Sunteți pe pagina 1din 4

MEDIUL MEDITERANEAN

Mediul mediteranean este legat de bazinul Mrii Mediterane, dar acesta se mai
afl i n California, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban,
Sudul Italiei, al Franei, Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croaiei
intre 30 si 45 latitudine, i este caracterizat prin ierni blnde, ploioase i veri
clduroase, uscate, avnd regiuni intens populate i cu multiple modificri in
peisaje. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai rcoros i mai uscat situat pe
coasta vestic a continentelor, iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai
umed, cu un interval de variaie termic mai mare i cu veri mai clduroase. Este
un mediu de tranziie intre cel tropical si mediul temperat: insorit, cald, dar arid.

Pe versanii munilor se produc dezagregri vara, toreni si alunecri de teren. Se


ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o mulime de ravene, toreni i
suprafee pe care apar rocile in urma splarii solului. Acestea se numesc
"pmanturi rele" sau "badland-uri", intruct nu mai pot fi folosite nici in
agricultur si nici la impduriri.

Gsim aici soluri rocate-castanii si rocate-brune. Se intlnete de asemenea


terra rossa, un sol rou format pe calcar.
Solurile de tip terra rosa, galbene sunt specifice Europei mediteranene. Este o
regiune cu dese cutremure de pmant si cu vulcani activi: Etna, Stromboli si
Vezuviu.

Relieful predominant muntos diversific aceste caracteristici o data cu creterea in


altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitaii). Din muni se
dezvolt vnturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in
Croaia), fie aer cald (Santa Ana in Chile).Acesta este destul de fragmentat,
datorita deplasrii plcilor tectonice din aceast regiune.Altitudinile variaz de la
1000 de m la 2000 si mai rar atingnd 3000 m.De asemenea armurile sunt foarte
crestate, in cea mai mare parte sub form de ploi toreni
Rurile sunt scurte, au pante mari si o scurgere puternic influenat de modul de
manifestare a precipitaiilor; se inregistreaza debite importante in sezonul ploios,
cand sunt transportate torenial cantitai insemnate de aluviuni, si debite mici in
cel cald, cnd multe dintre ele seaca.

Vegetaia este format din arbori venic verzi, xerofiti (esene lemnoase
caracteristice), cum sunt stejarul de plut, stejarul venic verde, pinul de Alep,
cedrul de Liban, maslinul salbatic. Copacii sunt scunzi, au coaja groas si frunze
mici i cerate, pentru a rezista la uscciune. In Australia este caracteristic
eucaliptul si salcmul. Aici se gasesc soluri rocate-castanii si roscate-brune. Fauna
cuprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi,
capre salbatice si sacali.

Cea mai mare parte a pdurilor mediteraneene a fost distrus, locul lor fiind luat
de tufiuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga, iar in
California, chaparral.

Fauna cuprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca estoas, lupi, ursi,
jderi, capre slbatice, magotul si acalul. Este un mediu foarte bine populat in care
s-au dezvoltat vechi civilizaii.Activittile umane sunt foarte variate si intense.

Uscciunea periodic determin adaptri specifice, iar alternana sezoanelor


ritmicitatea vegetaiei. In sezonul ploios, plantele inmuguresc si infloresc in
perioada de secet, vegeteaz.

Climatul se remarc prin doua sezoane distincte: var cald (4-6 luni) si uscata
(temperaturi de 20-250 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-
5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitaii, sub forma de ploi toreniale, din
cele 500-1.000 mm/anuale), rcoroas (temperaturi medii de 5-100 C) si cu
nebulozitate accentuata, facilitat de prezena vturilor de vest.

Climatul mediteranean se intlnete in inuturile si in jurul Marii Mediterane.


Clima mediteraneana are veri calde, secetoase si ierni blande si ploioase. Europa
Sudica face parte din zona mediteraneana care care cuprinde trei mari peninsule:
Iberica, Italica si Balcanica; numeroase insule si arhipelaguri.
Din Europa Sudica fac parte tarile: Portugalia, Spania, Italia, Vatican, San Marino,
Andorra, Bosnia si Hertegovina, Monaco, Macedonia, Iugoslavia, Grecia, Cipru,
Croatia, Albania. Zona mediteraneana este o regiune muntoasa si cu putine
campii.
Munii sunt tineri i s-au format prin increire: Alpii, Pirineii, Balcanii, Apeninii,
Alpii Dinarici. Singura campie este cea formata din aluviunile aduse de fluviul Pad.

Peisajul din jurul Mrii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic
de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri, strlucite civilizaii
(egipteana, iudaica, greceasca, romana, bizantina, s.a.),exista o mare concentrare
de populatie si de aezari omenesti, se desfoar activitti economice, se
manifest cea mai mare presiune turistica de pe Glob.

Agricultura mediteranean se bazeaz pe culturi tradiionale ca: smochine,


struguri, msline si arahide, rezistente la seceta verii. Culturile de iarn sunt
zarzavaturile si cerealele. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de
umiditate, dar in vile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. Adesea acestea sunt
plantate intre irurile de arbori de smochini sau de mslin.

Mediul mediteranean a fost si este propice activitilor antropice avnd


repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat: tierea
abuziv a pdurilor, insoit de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la
degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul
aezrilor urbane mari, ct i in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara
instalaiilor si a amenajrilor portuare, se afla o reea de staiuni turistice i
balneomaritime cu dotri, porturi si infrastructura ce modific mult,
caracteristicile iniiale ale armului.

Realizatori:
Bibliografie
Revista Terra
Revista Arborele lumii, Planeta Pmnt
wwwWikipedia.ro
www.scrib.ro