exploatare ridicat

- randament de epurare relativ constant n timp pentru debite variabile i concentraii diferite

- construcie simpl

- consum redus de energie

- colectarea se face uscat

Filtrul cu sac poate fi construit conform specificatiilor de proiectare date ( presiune si


temperatura)

Dezavantaje

Nu pot fi folosite la

Prafuri explozive sau inflamabile,

Pulberi higroscopice

Praf cu umiditate> 5%

Avantajele perfectionarii

Din perspectiva de ansamblu a unei organizatii, obiectivele procesului de. perfectionare a


personalului au n vedere urmatoarele :

Consolidarea conducerii companiei.

Cresterea productivitatii si eficientei la toate nivelurile.

mbunatatirea comunicarii pe orizontala si pe verticala

Crearea unei structuri mai flexibile pentru recrutarea si perfectionarea angajatilor.

Extinderea rezervorului de cunostinte si aptitudini pe diverse planuri.

15
BIBLIOGRAFIE

1.http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files2/bref/BREF/BREF_Ferrous_Meta
ls_Processing_Industry_RO.pdf

2.http://filtration.nl/ro/filtrare-discontinua-lichide/carcasa-filtre-saci

3.http://www.vladirom.eu/categorii-principale-produse/tratare-aer/desprafuitoare-pentru-praf-si-
pulberi

4.http://apmcj.anpm.ro/-/draft-autorizatie-integrata-de-mediu-pentru-instalatie-de-prelucrare-a-
metalelor-pe-amplasamentul-din-campia-turzii-str-laminoristilor-nr-145-activi-1

5.https://ro.scribd.com/document/224575013/tehnologia-materialelor-an1-sem2-AR-IT