Sunteți pe pagina 1din 1

Conexiunile hipotalamusului

Hipotalamusul este un important centru nervos, in legatura cu aparatul


organovegetativ. El constituie veriga intermediara intre talamus si scoarta
cerebrala, pe de o parte si sistemul nervos vegetativ, pe de alta parte.
Caile aferente sunt numeroase. Hipotalamusul are legatura cu scoarta cerebrala
prin:
-fibrele corticohipotalamice- provin din lobul frontal si temporal si mai ales din
diencefal. O parte din fibre ating hipotalamusul, iar altele sufera o intrerupere
in nucleii talamusului, a septului pelucid si in zona incerta.
-fibre talamohipotalamice dintre nucleii talamusului trimit fibre inspre
hipotalamus in primul rand nucleul medial, pe urma nucleii anteriori si
ventriculari.
-in hipotalamus mai sosesc aferente din regiunea calotei trunchiului cerebral, mai
ales de la substanta reticulara. Conexiunile se realizeaza pe calea pedunculului
mamilar si pe calea fasciculului longitudinal dorsal.
-exista fibre directe spinohipotalamice, care despartindu-se din fasciculele
spinotalamice, duc la hipotalamus impulsuri provenite din teritoriul visceral.
-hipotalamusul este in legatura cu aparatul vizual prin radacina retinohipotalamica
a chiasmei optice. Fibrele care alcatuiesc aceasta radacina provin din celulele
vegetative ale retinei trec prin nervul optic, chiasma optica si abordeaza,
hipotalamusul prin lama terminali.
Caile eferente sunt multiple si se intind atat in directie ascendenta cat si
descendenta. Eferentele pot fi de proiectie sau efectoare endocrine.
Eferentele de proiectie sunt indreptate spre structurile de unde sosesc aferentele
utilizand aceleasi cai, unele cu rol in mecanismele de feed-back.