UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA: INGINERIA MATERIALELOR I A MEDIULUI

SPECIALIZAREA: Ingineria si Protctia Mediului in Industrie
DISCIPLINA: Tehnologii si Echipamente de Depoluare a Solului

TEMA PROIECTULUI:
Proiectarea tehnologiei de depoluare a unui sit afectat de poluare
accidental cu ulei uzat provenit de la un service auto

Coordonator: Student:

Dr.Ing. Sur Ioana Monica Muntean Ioana Alexandra

 Cuprins

Introducere

CAPITOLUL 1
1.1 DESCRIEREA ZONEIpag. 4
1.2 CONDIIILE GEOLOGICE ALE ZONEI NESATURATE DE PE
AMPLASAMENT.pag.5
1.3. POLUANTII.pag.6
1.4 DESCRIEREA POLUANTILOR DIN ZONA ..pag.7
1.5 EFECTE NEGATIVE PE CARE LE PRODUC POLUANTII........................pag.8
1.5.1 POLUAREA APEI........................................................................................pag.8
1.5.2 POLUAREA SOLULUI................................................................................pag.8
1.5.3 POLUAREA AERULUI...............................................................................pag.8

CAPITOLUL 2
2.1 EVALUAREA GRADULUI DE RISC................................................................pag.8

CAPITOLUL 3
3.1. DESORBIA TERMIC ....pag.9
3.2 METODA BIOPILE..............................................................................................pag.12
3.3 BIOREMEDIERE..................................................................................................pag.13

CAPITOLUL 4
4.1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE.pag.14
4.2.DESCRIEREA PROCESULUIpag.18
4.3. STADIUL ACTUAL.....pag.18
4.3.1 STADIUL ACTUAL LA NIVEL MONDIAL.pag.18
4.3.2 STADIUL ACTULA LA NIVEL NATIONAL...........................................pag.19

CAPITOLUL 5..............................................................................................................pag.21

CONCLUZII..................................................................................................................pag.22

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................pag.23

2
 Introducere

1.1 Solul, Generalitati

Solul este partea superioar, afnat, a litosferei, care se afl ntr-o continu evoluie
sub influena factorilor pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al Pmntului n care se
dezvolt viaa vegetal. Stratul fertil al solului conine nutrieni i este alctuit din humus i
din loess. El poate proveni i din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficient de nutrieni se
numete oligotrofic.
Pentru om solul, prin natura lui prezinta particularitati pe cat de deosebite de ale
celorlalti factori de mediu inconjurator, pe atat de importante pentru biosfera. Ca suport si
mediu de viata pentru plante, solul, prin continutul lui in humus, realizeaza principalele
legaturi in lanturile trofice ale ciclului biologic al elementelor, de la sinteza materiei organice
pana la produsele mineralizarii acestuia. Solul este intim implicat in toate procesele
biogeochimice ciclice care contribuie la intretinerea si asigurarea existentei vietii pe pamant.
Solul este locul unde se aduna poluanti sub forma de pulberi din aer, gaze toxice
dizolvate de ploaie, ape de infiltrare poluate, rauri poluate, irigatii cu ape poluate,
aglomerarile de deseuri menajere sau industrial. Rezidurile de tot felul care nu au fost
evacuate in apa si aeracopera uscatul, infestand terenurile agricole acolo unde sunt mai fertile
si strica peisajele atat decautate pentru frumusetea lor.
Distrugerea invelisului de sol sau inlocuirea lui cu teritorii neproductive biologic, care
s-a intensificat pe glob in ultimul timp, va conduce, evident, la modificari importante, unele
imprevizibile, in procesele si ciclurile geochimice si hidrologice, ca si in regimurile de clima
atmosferica, de caldura si energie ale biosferei, avand ca rezultat schimbari nefavorabile
pentru viata in general.
Daca distructia invelisului de sol va continua, dereglarile in functionarea biosferei,
locale sau regionale in prezent, vor afecta areale din ce in ce mai mari ducand cu timpul la
perturbatii catastrofale in intreaga biosfera. De aceea, in prezent specialistii isi indreapta tot
mai intens atentia asupra cercetarii complicatelor fenomene negative regionale de aridizare si
desertificare, de schimbare a climatului, de poluare periculoasa a mediului prin ploi acide sau
alte modalitati, precum si asupra masurilor de prevenire a acestor fenomene.
Poluarea reprezint modificarea componentelor naturale prin prezena unor
componente strine, numite poluani, ca urmare a activitii omului, i care provoac prin
natura lor, prin concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive
asupra sntii, creeaz disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului
eseniale vieii. Cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea
solului, poluarea aerului (atmosferica).

3
 Capitolul 1
IDENTIFICAREA ZONEI POLUATE

1.1 Descrierea zonei

Municipiul Cluj-Napoca este situat n zona central a Transilvaniei, avnd o suprafa de
179,5 km. Situat n zona de legtur dintre Munii Apuseni, Podiul Somean i Cmpia
Transilvaniei, oraul este plasat la intersecia paralelei 46 46 N cu meridianul 23 36 E. Se
ntinde pe vile rurilor Someul Mic i Nad i, prin anumite prelungiri, pe vile secundare
ale Popetiului, Chintului, Borhanciului i Popii. Prin municipiul Cluj-Napoca trec
rurile Someul Mic i Nad, precum i cteva praie: Prul iganilor, Canalul Morilor,
Prul Popeti, Prul Ndel, Prul Chintenilor, Prul Beca, Prul Murtorii.
In figura de mai jos avem harta municipiului Cluj-Napoca.

Figura 1.1 Orasul Cluj Napoca

In Cluj-Napoca sunt numeroase service-uri auto, in cartierul Manastur la un service

auto a avut loc o contaminare a solului pe o suprafata de 190 m2 cu ulei uzat in urma
depozitarii gresite a acestuia. In jurul service-ului solul este nisipos cu o permeabilitate
mijlocie iar adancimea hidrostatica este -4m. In imaginea de mai jos avem harta cu service-ul
auto UNIX AUTOmai precis locului unde este amplasat.

4
 1.2 Zona Afectata

1.2 Condiiile geologice ale zonei nesaturate de pe amplasament

sol de suprafata (0.0-0.3 m ) este reprezentat predominant cu umplutura cu caracteristici
variabile:
o cel mai frecvent tip de umplutura este reprezentat de sol humic cu amestecuri variabile
fragmente de roca, fragmente de beton/caramida, zgura, argila; grosimea sa variaza in
intervalul 0.05 0.2 m;
o ocazional, solul de suprafata este reprezentat de nisip sau pietris argiloase; grosimea
ajunge pana la 0,8 m, grosimea medie este de aproximativ 30 cm;
solul superficial (0.3 cca. 1 m)
o cel mai frecvent este lut loess, ajungand pana la adancimea maxima de 2,4 m, nivelul
mediu de adncime este de aproximativ 1.2-0.4 m;
o destul de frecvent este umplutur cu caracter variabil:
majoritar sol argilos, cu fragmente de roca si proportii variabile de namol, nisip,
pietris,
ocazional, materialul de umplutura are caracter de nisip si / sau pietris argiloase;
sol de adancime (> 1 m) orizonturile de sol de adancime sunt reprezentate in principal
cu:
o nisip cu amestecuri variate de namol, argila, pietris - incepand mai ales la adancimi
de aproximativ 1,5 m si ajungand la adancimi de peste 4,8 m;
o argile cu amestecuri variate de nisip, namol si / sau pietris, incepand cel mai des de
la 1 m si avand o grosime medie de cca. 1.2 m;

5
 o pietris cu amestecuri variabile de nisip si argila care au fost identificate de la 2 m n
jos;
o lut loess este de asemenea destul de frecvent la adancime mai mare de 1 m cel mai
adanc nivel a fost 2.4 m;
o material de umplutura frecvent constituit din lut loess cu moloz amestecat sau din
nisip, adancimea maxima pana la care a fost identificat este 3 m.

1.3. Poluantii
Amplasamentul service-ului este defapt o fosta zona industriala. Service-ul se afla in
apropierea raului Somesul Mic. Aceasta poluare se intinde pe o perioada de 10 ani iar
adancimile la care au fost identificate poluarile sunde pana la aproximativ 4 m.
Datorita faptului ca service-ul auto se invecineaza cu raul Somesul mic iar poluarea se
intinde pe o suprafata de 190 m2 s-a descoperit ca si acesta ar fi poluat cu ulei uzat.

Tipuri de uleiuri :

- uleiuri hidraulice minerale neclorinate

- uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere
- uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere
- alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere
- uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmitere a caldurii
- uleiuri minerale de ungere uzate, fara halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)
- uleiuri sintetice de ungere uzate
- uleiuri hidraulice sintetice
- uleiuri uzate cu halogeni (neemulsionate) de la masini-unelte
- uleiuri hidraulice cu continut de PCB sau PCT pentru fiecare deseu mai mic de 50 ppm
- uleiuri hidraulice minerale clorinate
- uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere
- uleiuri izolante si de transmitere a caldurii cu continut de PCB sau PCT pentru fiecare deseu
mai mic de 50 ppm
- uleiuri de ungere usor biodegradabile
- uleiuri hidraulice usor biodegradabile
- uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile
- uleiuri sintetice izolante si de transmitere a caldurii
- uleiuri izolante si de transmitere a caldurii usor biodegradabile
- alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii
- ulei combustibil si combustibil diesel
- ulei de la separatoarele ulei/apa

6
1.4 Descrierea poluantilor din zona
Uleiul de main uzat este unul dintre cei mai periculoi poluani. Un singur litru
poate polua cu substane cancerigene, un milion de litri de ap potabil.
Uleiurile uzate se impart in doua categorii:
- Asa-numitele uleiuri curate, de origine industriala si putin deteriorate prin uz, care pot fi
usor regenerate printr-un simplu process de purificare (filtrare si/sau centrifugare).
- Asa-numitele uleiuri negre, rezultate in principal din lubrifierea auto, care au fost supuse
unor conditii termice si mecanice severe, prin care au fost incarcate cu reziduri metalice,
combustibili si apoi oxidate.
Nici una dintre aceste categorii nu trebuie confundate cu uleiurile uzate solubile sau alte
fluide apoase pentru uz mecanic, cu uleiurile vegetale, sau cu mixturi apa-hidrocarbon pentru
care exista cu metode de colectare si deversare complet diferite.
Uleiul se comport ca lubrifiant. Dac motorul este in parametri corecti, aproape c
nu vor exista contacte directe intre componentele metalice - intre ele interpunndu-se o
pelicul subire de ulei. In plus, uleiul circul prin motor acionnd si ca agent de rcire
pentru componentele ce nu pot intra in contact cu lichidul de rcire O alta sarcin a uleiului
este tocmai de a absoarbe aceste particule n suspensie i s le duc pn la filtrul de ulei
unde vor fi reinute.
Deasemenea, dac benzina conine sulf (i de obicei conine), acest sulf poate
interaciona cu apa si oxigenul rezultnd acid sulfuric. Un ulei de calitate va conine ageni
neutralizani ai acizilor.
Obinerea uleiului
Cea mai mare parte a biomasei pe planeta noastr este format din esuturi organice
fosilizate, care in decursul a milioane de ani s-au transformat n ceea ce numim noi acum
"crude oil" sau iei n a carui componen intr benzina, kerosen, ulei de ungere, ulei de
motor, de transmisie, parafina, asfalt, nisip, materie organica...etc.. . Grosimea unui ulei sau
mai bine zis rezistena pe care acesta o opune micrii se numete "vscozitate". Aceasta
depinde de componente chimice coninute de un ulei si de felul cum acestea reacioneaz
intre ele i la caldur. Cu ct uleiul i menine vscozitatea la temperaturi ridicate cu att
valoarea "indicelui de vscozitate" (V.I.) este mai mare.
Uleiurile sintetice au fost iniial concepute ca nite uleiuri cu o baza foarte pur i
proprieti excelente, toate acesta obinindu-se n urma prelucrrii ieiului
Un ulei standard, simplu, de exemplu W30 nu va avea n componena sa aditivi pentru a
ine motorul curat. Acest ulei va fi relativ gros i relativ greu de turnat la temperatura
camerei. El se va subia dramatic pe msur ce temperatura va crete. Astzi uleiurile
sintetice veritabile au indici gen 0W40 care la, -50 gr.C au nca o vscozitate suficient de
mic pentru a permite o pornire n siguran a motorului.
Un ulei vndut ca 10W40 nu este mai gros dect un ulei simplu 10W n condiii de frig
accentuat (0 gr.C si sub). 40 nseamn c nu este nici mai subire dect un ulei simplu cu
indice 40 la temperaturi nalte (100 gr.C si peste). Aadar primul numar ne indic

7
performana uleiului la i sub temperatura unde apa nghea, iar cea de-a doua la temperatura
unde apa fierbe. Componentul chimic adugat pentru a se putea obine acest lucru se numete
aditiv de mbuntire a vscoziti.
Uleiurile uzate rezultate de la service-urile auto contin energie termica mai mult decat alte
produse petroliere.
Toate uleiurile industriale i lubrifianii, pe baz mineral,sintetic sau biogen, care au
devenit improprii folosirii pentru care au fost iniial destinate se numesc uleiuri uzate .

1.5 Efecte negative pe care le produc poluantii

1.5.1 Poluarea apei uleiurile uzate reprezint 12% din poluanii prezeni n ap i sol. Un
litru de ulei alimentar uzat polueaz peste un milion de litri de ap, att cat consum un adult
n 14 ani de zile. Un litru de ulei produce pe apa o pata cu suprafata de un hectar. Aproape
30% din poluarea apei provine de la poluarea cu ulei uzat.
1.5.2 Poluarea solului. Uleiul formeaz un film impermeabil la suprafaa solului, care
impiedic circulaia apei i schimbul de gaze, provocnd sufocarea rdcinilor i favoriznd
procesele de reducere. Pe msur ce mediul devine mai anaerob, numrul i activitatea
metabolic a bacteriilor se reduce.In cazuri speciale poluarea se poate extinde pana la panza
freatica.Depoluarea solurilor contaminate cu ulei este una din cele mai grele provocari din
domeniu protectiei mediului in special din punct de vedere economic.
1.5.3 Poluarea aerului.Poluarea aerului este generat n special de folosirea energiei i de
activitile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei i a transportului provoac
emisii cu concentraii mari de substane poluante n atmosfer, emisii care duc la efecte
nocive asupra naturii i a tuturor organismelor vii. Arderea combustibilului i deertizarea
teritoriilor duc la creterea nivelului emisiilor bioxidului de carbon care este principalul gaz
de ser i care d o cretere anual a temperaturii biosferei de circa + 0,3 o C. n aa mod
starea climei pe planeta noastr se nrutete din an n an
Capitolul 2
Evaluarea gradului de risc

Noiunea de risc desemneaz un pericol potenial, previzibil dup legi statistice.

Evaluarea riscului n domeniul proteciei mediului presupune calculul probabilitii pentru o
populaie sau un ecosistem de a primi o anumit doz de poluant sau de a fi n contact cu el.
Pornind de la definirea pericolului ca surs a unei posibile leziuni sau afectri a sntii,
risculreprezint dimensiunea acestuia, caracterizat prin combinaia dintre probabilitatea de
manifestare apericolului i gravitatea consecinelor evenimentului nedorit generat. Din punct
de vedere teoretic, sepoate defini o curb de acceptabilitate a riscului ntr-un sistem de axe de
coordinate -y.

8
 Fig 7.Curba lui Farmer

Aceast reprezentare a riscului ridic probleme ndeosebi din dou puncte de vedere:
- evaluarea probabilitii de apariie a unui eveniment;
- criteriilede delimitare a riscului acceptabil.
Probabilitatea de apariie a unui eveniment se evalueaz, n general, pornind de la
estimri statistice. De exemplupentru determinarea probabilitii de defectare a unei
componente simple serecurge la datele statistice rezultate din ncercrile de laborator sau
achiziionate din exploatare. nnumeroase situaii practice, absena bazelor de date sau
incertitudinea asociat acestora impunerecurgerea la metode de analiz semicantitative sau
calitative, precum i exprimarea probabilitilorprin clase generice de probabilitate.
Analiza i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional reprezint o
etapdeterminant a procesului general de management a securit ii i sntii n munc, cu
referire lastrategia de selecie a msurilor de securitate adecvate viznd:
- prevenirea intrinsec;
- alegerea msurilor de protecie optime;
- furnizarea informaiilor referitoare la riscul rezidual.
Analiza riscurilor trebuie efectuat att asupra produselor, tehnologiilor i sistemelor
noi, nfaza de concepie, ct i asupra celor existente, fie n scopul ameliorrii securitii i
fiabilitii, fiepentru includerea unor modificri semnificative.
Cele mai cunoscute metode de evaluare a riscului aferent siturilor poluate sunt:
Metoda HRS (Hazard Ranking System) - a fost elaborat la nceputul anilor
1980, de ctre Agenia de Protecie a Mediului (EPA) din statele Unite ale Americii. n

9
 principiu, metoda const n aprecierea riscului aferent unui sit poluant prin note cuprinse n
intervalul numeric 0 100. Aceste note sunt proporionale ca mrime cu gradul de
periculozitate generat de poluare.
Sistemul naional canadian de clasificare a locurilor contaminate, propune
atribuirea unei note globale de apreciere a pericolului potenial, determinat de un sit poluant,
prin adunarea simpl a notelor care cuantific urmtoarele elemente:
caracteristicile poluanilor: toxicitate i cantitate.Valoarea maxim a notei:(33)
cile de transport i expunere. Nota maxim (33):
- apa subteran (11)
- apa de suprafa (11)
- contactul direct (11)
receptorii poteniali (total max.34):
- persoane i animale (18)
- medii naturale (16).
Metoda Baden-Wrttemberg a fost conceput pentru a se evalua pericolul
potenial determinat de punctele negre existente n landul german Baden Wrttemberg.
Evaluarea pericolului potenial se face separat pentru apa subteran, apa de suprafa, sol i
aer, atribuindu-se, n fiecare caz, note ntre 0 i 6.
Metoda bavarezeste o metod calitativ i a fost elaborat de Ministerul Mediului
i Amenajrii Teritoriului din Bavaria, n scopul repartizrii siturilor poluate n clase cu
prioriti diferite de depoluare.
Conform Sistemul naional Canadian de clasificare a locurilor contaminate am
obinut pentru situl poluat o atribuire unei note globale de apreciere a pericolului potenial,
determinat de un sit poluat, prin adunarea simpl a notelor care cuantific urmtoarele
elemente:
caracteristicile poluanilor: toxicitate i cantitate: (25)
cile de transport i expunere:
o apa subteran (2)
o apa de suprafa (10)
o contactul direct (10)
receptorii poteniali:
o persoane i animale (16)
o medii naturale (15).

Tabelul 1.Clasele de risc stabilite de Sistemul Canadian de evaluare

Nr.crt Clasa de risc Intervale de integrare a notei globale
1. Risc sczut 037
2. Risc sczut spre mediu 3849
3. Risc mediu 5069

10
4. Risc ridicat 70100

Nota acordat conform metodei canadiene este de 78 astfel conform (Tabelului 1)

unde sunt nacadrate clasele de riscstabilite de Sistemul Canadian de evaluare rezult c
riscul de poluare este ridicat i solul contaminat cu hidrocarburi din necesita procedee de
depoluare.

11
 CAPITOLUL 3
Stabilirea celor mai adecvate tehnologii ale solului

Tehnicile de depoluare a solurilor difera in functie de locul de aplicare ( in afara

amplasamentului, pe amplasament si ,,in situ,,) si de principiile tehnice de aplicare (metode
fizice, chimice, termice si biologice). Depoluarea fizica a solurilor presupune aplicarea
metodelor de imobilizare a poluantilor, prin etansare, blocare hidraulica sau stabilizare i
inertare si a metodelor de extractie a poluantilor. Extractia poluantilor din sol prin metode
fizice consta in excavare, pompare, spalare, flotatie sau extractia cu ajutorul aerului. Sunt
prezentate toate tehnicile de extractie prin metode fizice, schema procedeului si principiile
care stau la baza indepartarii poluantilor din sol.
3.1. Desorbia termic
Se recomand ca metod de depoluare n cazul solurilor contaminate cu compui
volatili sau semivolatili. n principiu, procesul de decontaminare prin desorbie termic are
doua etape distincte. Prima etap const n volatilizarea poluanilor prin nclzirea solului
contaminat, iar cea de-a doua etap presupune tratarea gazelor rezultate, n scopul separrii i
concentrrii poluanilor.
Volatilizarea poluanilor din sol se realizeaz la temperaturi cuprinse ntre 200 - 450o
C, n usctoare ce cuprind o gam constructiv variat. Cele mai uzuale sunt usctoarele cu
tambur rotativ.
Temperaturile necesare procesului de desorbtie depind de masa moleculara medie a
produselor supuse desorbtiei. Se disting doua tipuri de procedee in functie de nivelul de
temperatura:
procedee la temperatura joasa (2504500C) utilizate pentru poluantii cei mai volatili a
caror avantaj este de a fi putin agresivi pentru soluri;
procedee la temperatura medie (4506500C) utilizate pentru compusii cei mai grei; la
aceasta temperatura se permite nu numai desorbtia, ci si distrugerea pirolitica partiala a
compusilor poluanti continuti in soluri.
Procedeele de desorbtie se diferentiaza si in functie de modurile de transfer termic:
desorbtia termica prin incalzire directa;
desorbtia termica prin incalzire indirecta.

12
 Figura 3.1 Scema unei unitati de desorbtie cu incalzire directa

Durata necesar staionrii materialului contaminat n usctor depinde n principal de

caracteristicile poluantului i solului, precum i de cantitatea de poluant din sol.
Timpul de staionare n usctor variaz ntre cteva zeci de minute i mai multe ore.
Gazele ncrcate cu poluani volatilizai n faza de uscare, sunt vehiculate la unitatea
de epurare a gazelor, compus din separatoare umede i din condensatoare. Rolul acestor
utilaje n tehnologie este dublu: captarea umed a prafului i rcirea primar a gazelor. n
continuare, gazele sunt vehiculate la condensatoare, n care compuii organici sunt
concentrai n faza lichid, prin condensare i rcire. Astfel, aproximativ 90% din poluani
sunt separai din faza vapori. Restul poluanilor necondensai (rmai n fluxul de gaze) sunt
adsorbii pe crbune activ, iar gazele purttoare sunt recirculate la usctor. Particulele solide
reinute de separatoarele umede, sunt de asemenea dirijate n alimentarea usctorului.
Desorbia termic i-a demonstrat eficiena n cazul decontaminrii solurilor poluate cu
solveni clorurai, compui aromatici uori i policlorbifenili (PCB). Randamentul de
extractie a poluantilor din sol se situeaza n jurul valorii de 95 %, valori mai mici obtinandu-
se numai n cazul unui coninut masic iniial de poluani n sol mai mare de 10%. Fa de
incinerare, desorbia termic prezint costuri mai mici de investiie i de operare, iar materiile
humice din sol nu sunt distruse prin ardere.

3.2 Metoda BIOPILE

Metoda biopile const n excavarea solului i formarea de grmezi a solurilor contaminate cu
scopul de a mbunti condiiile de biodegradare. Aceste grmezi pot fi plasate pe o membran
impermeabil sau strat de argil pentru a preveni contaminarea zonei nconjurtoare de levigat.
Pentru aerarea grmezii este prevzut un sistem de conducte perforate, instalate la baza grmezii
ntr-un strat de pietri permeabil, care permite distribuirea regulat i uniform a aerului la ntreg
ansamblul grmezii. Prin creterea corespunztoare a condiiilor n cadrul metodei biopile, viteza
i gradul de degradare pot fi crescute. Aerul extras poate fi tratat pentru a ndeprta compuii
organici volatili (COV), folosind un sistem de filtrare, cum ar fi crbunele activat.

13
 Figura 3.2. Schema de principiu a metodei biopile

Tratamentul biopile este o tehnologie la scar larg prin care solurile excavate sunt
amestecate cu amendamente i plasate n zone de tratare care includ sisteme de colectare a
apelor de infiltraie i unele forme de aerisire. Este folosit pentru reducerea concentraiilor
de componeni petrolieri din solurile excavate cu ajutorul biodegradrii. Umiditatea, cldura,
nutrienii, oxigenul i pH-ul pot fi controlate pentru stimularea biodegradrii. Zona de
tratament va fi n general acoperit sau pstrat cu un liner impermeabil pentru a reduce la
minim riscurile de scurgere a poluanilor pe solul necontaminat. Sistemul de n sine poate fi
tratat ntr-un bioreactor nainte de reciclare.

Biopile este o tehnologie pe termen scurt care poate dura de la cteva sptmni
la cteva luni. Opiunile de tratare includ procese statice cum ar fi prepararea straturilor de
tratare, a celulelor de biotratament, a movilelor de pmnt i composting-ul.

3.3 Bioremedierea
Bioremedierea este o tehnologie modern de tratare a poluanilor care utilizeaz factori
biologici (microorganisme) pentru transformarea anumitor substane chimice n forme finale
mai puin nocive/periculoase, la modul ideal, CO2 i H2O, sunt netoxice i sunt eliberate n
mediu fr a modifica substanial echilibrul ecosistemelor. Bioremedierea se bazeaz pe
capacitatea unor compui chimici de a fi biodegradai; conceptul de biodegradare este unanim
acceptat ca o nsumare a proceselor de descompunere a unor constitueni naturali sau
sintetici, prin activarea unor tulpi de microorganisme specializate avnd drept rezultat produi
finali utili sau acceptabili din punct de vedere al impactului asupra mediului. n general
biodegradarea se refer la:
monitorizarea procesului natural de biodegradare;

14
 accelerarea proceselor de degradare natural prin alimentarea zonelor poluate cu
oxigen prin aerare sau oxigenare cu O2, O3, H2O2, sau ali acceptori de electroni, i
cu nutrieni necesari factorilor biologici n procesele de biodegradare;
adugarea n zonele poluate de microorganisme testate ca avnd eficacitatea n
trasformarea poluanilor chimici. Spre deosebire de alte tehnici, prin bioremediere,
poluantul este distrus parial sau total, nemaifiind necesar recuperarea i depozitarea
sa. Metoda biodegradrii in situ conduce la rezultate bune cnd sunt ndeplinite
urmtoarele condiii n sol:
umiditatea cuprins ntre 25 % i 85 %;
pH are valori ntre 6,5 i 8,5;
temperatura este de 15 - 45 C.

Figura 3.3. Schema tehnologii de tratare prin bioremediere

Pentru aplicarea bioremedierii este necesar executarea unor galerii dac zona
poluant se gsete aproape de suprafaa terenului, sau a unor puuri de injecie i de extracie
cnd aceasta se afl la adncime mai mare. n amonte de zona poluat se introduce apa,
nutrienii i oxigenul, iar n aval este extras i recirculat prin puurile de injecie (figura
3.3).
Curentul de ap realizat prin recircularea apei antreneaz componenii solubili ai
poluanilor, iar cei mai puin solubili rmn n subteran i vor fi biodegradai. Apa extras din
subteran, n funcie de concentraia compuilor solubili poate fi tratat, sau nu, nainte de a fi
evacuat ntr-un emisar de suprafa sau recirculat n subteran. Bioremedierea este o metod
rapid de depoluare datorit ritmului ridicat al transformrilor realizate de microorganismele
din sol. Costul aplicrii acestei metode este puternic influenat de cantitatea de substane
nutritive necesare i de debitul la care acestea pot fi injectate n subteran. Aplicarea acestei
metode mpreun cu alte tehnici (recuperarea poluanilor n faz pur nainte de nceperea

15
bioremedierii, pomparea i tratarea apei poluate la suprafaa terenului, barbotarea cu aer,
ventilarea mediului subteran) conduce la creterea eficienei soluiei de remediere.
Biodegradabilitatea compuilor chimici poluani este foarte important n aplicarea cu
succes a bioremedierii in situ. Acest parametru se stabilete prin raportul ntre oxigenul
biologic i oxigenul chimic necesar degradrii poluanilor din subteran i trebuie s aib o
valoare mai mare de 0,1. Prin bioremedierea in situ se preteaz a fi depoluate zonele afectate
de hidrocarburi petroliere (motorin, pentaclorfenolul), solveni (acetone, cetone, alcooli),
compui aromatici (benzina, toluenul, fenolul). De asemenea, compuii cu solubilitate mai
mare de 1000 mg/l sunt uor biodegradabili.

Tabelul 3.1.Analiza a metodelor de depoluare a solului

Criteriul de analiz Metoda de Metoda Biopile Bioacumulare
Desorbtie termica
Avantaje .-Tehnica testata care - posibilitatea -necesit un nivel
a demonstrat o mare continurii activitaii moderat de capital de
fiabilitate si rezultate pe amplasament; investiie,
extreme de -prezint siguran
semnificativ; pentru mediu,
-Permite tratarea a -nu genereaza
numerosi poluanti; deeuri i
-Permite tratarea - sunt
solurilor foarte autosustenabile.
poluate;
-Eficienta chiar si in
cazul solutiilor
argiloase si
eterogene;
-Randament al
poluarii mare;
-Metode de
depoluare ce nu
afecteaza mediul;

Dezavantaje -Desorbtia termica - necesitatea - metoda pretentioasa

nu permite excavrii i pregtirii -nerentabil pe un
distrugerea solului; volum mare de sol
poluantilor; poluant
-Sistemul de - eficacitatea depinde
depoluare are de continutul in
necesitatea unui substante nutritive

16
 sistem de tratare a
gazelor
-Pentru particule mai
mari de 5 cm va
trebuii sa se realizeze
o separare sau o
macinare a acestora
COST 50-300$/m3 Se ncadreaz ntre 200 $/m3
35 Euro i 100 Euro
pe metru cub.

DURATA 4 luni de la cteva 4-12 luni

sptmni la cteva
luni.
RANDAMENT 95-99% 98% 90%

In urma compararii rezulta ca, cea mai buna tehnica de depoluare este Metoda Desorbitiei
termice.

17
 CAPITOLUL 4

4.1.Principiul de functionare
Principiul general care sta la baza tehnologiilor termice de decontaminare consta in
incalzirea materialului contaminat la diferite temperature in vederea extractiei, neutralizarii,
distrugerii sau imobilizarii poluantilor.
Scopul desorbtiei termice este separarea componentelor relative volatile din deseurile solide.
Desorbtia termica cuprinde doua faze distinct: Prima etap const n volatilizarea
poluanilor prin nclzirea solului contaminat, iar cea de-a doua etap presupune tratarea
gazelor rezultate, n scopul separrii i concentrrii poluanilor.
Temperaturile necesare procesului de desorbtie depind de masa moleculara medie a
produselor supuse desorbtiei. Se disting doua tipuri de procedee in functie de nivelul de
temperatura:
procedee la temperatura joasa (2504500C) utilizate pentru poluantii cei mai volatili a
caror avantaj este de a fi putin agresivi pentru soluri;
procedee la temperatura medie (4506500C) utilizate pentru compusii cei mai grei; la
aceasta temperatura se permite nu numai desorbtia, ci si distrugerea pirolitica partiala
a compusilor poluanti continuti in soluri.
4.2.Descrierea procesului
Solurile excavate au nevoie de o pregatire in prealabil de tratamentul termic, pentru a
indeparta bucatile cu diametru mai mare de 40-80 mm.
Solul contaminat este introdus in sistemul de desorbtie cu ajutorul unei benzi rulante si a
unui surub. Initial, este trecut printr-un tambur incalzit, la o anumita temperature, datorata
contactului cu gazelle de ardere, stabilita in prealabil, in functie de poluantul existent. In
cazul de fata , temepratura la care se va incalzii solul va fi la o temperature de 350 de grade
Celsius, unde este mentinut 45 de minute, eliberand vaporii de apa si vaporii substantelor
toxice din sol. Pe urma,faza gazoasa este incalzita pana la 850 grade Celsius, pentru obtnerea
dioxidului de carbon si alti compusi nepericulosi. Praful rezultat este captat intr-un filtru cu
saci, iar gazelle de ardere sunt racite, filtrele si evacuate in atmosfera. In ultima etapa solul
este racit la 110 grade C, cu ajutorul unui system de pulverirare a apei. Solul este racit pana la
temperature ambientala si este repozitionat in sit in vederea reutilizarii.

4.3. STADIUL ACTUAL

4.3.1 STADIUL ACTUAL LA NIVEL MONDIAL

Battelle and Foster Wheeler Environmental Corporation au realizat un studio privind depoluarea
solurilor prin metoda desorbtiei termice. Au intocmit un raport pentru Guvernul Statelor Unite ale
Americii.

18
4.3.2. STADIUL ACTUAL LA NIVEL NATIONAL

La nivel national avem statia de la Iasi de la firma TARINDUSTRIES.

STATIE DE DESORBTIE TERMICA MOBILA, CAPACITATE 10T/H, Tip SDT-10M

Statia de desorbtie termica mobila, capacitate 10t/h, tip SDT-10M, are rolul de curatare a
pamanturilor poluate cu hidrocarburi. Este conceputa ca o statie mobila si poate fi
transportata de la o locatie la alta cu noua autotrenuri.
Timpul necesar punerii in functiune este minim intrucat statia nu necesita fundatii, iar
racordurile electrice dintre masini se realizeaza cu prize.

Procesarea acestor soluri contaminate necesita urmatoarele operatii:

Alimentarea (dozarea) fractiei solide in desorber, in functie de

granulometrie, umiditate si TPH.
Desorbtia hidrocarburilor la 450C, in contracurent, cu gazele arse
obtinute prin arderea de combustibil.
Separarea prafului intr-un ciclon
Racirea fractiei solide tratate
Oxidarea la 850C a hidrocarburilor desorbite.
Racirea gazelor sub 160C pentru a putea fi filtrate in filtrul cu saci.
Filtrarea gazelor fierbinti.
Evacuarea gazelor in atmosfera si controlul parametrilor

Pamantul contaminat este extras din buncarul de alimentare prin intermediul

unei benzi extractoare, cu viteza variabila, si introdus in desorber prin
intermediul a 2 benzi. Pe banda inclinata se gaseste si un separator magnetic
necesar opririi din flux a eventualelor parti metalice care se pot afla accidental in
pamantul contaminat.

19
Desorberul este un uscator rotativ in contracurent, pamintul contaminat este
incalzit la temperatura de 450C astfel incit hidrocarburile sunt evacuate prin
evaporare.
Pamintul tratat este evacuat printr-un transportorul elicoidal, racit cu apa in
instalatia de racire si evacuat la o temperatura de maxim 110C pe o banda de
10m de unde este deversat in masini sau in locul de stocare.

Gazele si vaporii rezultati in urma desorbtiei contin praf si sunt trecuti

prin grupul de cicloane. Praful colectat in cicloane este preluat de un grup de
snecuri si reintrodus in prima treime a desoberului.

Camera de oxidare gaze arse este un oxidator cu flacara directa acesta avind
avantajul preluarii unei variatii mai mari a concentratiilor de VOC (compusi
organici volatili). In oxidator gazele sunt incalzite la 850C si sunt oxidate.
Pe tubulatura de iesire din oxidator se monitorizeaza cantitatea de oxigen si
temperatura gazelor astfel incat in functie de valoarea acestora se regleaza
debitul de combustibil si de aer.

Gazele care ies din oxidator sunt racite apoi in doua trepte prin schimbatoarele
de caldura gaze aer la o temperatura maxima de 160-180C.

Pe tubulatura de intrare in filtrul cu saci este montata sonda analizorului de gaze

care masoara nivelul noxelor reglind intreg sistemul. Praful rezultat din
scuturarea sacilor este preluat de sistemul de snecuri si introdus in snecul
colector care transporta pamant decontaminat. Depresiunea in intregul sistem
este asigurata de ventilator de la iesire din filtru. Gazele sunt apoi evacuate prin
cos.

20
 Operatorul statiei are posibilitatea sa realizeze reglajele initiale ale sistemului
dupa care functionarea este predata calculatorului de proces, rolul operatorului
fiind de supraveghere.

CAPITOLUL 5

Volumul total de sol supus contaminarii este de :

V = 20000 [m] 0,5 = 40000 3
Densitatea acestui sol este de 1200 kg/ 3 , astfel masa totala a solului supus desorbtiei
seismic este de :
M= V = 40000 1200 = 48000000 = 48000
Capacitatea de tratare a instalatiei mobile este de 5t/h. In acest context, intreaga cantitate de
sol va fi tratata in :
=48000=9600=400
5
Avand un program de functionare a instalatiei de tratare de 4 ore pe zi, 5 zile pe saptamana,
solul va fi in totalitate tratat in 4 luni.
Componentele instalatiei termice:
Uscator rotativ
Racitor pentru sol tratat
Ciclon pentru indepartarea prafului
Oxidator
Schimbator de caldura
Filtru cu saci
Exhaustor
Analizor gaze emise in atmosfera
Dimensiunile fiecarul element este prezentat in tabelul urmator.
Denumire Lungime Latime Inaltime Greutate Material
(m) (m) (m) (t) folosit la
realizare
Uscator/Tambur 6.00 2.00 2.00 20 Otel refractar
rotativ
Filtru cu saci 6.50 2.40 1.6 10 Otel carbon
Oxidator 18.20 2.60 3.54 17 Otel
refractor
Schimbator de 12.20 2.44 3.54 25 Otel
caldura refractor
Transportator 5.00 2.00 3.5 13 Otel carbon

21
cu banda
6.00 2.44 2.44 20 Otel carbon
Pentru a putea satisface cerintele de depoluare , uscatorul trebuie sa aiba un volum de minim
53 . Se va alege un uscator cu volumul interior de 15 3 .

CONCLUZII

In cazul unei poluarii cu hidrocarburi, ulei, benzene etc. pentru depoluarea solului se
favorizeaza metoda desorbtiei termice datorita numeroaselor avantaje, unul fiind,
randamentul mare de depoluare a solului, costul redus si durata de actionare care este de 4
luni, iar un dezavantaj ar fi necesitatea unei instalatii suplimentare de tratare a gazelor toxice
rezultate in urma evaporarii lor in sol.

22
 BIBLIOGRAFIE

[1] V. Micle, G. Neag, Procedee i echipamente de depoluare a solurilor i a apelor subterane, U.T.
Press, Cluj-Napoca, 2009
[2] Drd.ing. POP DORINA, STUDIU PRIVIND DEPOLUAREA SITURILOR CONTAMINATE CU PRODUSE
PETROLIERE PRIN DESORBIE TERMICA
http://www.upet.ro/geoeco/doc/vol/2012_Volum%20Geoecologia.pdf
[3] https://clu-in.org/download/contaminantfocus/dnapl/Treatment_Technologies/NFESC-CR-98-
008-ENV.pdf
[4]. [http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Rolul-solului-ca-factor-de-
med92117.php]
[5] http://documents.tips/documents/metode-de-depoluare-a-solurilor-poluate-cu-produse-
petroliere.html
[6] Adrian F. Potra, Valer Micle, Cosmina S. Bbu, Studiu privind bioremedierea solurilor
contaminate cu hidrocarburi petroliere, http://www.ecoterra-online.ro/files/1355165635.pdf
[7] Potra Adrian Florin, Micle Valer, Sur Ioana Monica, Bbu Cosmina Simona, EVALUAREA CALITII
SOLURILOR N ZONA CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA N VEDEREA REMEDIERII,
http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-3/39_POTRA_ADRIAN_FLORIN.pdf
[8] http://www.uleiauto.ro/phpeuri/uzat.php
[9] TEHNICI DE REMEDIERE, https://rtpime.files.wordpress.com/2010/03/cap-5.pdf
[10] http://www.tariasi.ro/ro/statie-de-desorbtie-termica--c6.html
[11] https://www.studentie.ro/cursuri/chimie/desorbtia-termica_i47_c1095_89736.html
[12] http://journals.usamvcluj.ro/index.php/promediu/article/viewFile/5577/5196
[13] https://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83simi_alimentare_uzate
[14] http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/un-mediu-curat-o-viata-sanatoasa/
[15]
http://www.motociclism.ro/forum/index.php?app=core&module=attach&section=attach&attach_id
=114976

23