Sunteți pe pagina 1din 46

Genul Corynebacterium

Generalitati
Grup heterogen de bacterii coryneforme cu caractere
morfologice, metabolice si structurale comune
coryne = mciuc; bakterion = baston mic
Importanta medicala: C. diphtheriae, C. ulcerans, C.
urealyticum, C. pseudotuberculosis (fost ovis)
C. diphtheriae :
difterie;
supresati: septicemii, endocardite, infectii osteoarticulare
posibil C. diphtheriae toxigen sau netoxigen, uneori chiar la
vaccinati
C. ulcerans: difterie, diphtheria-like
C. urealyticum: infectii urinare
C. pseudotuberculosis: limfadenite necrozante
Habitat
Strict uman
- tractul respirator superior uman
- tegumente
Caractere morfologice
Bacili gram pozitivi, drepti sau usor curbati, cu capete
frecvent maciucate, segmente colorate neregulat,
aspect barat sau segmentat granulatii metacromatice
de polimetafosfat (granulatii Babes-Ernst)
Uneori bacili subtiri, usor ascutiti, alteori ovoidali sau
cocali

Asezare in litere ascutite: V, Y, L, litere chinezesti sau


palisade, rar celule paralele
C. diphteriae - aspecte microscopice

(maciuca, in palisada)
Caractere de cultur
medii mbogtite cu proteine animale (ou, ser, snge)
Medii solide
Mediul Loeffler - cu ser coagulat - colonii R, alb-glbui, lucioase,
bombate
Mediul Gundel-Tietz - cu geloz, snge, cistin si telurit selectiv
colonii negre
tip gravis - colonii nehemolitice, mari, cu suprafat granular, gri-negre,
n "margaret", cu margini crenelate (colonii R);
tip mitis produce colonii hemolitice, convexe, cu margini circulare,
negre, de tip S
tip intermedius produce colonii nehemolitice, mici, cu margini circulare,
negre, cu suprafata granular (S-R)
Mediul Tinsdale - agar, ser, cistin, telurit, tiosulfat) selectiv -
culoare brun a mediului din jurul coloniei negre de
Corynebacterium diphtheriae
Corynebacterium hemolyticum
Corynebacterium minutissimum

CDC/ Dr. W.A. Clark, 1977


C. diphteriae pe mediul Tinsdale

CDC/ Dr. Theo Hawkins , 1979


C. diphteriae pe mediul Tinsdale
C. diphteriae gravis

CDC, 1970
C. diphteriae gravis
Caractere de cultur
Medii lichide
C.diphtheriae gravis - creste cu pelicula, depozit,
bulionul ramane limpede
C.diphtheriae intermedius - formeaza inel la
suprafata, tulbura usor mediul,formeaza depozit
C.diphtheriae mitis - tulbura uniform, produce
depozit
Caractere biochimice si de
metabolism
Catalaz pozitiv,
Ureaz negativ.
Descompune glucoza, dextrina
Nu descompune zaharoza.
Reduce nitratii,
Descompune cistina cu eliberare de H2S,
Reduce srurile de telur la telur metalic,
Produce bacteriocine
Actiunea agentilor fizici, chimici
si biologici
Rezistenta n mediul extern medie
Persist timp ndelungat (5 spt.), ferit de uscciune si
lumin
Este distrus de cldura umed (10 minute la 58C; 1
minut la 100C), alcool sau antiseptice uzuale, precum si
de antibiotice de electie eritromicina
Structur antigenic
- antigene O polizaharidice
- antigene proteice de suprafat K cu specificitate de tip.
Cea mai important structur antigenic este
reprezentat de toxina difteric,
Rspunsul imun
Umoral
post-boal sau post-vaccinare
Anticorpii antitoxin neutralizeaz toxina,
au caracter protectiv peste 0,03 UA/ml
Caractere de patogenitate
- Multiplicare la poarta de intrare
- Toxinogenez
- exotoxin de natur proteic
fragmentul A (24 kDa) care constituie suportul pentru activitatea
toxic
fragmentul B (38 kDa) care permite fixarea de receptorul celular
(heparin-binding epidermal growth factor (HB-EGF)) si ptrunderea
fragmentului A. In celula acesta blocheaza transferul aminoacizilor
de pe ARNt pe lantul polipeptidic la nivel ribozomal
- produs doar de tulpinile care posed gena tox+ purtat de
bacteriofagul temperat Beta. Mecanism reglat de gene de pe
cromozom bacterian. Ionii de Fe++ si Fe+++ corepresori.
- efecte: miocardit, demielinizarea nervilor si necroza tubular
- sub actiunea formolului se transforma in anatoxina difterica
componenta a vaccinului dT, DTP
PATOGENIE. BOALA LA OM
Difterie - Boala specific omului
Poarta de intrare tractul respirator (faringe,
nas), leziuni tegumentare sau, mai rar, mucoasa
genital.
Falsa membran - culoare gri-maronie, foarte
aderent de tesutul subiacent
Multiplicare si sinteza de toxin tulburri de
ritm cardiac, miocardit, dificultti vizuale, de
vorbire, de nghitire etc.
C. diphteriae false membrane

CDC
C. diphteriae - plaga

CDC
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Diagnosticul bacteriologic - util pentru confirmarea suspiciunii de
difterie
de la purttori 2 tampoane : 1. secretia faringian, 2. secretie
nazal, recoltate cu cte un tampon si nsmntate n mediul de
mbogtire OCST
de la bolnav - 3 tampoane de sub falsa membrana:
unul pentru frotiu,
unul pentru mediul de mbogtire trecere pe mediu solid
unul pentru mediul Loeffler repicarea coloniilor suspecte pe medii
mbogtite, care contin si telurit (inhibitor)
Identificare - caracterele de cultura si biochimice
Evidentierea producerii de exotoxin
Elek
Toxicitate pe linii de celule Vero
Inoculare la cobai- exitus in 48-72 h cu edem gelatinos la locul injectarii,
adenopatie si congestie in capsula suprarenalelor
PCR
Tratament
ser antidifteric URGENT
antibioticele utile pt scaderea contagiozitatii
traheotomie sau traheostomie
EPIDEMIOLOGIE.
PREVENIRE. CONTROL
Difteria este o boal strict uman
Boal reemergent
Singurul izvor de infectie este omul
Transmiterea se realizeaz prin picturi-nucleosoli, prin
secretii si exsudate, obiecte sau alimente contaminate
Receptivitatea (n lipsa vaccinrii) este mai mare pn la
vrsta de 6-8 ani.
Prevenirea
nespecific -izolarea si tratarea cu antibiotice a surselor.
Specifica
vaccinare cu anatoxina purificat in DTP, DT
revaccinarea la interval de 10 ani
Incidenta difteriei in UE
27 cazuri in 2012 in tarile UE (27)
16 C. diphteriae
11 C. ulcerans
Genul Listeria
Generalitati
7 specii: Listeria monocytogenes,
L.ivanovii, L.inocua, L.welchimeri,
L.seeligeri, L.grayi, L.murrayi - primele 2
specii sunt patogene.
1926 descrisa prima data
Habitat
peste tot n natur: la nivelul solului,
plantelor, animalelor si omului
izolat din alimente, cu precdere din
brnzeturi
Caractere morfologice
bacil gram pozitiv, necapsulat, nesporulat.
flageli peritrichi n special la temperatura de
20C.
n culturi tinere - aspect pleomorf: forme
cocoidale, cocobacilare si bacilare, mai
accentuat n culturi btrne.
Poate fi dispus n perechi sau lanturi scurte.
Pe frotiul din produs biologic poate fi dispus
izolat, intra- sau extra-celular.
Caractere morfologice

http://www.msevans.com/cnsinfections/listeria-gs.jpg
Listeria monocytogenes, ME

CDC/ Dr. Balasubr Swaminathan; Peggy Hayes, 2002


Listeria monocytogenes, ME

CDC/ Dr. Balasubr Swaminathan; Peggy Hayes, 2002


Caractere de cultur
Creste pe medii uzuale sau complexe, speciale,
suplimentate cu snge, glucoz, lichid de ascit,
n atmosfer de 5-10% CO2
form de colonii de tip S, mici, rotunde, convexe,
transparente, n pictur de rou.
pe geloza snge coloniile sunt nconjurate de o zon
de hemoliz de tip , discret
bacterie aerob, facultativ anaerob
se multiplic la temperaturi de 3-47C.
temp. optim de dezvoltare - 20-30C
se poate dezvolta si la 2C
mobila la 25C si imobila la 37C
http://www.flickr.com/photos/nathanreading/6268268705/
Caractere biochimice
catalaz pozitiv
oxidaz negativ
activitate fermentativ redus si putin specific:
glucoza (+) cu producere de acid dar fr
eliberare de gaz
Hidrolizeaz rapid esculina
Nu lichefiaz gelatina
Nu produce indol, ureaz si H2S
Nu reduce nitratii
Testul CAMP n prezenta stafilococului (S aureus)
si/sau Rhodococcus equi este pozitiv
Actiunea factorilor fizici, chimici
foarte rezistent n conditiile mediului extern
(ani)
Este sensibil la pH-ul acid fiind distrus
prin acidifierea laptelui
Este distrus la 55C abia dup o or iar
la 80C abia dup 5 minute. Pasteurizarea
nu este mereu eficienta
sensibil la actiunea bacteriofagilor -
lizotipie
Structura antigenic
15 tipuri de antigene somatice - acizi
teichoici ai peretelui bacterian (de la I la XV)
5 tipuri de antigene flagelare H (A,B,C,D,E).
utilitate epidemiologic
hemolizin (listeriolizin) care induce
formarea de anticorpi anti-listeriolizin
Rspuns imun
rspunsul imun mediat umoral nu are
efect protector.
Predomin rspunsul imun mediat celular
(citokinele determin migrarea macrofagelor
spre locurile de infectie unde se constituie
granuloame)
Caractere de patogenitate

Multiplicare - intracelular ptrunznd n


celula gazd prin fagocitoz unde prin
listeriolizina distruge membrana
fagozomului si se multiplica liber in celula -
polimerizarea actinei celulare deplasare
spre membrana citoplasmic exvaginri
ale acestei membrane cu formarea de
pseudopode n interiorul celulelor vecine
infectarea celulelor din aproape n aproape
Invazivitate
Producerea de hemolizine
Patogenie. Boala la om
bacterie oportunist, infectii la persoane imunodeprimate
dar si la organisme perfect sntoase.
Listerioz
Encefalit sau meningit, septicemie la adulti si copii mari
La gravide listerioza este frecvent inaparent sau cu
manifestri de tip gripal, febr inexplicabil, simptome
urinare, digestive sau chiar icter tranzitoriu. Diagnosticul
este de multe ori retrospectiv
Nou nascuti - contaminati transplacentar
Septicemie in primele ore
Meningita la 12 zile
Alte forme de manifestare a listeriozei sunt: conjunctivita;
uretrita cronic; pneumonia; angina listerian nsotit de
adenopatie cervical, hepato-splenomegalie, monocitoz.
Diagnosticul de laborator
bacteriologic
izolarea si identificarea microorganismului din produse biologice
(n special din snge sau din LCR, urina) si din alimente.
Prezenta Listeria monocytogenes n urina femeii gravide,
indiferent de cantitate impune luarea msurilor de prevenire a
listeriozei fetale
Pe medii cu snge hemoliza si cu acid nalidixic ca inhibitor al
florei
Identificarea are la baz caracterele morfologice, tinctoriale, de
cultur si biochimice.
serotipare cu seruri aglutinante specifice
diagnosticul serologic prin reactia ELISA, aglutinare,
RFC in listerioza acuta in sarcina
Tratament
penicilin, ampicilin sau penicilin
asociat cu un aminoglicozid
rezistent natural fat de lincozamine
Epidemiologie. Prevenire. Control
La animale
Sursa de infectie este reprezentat de rezervorul abiotic: furaje si
ap contaminate, solul, noroiul
Transmiterea este fecal-oral.

La om
Rezervorul de infectie animalele bolnave
Omul se contamineaz accidental de la animal
contact direct cu animalele bolnave boalal profesionala
consum de alimente contaminate
pe cale aerian, conjunctival, cutanat
Transmiterea interuman
- materno-fetal - direct transplacentar, n travaliu sau postpartum
- prin transplant renal
Epidemiologie. Prevenire. Control
Nu exist profilaxie specific.
Profilaxia nespecific
evitarea contactului cu animale bolnave
evitarea consumului de produse alimentare
provenite de la animale bolnave
evitarea consumului de salate de raci sau
homari
splarea fructelor si a legumelor