1.4.

Calculul instalatiei de balast

1.4.1. Consideratii generale

Nava este de tipul mineralier, cu o singura punte continua de la pupa la prova,

prevazuta cu 7 magazii. Propulsia este asigurata de o singura elice, compartimentul masini si
amenajarile pentru echipaj sint situate la pupa. Dublul fund se extinde de la picul pupa. In
afara compartimentului masini, dublul fund are partea neorizontala inclinata la 45 si este
amenajata pentru apa de balast. Pe toata zona magaziilor sint prevazute doua tunele
centrale cu latimea de 1880 mm pentru tubulaturi de balast, santina, combustibil incalzire
tancuri, etc.

Picurile pupa si prova sint amenajate pentru apa de balast.

In cele 7 magazii sint amenajate la partea superioara tancuri destinate transportului

de minereuri sau a apei de balast.

Magaziile nr. 3 si 5 sint amenajate pentru a transporta si apa de balast.

Tubulatura magistrala pentru drenarea magaziilor este teava cu Dn = 200 mm din

OLC 35 conform STAS 404/2-80 si se va zinca, stratul de zinc fiind minim 50m. Conexiunile
se vor face in sensul curgerii fluidului.

Strippingului tancurilor de balast se face printr-o magistrala cu Dn = 200 mm.

Valvulele au corpul din fonta cu organele de inchidere din otel inoxidabil. In tunel tubulatura
este prevazuta cu compensatori de dilatatie de tip C.I.T.

Instalatia de balast asigura balastarea si debalastarea tancurilor din dublul fund,

balastarea si debalastarea picului pupa si picului prova, balastarea si debalastarea tancurilor
superioare, balastarea si debalastarea magaziei nr. 3 sau 5.

Instalatia de balast este deservita de doua electropompe centrifuge verticale

neautoamorsabile de tip SIRET 400 cu debitul de Q = 1000 m3/h si inaltimea de refulare H =
30 mCA, amorsarea lor se face cu un sistem separat de amorsare. Timpul de balastare al
tancurilor de balast este de 10 ore. Pompele de balast aspira din magistrala Kingstone.
Pentru balastarea si debalastarea tancurilor cu dublu fund, a picului prova si a magaziei nr. 3
sau 5 in tunelul de tubulatura sint doua magistrale, cite una pentru fiecare bord. Magistralele
se unesc la capatul tunelului formind un inel. Dupa inel pleaca ramificatia pentru picul prova.

Tancurile laterale superioare se balasteaza prin doua tubulaturi aplasate pe puntea

principala in borduri cu ramificatii in fiecare tanc. Valvulele de pe ramificatie sint actionate de
la distanta hidraulic. Debalastarea tancurilor se face direct peste bord prin valvulele cu ventil
montate in interiorul tancurilor sau cu pompe de balast. Valvulele pentru debalastare sint
actionate manual de pe puntea principala.

Sistemul de amorsare a pompelor de balast include doua electropompe de vid cu

Q = 150 m3/h si cu vacuum 500 - 600 mmHg fiecare. O electropompa de balast, cea din
tribord este folosita ca pompa de racire, iar cealalta face drenarea de avarie a
compartimentului masini. Pompele sint prevazute cu actionare locala si actionare de la
distanta din panoul de comanda al instalatiei de balast - santina. Tubulatura pentru
magistrala de balast din dublul fund are Dn = 400 mm si este din tabla de otel sudata
elicoidal, tubulatura de la tancurile superioare are Dn = 400 mm si este din otel tras. Toata
tubulatura este zincata, stratul depus nefiind mai mic de 50m. Pe tubulatura din inel si pe
cea de pe puntea principala sint montati compensatori de dilatatie de tip C.I.T.

In tunelul compartimentului masini imbinarile sint demontabile, iar in tancuri de tip

nedemontabil.

Pe conducta ce duce la forepeak in interiorul tancului se monteaza armatura de

inchidere actionata de pe puntea peretilor etansi pentru preintimpinarea inundarii navei prin
tubulatura de balast atunci cind in forepeak apare gaura de apa. Umplerea tancurilor de sub
linia de plutire poate fi realizata gravitational. Cantitatea de apa din tanc se controleaza cu
nivelmetre ale caror indicatii sint transmise la postul de comanda. Tubulatura instalatiei de
balast trebuie sa fie amplasata astfel incit sa functioneze si la inclinari transversale si sa nu
fie expuse inghetarii.

Dupa constructia navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza definitiv in

timpul probarii navei la cheu.

La plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de balast impreuna cu

tancurile in predare si receptionare definitiv.

In exploatare trebuiesc urmarite mavovacuumetrele si manometrele.

Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze decit complet inchise sau complet

deschise dupa necesitate.

La terminarea balastarii sau debalastarii cu pompele centrifugale trebuie inchisa

armatura de pe ramura de aspiratie.

1.4.2. Rolul instalatiei de balast

 Instalatia de balast se utilizeaza pentru corectarea pozitiei centrului de masa al navei
prin ambarcarea, transportarea si evacuarea peste bord a balastului lichid.

Instalatia de balast si instalatia de santina sint formate din circuite de balastare si

circuite de drenare, interdependente intre ele, putind avea pompe comune si portiuni
comune de conducte. Aceasta grupare de doua instalatii diferite ca destinatie este permisa
de agentul comun de lucru, apa de mare si de amplasarea ambelor instalatii la nivelul
fundului navei.

Se obtine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi cu lungime mai
redusa si deci se reduc masa si volumul instalatiei.

Instalatiei de balast i se impun urmatoarele cerinte:

- sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa al navei, conform necesitatilor

impuse de stabilitatea navei, in timp util.

- sa umple complet tancurile atit pentru nava cu asieta dreapta cit si pentru inclinari
indelungate, transversale de maximum 15 si longitudinala de maximum 5.

- sa functioneze astfel incit sa fie excluse posibilitatile inundarii arbitrare a navei,

degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil.

- sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau alte produse

prevazute in conventiile internationale.

- sa raspunda cerintelor impuse de registrele de clasificare la construirea navelor si

echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi ca si regulilor internationale
privind poluarea, cum ar fi MAROL din 1973 cu protocolul din 1978.

- sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor.

- sa fie executate din materiale rezistente la actiunea apei de mare.

- sa aiba cit mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile.

Instalatia de balastare a navei deplaseaza centrul de greutate al navei, pentru a o

duce la asieta dorita, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din
apa de mare. In acest scop instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin
tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe de balast.

Prin descarcarea marfurilor, inaltimea metacentrica a navei se reduce, inrautatinind

stabilitatea. Pentru a asigura stabililatea suficienta in conditiile de navigatie pe mare libera, in
tancurile de balast se ambarca apa de mare de greutate B, care se adauga deplasamentului
navei goale g.

In diagrama de carene drepte ale navei se intra cu valoarea deplasamentului navei

balastate 1 = g + B si pe curba T si se obtine pescajul navei balastate T1 = T + T.

Intersectia curbei T1 = cst. cu curba Zc(T) da cota centrului de carena Zc1, iar
intersectia cu curba r(T) se obtine noua raza metacentrica r1.
 Cota centrului de greutate dupa balastare Zg1 este:

ZG1 = (g ZG + B ZB ) / 1

in care:

g - deplasamentul navei goale;

ZG - cota centrului de greutate de balastare;

B - greutatea apei de mare;

ZB - cota centrului de greutate al apei de balast;

1 - deplasamentul navei balastate.

Dupa ambarcarea apei de balast, inaltimea metacentrica finala creste cu valoarea:

h1 = r1 + Zc1 - (g ZG + B ZB ) / 1

in care:

h1 - inaltimea metacentrica finala;

r1 - raza metacentrica finala;

Zc1 - cota centrului de carena; celelalte elemente din formula sint identice cu cele din
formula precedenta.

Pentru ca aceasta crestere sa fie maxima, cota ZB trebuie sa fie maxima, deci
tancurile de balastare transversala trebuie asezate sub puntea dublului fund.

La mineraliere datorita densitatii mari a marfii ( = 4 t / m3), odata cu incarcarea,

centrul de greutate coboara mult, inaltimea metacentrica transversala scade si deci
stabilitatea transversala a navei devine prea excesiva cu urmari de disconfort pentru echipaj.
Prin exceptie la acest tip de nave se utilizeaza tancuri de balast aripa plasate sub puntea
principala (cota ZB mare), care fiind umplute odata cu incarcarea navei, provoaca
ameliorarea stabilitatii navei. Aceasta solutie este aplicata si la unele nave de marfuri
generale.

Pentru corectarea pozitiei in plan a centrului de greutate al navei, se procedeaza la

transferarea balastului intre tancuri. Pentru a nu se afecta inaltimea metacentrica si deci
stabilitatea navei, transferarea pe nava a balastului trebuie facuta, pe cit posibil in plan
orizontal.
 Pentru a utiliza, cantitativ, cit mai putin balast, tancurile de balastare transversala si
longitudinala, trebuie asezate cu distantele dintre ele cit mai mari, deci spre bordaje si in
extremitatile pupa si prova.

Navele maritime de marfuri generale, mineraliere, petroliere, nave frigorifice etc.

dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, pentru reglarea pescajului in diverse
situatii de exploatare, pentru corectarea asietelor transversala si longitudinala a navei si
pentru reglarea stabilitatii.

Cantitatea necesara de balast lichid B este:

B = (0,2 0,3) pentru nave de marfuri generale;

B = (0,3 0,5) pentru petroliere.

in care:

B - cantitatea de balast lichid;

- deplasamentul navei goale.

Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru
marirea sigurantei de functionare, ea se instaleaza impreuna cu instalatia de santina.
Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor de inchidere nu sint
cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast apa circula in ambele sensuri.

Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual, precum si de la distanta,

prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica, solutia folosita depinzind de amplasarea
echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia.