Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FACULTATEA DE ENERGETIC
TEMA
lucrrii de disertaie a masterandului
HORNE(TLNG) L. RODICA
1
CUPRINS:
2
CAPITOLUL 1
DEFINIREA CONCEPTULUI PRIVIND POLUARE A APELOR CU
HIDROCARBURI
Apa, n general, constituie un mediu foarte sensibil la poluare, datorit proprietilor sale
fizice de fluid mobil i dizolvant ideal, pe de o parte, iar pe de alta datorit atributului sau
biologic de suport al vieii. La nivel local sau la scar planetar, rolul ei este determinant n
stabilirea unor echilibre climaterice, geomorfologice, ecologice, etc.
Din zorii existenei sale, omul a tras foloase benefice de pe urma apei, mrturie st nsi
istoria civilizaiei, aprut i dezvoltat de-a lungul cursurilor de ap ori la malul Mrii.
n cteva mii de ani, Marea Neagr a devenit un vast cmp de activitate uman. De la
navigaie i pescuit la exploatarea resurselor minerale i rzboaie, de la turism la cercetarea
stiinifica, Marea Neagr suporta astzi consecinele avntului tehnico-economic al societii
umane.
Dac pn nu demult, raporturile omului cu Marea Neagr au fost relativ panice, n
limitele unui echilibru ecologic, n ultima vreme, aceste raporturi s-au deteriorat n sensul unei
agresivitai sporite din partea omului.
Se tie c orice ecosistem posed o capacitate limitat de autoreglare i de aprare
mpotriva unor factori perturbatori.
Odat depite anumite limite, ecosistemul intr intr-o faz de instabilitate, n interiorul su
petrecndu-se o serie de modificri ireversibile, care conduc n final, fie la o alt stare de
echilibru (dac factorii peturbatori sunt constani), fie la degradarea complet a acestuia (dac
factorii perturbatori scap de sub control).
In ceea ce priveste ecosistemele Mrii Negre, exist zone puternic afectate de activiti
umane, unde se inregistreaz puternice dezechilibre ecologice traduse prin dispariia unor
vieuitoare i n mod special a unor specii valoroase de peti, prin degradarea rmurilor,
eutrofizarea apelor, etc.
Poluarea apelor mbrac diferite forme i, lucru foarte important, nu se datoreaz exclusiv
activitilor legate de Marea Neagr.
Contaminarea mediului care ne inconjoara cu anumite materiale care pericliteaza
sanatatea oamenilor, nivelul calitativ al vietii sau modul de functionare natural al ecosistemelor
poarta numele de poluare. Poluarea afecteaza apa, aerul si solul in aceeasi masura. Poluarea
aerului se realizeaza in mare parte prin eliminarea hidrocarburilor obtinute din combustibili care
nu s-au ars.
3
Prin poluarea apei intelegem modificarea de orice tip a compozitiei sau starii apelor,
datorata activitatii nocive umane. Amestecurile lichide cele mai cunoscute de hidrocarburi sunt
petrolul brut si titeiul.
Petrolul este combustibilul cel mai important al societii noastre dar i sursa principal
pentru produi ca materiale sintetice plastice, uleiuri lubrifiante, bitum etc.Petrolul reprezint un
pericol pentru mediu acvatic datorit scurgerilor n oceane din timpul transportului, scurgeri care
se ridic anual la cteva milioane de tone/an.Oceanele au fost considerate mult vreme calea cea
mai uoar de diluare a rezidurilor industriale i municipale care s-au i depozitat n ele .
Constituenul principal al petrolului l reprezint hidrocarburile (50-90%) formate din n-
alcani, alcani ramificai, cicloalcani i hidrocarburi aromatice (20%). O parte din hidrocarburile
aromatice sunt din clasa PAH-urilor din care benzopirenul este preponderent. Ali constitueni
sunt compui polari ce conin heteroatomi ca O, N, S. Compuii sulfului sunt numeroi ca de
exemplu: H2S, R-SH, R-S-R i derivai tiofenici. Dintre proprietile fizice ale petrolului pentru
mediu sunt importante densitatea mai mic dect unu ce va face ca pata de petrol s pluteasca la
suprafaa apei ntinzndu-se pe suprafee mare (grosimea stratului de petrol pe ap este de 0,1
5
mm), solubilitatea i volatilitatea. Petrolul formeaz cu apa emulsii : petrol/apa i
apa/petrol.Gustul hidrocarburilor petroliere este foarte neplcut pentru fiina uman .
Toate componentele ieiului sunt biodegradabile doar c vitezele sunt foarte
diferite.Att ieiul ct i produsul rafinat conin o varietate de compui toxici. Compuii cu masa
molecular mic nu sunt foarte periculoi pentru ap deoarece se evapor foarte repede.
Compuii cu masa molecular mare sunt puin periculoase.Cei mai periculoi sunt compuii cu
masa molecular medie cum ar fi motorina.Pentru apele portuare limita pentru hidrocarburi
dizolvate nu trebuie s excead 0,03 ppm
Din punct de vedere al originii sursei poluante, aceasta poate fi localizata n cuprinsul
Mrii Negre (spargerea unei conducte petroliere, spalarea tancurilor unui petrliere, accident naval
de proportii, etc.), langa tarm (barja esuata, deversri clandestine de santina sau de reziduuri), la
gurile de varsare ale raurilor sau conductelor de canalizare urbana, pe plajele marine sau n
solurile aferente plajelor marine.
Dupa amploare, poluarea poate lua forma unor incidente (pentru rezolvarea carora sunt
suficiente mijloace simple aflate de regula n mod obligatoriu n dotarea potenialului agent
poluator), accidente (cand cantitatea deversata depaseste posibilitaile de aciune a unei singure
unitati de combatere a polurii dotate corespunzator, necesitand i interventia unor alte unitati
similare) sau catastrofe (cand trebuie sa intre n functiune toate mijloacele existente n zona,
inclusiv cele din dotarea tarilor riverane vecine sau ale altor companii straine, specializate).
6
Primul dintre ele este determinat de necesitatea salvrii mediului i n special a resurselor
biologice. ntruct mediul este perturbat nu numai pe durata polurii, problema se extinde i
dupa nlturarea cauzelor care au produs poluarea, pentru refacerea echilibrului biologic.
Cel de-al doilea obiectiv, are scop reducerea, pn la eliminare, att a daunelor directe,
ct i al consecinelor ulterioare ale unui accident de poluare.
Ca daune directe, se menioneaz cele economice: pierderi de produs, perturbarea
circulaiei fluviale i a turismului n zon, compromiterea pescuitului, afectarea unor instalaii
industriale (nave, instalaii portuare), plata unor amenzi i despgubiri, precum i cele ecologice
pe termen scurt (afectarea unor indivizi sau specii).
Dintre consecine, mai importante sunt cele sociale (sntatea public, ocul opiniei
publice, peturbarea unor activitai), cele politice (interne, dar mai ales externe), precum i cele
ecologice pe termen lung (ruperea unor lanuri trofice, diminuarea numeric a unor specii sau
generaii, modificri metabolice, etc.).
Factorii hidrometereologici: vanturile, valurile, curentii, starea atmosferica, au i ei un rol
determinant asupra metodelor i mijloacelor de interventie.
Daca mai adaugam i circumstanele particulare ale fiecarui accident de poluare (de exemplu,
daca este insotit sau nu de incendiu, daca ameninta zone speciale sau instalaii industriale de
importanta deosebita etc.), precum i faptul ca toate cele de mai sus sunt variabile n timp, vom
intelege mai usor de ce exista aceasta mare diversitate de metode i mijloace de interventie.
1. Petrol parafinos caracterizat prin procentul mai ridicat n alcani (pn la 78%), cum
sunt n general petrolurile americane
2. Petrol asfaltos, caracterizat prin procentul mare de hidrocarburi aromatice (n
fraciunile uoare) ct i de substane asfaltoase, cum sunt petrolurile din Caucaz;
3. Petrol de tip intermediar, caracterizat prin procentul mare fie de cicloalcani fie de
alcani i hidrocarburi aromatice.
n nici un tip de petrol brut nu s-au identificat hidrocarburi nesaturate. Compoziia
elementar a ieiului variaz puin, n jurul unor valori medii de ordinul: C = 85 - 86 %, H = 11 -
13 %, O = 0,4-2 %, N = 0,2 - 0,6 %, S = 0,05 - 0,2 % i n funcie de tipul petrolului i ara de
origine procentul hidrocarburilor variaz dup cum se poate observa n tabelul II.1.
Industria petrolier caracterizeaz adesea ieiurile n funcie de sursa geografic (iei
Romnia, iei Kuweit, iei Alaska, Venezuela etc), deoarece au proprieti unice, specifice zonei
geografice putnd varia de la fluid uor volatil, la semisolid.
O astfel de clasificare a tipurilor de petrol n funcie de sursa geografic nu ar fi
folositoare pentru remedierea situaiilor accidentale, deoarece primele observaii sunt toxicitatea,
starea fizic i modificarile ce apar in timp sub influenta parametrilor atmosferici.
Tabelul 1.1
Compoziia medie a ieiului (Albu&Brezeanu, 1974)
Hidrocarburi
[%]
Tipul
Arene ara de origine
petrolului Alcani Cicloalcani
(Hidrocarburi
(Parafine) (Naftene)
Aromatice)
USA (Pennsylvania,
Parafinos 46-61 22-32 15-25
California), Venezuela
Neparafinos 15-26 61-76 8-13 Rusia, Ucraina, Belarus
Semiparafinos 42-45 38-39 16-29 Kuweit, Iran, Romnia
USA (Texas),
Semiasfaltos 27-35 36-47 26-32
Mexic, Romnia
Indonezia,
Asfaltos 0-8 57-58 25-40
India, Japonia
9
De aceea, pentru scenariul de rspuns, se consider a fi mai util urmtoarea clasificare:
Aceast clasificare este dinamic pentru petrolurile deversate supuse aciunii condiiilor
atmosferice i temperaturii apei datorit influenei comportamentului ieiului i a produselor
petroliere rafinate n mediu. De exemplu, prin evaporarea fraciilor volatile ale petrolurlor din
clasa B, pot deveni petroluri de clas C. Dac apare o semnificativ scdere de temperatur (de
ex. noaptea), petrolul de clas C se poate solidifica i transforma n petrol de clas D. O nclzire
poate transforma petrolurile de clas D n petroluri de clas C.
10
hidrocarburi aromatice. De asemenea, caracteristic este coninutul foarte redus de asfaltene i de
compui cu sulf.
Produse
petroliere
Uleiuri
Gaze
minerale si
combustibile
aditivi
Produse Unsori
petroliere albe consistente
11
CAPITOLUL 2
FACTORII CARE FAVORIZEAZ PRODUCEREA POLURII A
APELOR INTERIOARE I A MRII NEGRE.
12
pentru un anumit an pot fi deci serios deformate de un singur accident major (ex. 1979 - Atlantic
Empress 287000 t, 1983 - Castillo de Bellver 252000 t i 1991 ABT Summer 260000 t).
Fig. 2.1 - Numrul deversrilor de peste 700 t produse la nivelul global n perioada 1970 2009
(adaptat dup http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
Fig. 2.2 - Volumul de petrol deversat la nivel global n perioada 1970 2009
(adaptat dup http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
13
Protejarea, modernizarea navelor (sau alternative echivalente) sunt obiective de viitor.
Realitatea neschimbat a acestor factori sugereaz necesitatea creterii vigilenei, continuarea
aciunii de prevenire incipient a accidentelor nu numai atunci cnd petrolul este deversat precum
i mbuntirea capacitii de rspuns prin integrarea tehnologiilor i tiinei.
Trebuie menionat faptul c volumul petrolului deversat reprezentat n figuri se refer la
tot petrolul deversat, ce-l include i pe cel pierdut n mediu, respectiv cel ars sau rmas pe fundul
vaselor.
Tabelul 2.1
Frecvena accidentelor produse
la nivel global in functie de cauzele producerii
(http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
Se constat aadar ca multe incidente sunt produse prin operaiuni de rutin de ncrcare-
descrcare i depozitare, care apar normal n porturi sau la terminalele de petrol i c majoritatea
incidentelor sunt mici (<7 tone) ceea ce reprezint 88%, n ceea ce privete accidentele, numrul
acelora provenite din coliziuni i ancorri este semnificativ mai mare fa de cel al deversrilor
provenite din sprturi ale fuselajului, foc i explozii sau echipamente defecte, i se poate spune c
n procent de 86% incidentele din aceasta categorie reprezint cauzele deversrilor majore (de
peste 700 tone).
Majoritatea accidentelor cu petrol soldate cu deversri sub 7 tone s-au produs la nivel
global ca urmare a ncrcrilor - descrcrilor (40,3%).
14
Fig.2.3 Reprezentarea grafic a polurilor accidentale cu petrol produse pe plan mondial in perioada 1970
2009 (< 7 t)
(adaptat dup http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
Fig.2.4 Reprezentarea grafic a polurilor accidentale cu petrol produse pe plan mondial in perioada 1970
2009 (> 7 t si < 700 t)
(adaptat dup http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
15
Fig. 2.5 - Reprezentarea grafic a polurilor accidentale cu petrol produse pe plan mondial in perioada
1970 2009 ( > 700 t )
(adaptat dup http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
n tabelul 2.2 se prezint o clasificare a celor mai mari accidente (din punct de vedere al
cantitii deversate) produse n lume, ncepnd cu anul 1967.
Tabelul 2.2
Topul celor mai mari 20 accidente cu petrol produse n lume n perioada 1967 2009
(adaptat dup
http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
Volumul
Nr. de petrol
Numele navei Anul Locaia
crt. deversat
x 103 [t]
1. Atlantic Empress 1979 Tobago, Indiile de Vest 287
2. ABT Summer 1991 1300 km de Angola 260
Castillo de
3. 1983 Saldanha Bay, Africa de Sud 252
Bellver
16
Volumul
Nr. de petrol
Numele navei Anul Locaia
crt. deversat
x 103 [t]
4. Amoco Cadiz 1978 Off Brittany, Frana 223
5. Haven 1991 Genoa, Italia 144
6. Odyssey 1988 1300 km de Noua Scoie, Canada 132
7. Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly, Marea Britanie 119
8. Sea Star 1972 Golful Oman 115
9. Irenes Serenade 1980 Golful Navarino, Grecia 100
10. Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100
11. Hawaiian Patriot 1977 500 km de Honolulu 95
12. Independenta 1979 Bosfor, Turcia 95
13. Jakob Maersk 1975 Porto, Portugalia 88
14. Braer 1993 Insulele Shetland, Marea Britanie 85
200 km de coasta Atlantic a
15. Khark 5 1989 80
Morocului
16. Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74
17. Sea Empress 1996 Milford Haven, Marea Britanie 72
18. Nova 1985 Insula Kharg, Golful Iranului 70
19. Katina P 1992 Maputo, Mozambic 66,7
20. Prestige 2002 Galicia, Spania 63
Prince William Sound, Alaska,
35. Exxon Valdez 1989 37
USA
O parte din aceste incidente, n ciuda mrimii lor, au avut impact minor, sau nu au avut
deloc impact asupra mediului, avnd n vedere c petrolul nu a ajuns n apropierea rmurilor,
fapt pentru care unele din acestea nu sunt cunoscute publicului larg, spre deosebire de accidentul
produs cu vasul ,,Exxon Valdez, care dei s-a situat pe locul 35 n topul celor mai mari volume
de iei deversate, n ceea ce privete pagubele produse i popularizarea a fost printre primele.
n fiecare an, Dunrea deverseaz n Marea Neagra 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de
mercur, 4.500 de tone de plumb, 6.000 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom si 50.000 de tone
de hidrocarburi. Alte ape care se vars n Marea Neagr Nipru, Nistru, Don, Kuban i altele
deverseaz mii de tone de cadmiu, cupru, plumb, zinc, nitrai i fosfor. Congresul puterilor locale
i regionale ale Consiliului Europei vor s instituie o Euroregiune a Mrii Negre, ceea ce ar trebui
17
s favorizeze dezvoltarea durabil a regiunii. Uniunea European dezvolt pe de alta parte
iniiativa Sinergia Mrii Negre, care privete ntre altele proiecte de mediu, politica maritim i
pescuit i care se bazeaz n special pe cooperarea transfrontalier.
Cele ase state riverane Mrii Negre au ratificat n 1992 o convenie pentru protejarea
acesteia, care vizeaz un control mai eficient al resurselor sale. n ceea ce privete poluarea cu
petrol i hidrocarburi , se poate spune ca analizele fcute au demonstrat existenta unor scurgeri de
petrol n apele mrii provenite de la rile situate de-a lungul coastei mrii, cam 57.400 tone. n
plus , scurgerile accidentale de particule de petrol , provin i de la deversarea fluviului Dunrea
aducnd un total de 110.840 tone/an. Trebuie specificat ns c n ultimii ani s-a observat o
tendin de scdere a nivelului poluare n sedimentele marine .n ciuda faptului c tendinele sunt
n scdere , poluarea cu petrol din Marea Neagr , este n continuare principala preocupare pentru
c a crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol.Cheltuielile de transport
rezultate n urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt destul de
ridicate, de asemenea Georgia transport cantiti mari de petrol i alte hidrocarburi , iar riscurile
de contaminare a apei se refer la eventualele accidente sau poluarea cu pulberi de gaze.
Numeroase accidente au loc n timpul acestor tranporturi, de exemplu 16 accidente au fost
nregistrate n portul Constanta ntre anii 2000-2002 cnd au fost deversate 0,42 tone apa
menajer, 0,55 tone combustibil, 0,1 tone iei i 0,3 tone petrol mineral, dar oricum zona afectat
a fost destul de mic.ntre 2000-2003 i n Bulgaria s-au produs astfel de accidente , numai prin
unul singur s-au deversat 0,17 tone de hidrocarburi , nsa tot pe zone limitate. Astfel de accidente
s-au produs i n Rusia.n 2003, Bulgaria, Romania, Turcia au semnat Black Sea Conttingenty
Plan n cadrul protocolului pentru combaterea polurii pe Marea Neagr. Georgia, Rusia i
Ucraina au aderat i ele la Plan n 2005 2006. Deversrile de petrol au efecte dramatice asupra
ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compuii chimici.
Poluarea cu petrol afecteaz n mod deosebit specii ca psrile mari i mamiferele
acvatice, care triesc la suprafaa apei.Petrolul deversat conine hidrocarburi, care sunt substane
poluante ce afecteaz i pe termen lung comunitile marine. Unele studii au demonstrat faptul
c, n timp, mor mai multe animale i psri dect n momentul n care se produc catastrofele
ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. Cercettorii spanioli au efectuat
teste biochimice asupra pescruilor care triesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse
deversrii de petrol n anul 2002, cnd a naufragiat nava Prestige. Ei au msurat 16 concentraii
de hidrocarburi din esuturile psrilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care
au fost efectuate pe colonii de pescrui care nu au fost supui dezastrului. La 17 luni dup
accidentul ecologic, au fost obinute rezultate ngrijortoare. Testele biochimice au relevat leziuni
ale organelor interne vitale, rinichi i ficat, n rndul psrilor adulte. Puii au fost afectai ntr-o
mai mic msur, efectele grave survenite n rndul adulilor fiind justificate prin faptul c acetia
au fost expui contaminrii o perioada mai lung dupa deversare. Asupra alimentaiei nu a fost
sesizat niciun efect, principalele consecine ale infestrii cu petrol fcndu-se simite prin
disfunciile organelor vitale ale psrilor. Hidrocarburile pot afecta ns n ntregime componena
lanurilor trofice. Oamenii de tiin susin c, deocamdat, exist prea puine cercetri asupra
expunerii mediului nconjurtor la poluarea cu petrol. O cunoatere mai bun a impactului pe
termen lung a deversrilor de petrol poate aduce un avantaj major n gestionarea i combaterea
efectelor asupra mediului i vieii marine.
Cantitatea de petrol deversat n Marea Neagr ca urmare a accidentelor sau splrilor de
nave, este mica, de circa 136 t/an, n comparaie cu cantitatea de petrol ce poate fi rspndit n
cazul unui petrolier ntr-o singur zi, sau de cele trei surse importante: domestic, industrial sau
Dunre (Tabelul 2.1) .
18
Tabelul 2.3. Cantitaile de petrol deversate n Marea Neagr (tone/an).
Astfel din cele 110.000 tone de petrol ce se deverseaz anual n Marea Neagr, 52 % adica
57.200 tone/an l reprezint sursele de poluare domestice i industriale datorit staiilor de tratare
inadecvate sau manipulrilor greite a produselor petroliere, iar 48 % adic 52.800 tone sunt
transportate pe Dunre.
n polurile cu petrol apar o serie de procese cunoscute (dispersie, biodegradare, evaporare,
emulsionare) care vor schimba caracteristicile i comportamentul petei.
Factorii care afecteaz comportamentul petei de produs petrolier sunt:
-caracteristicile fizice ale produselor petroliere: greutatea specific, vscozitatea i
volatilitatea;
-caracteristicile chimice i compoziia produselor petroliere;
-condiiile meteorologice (temperatura apei,cantitatea de precipitaii, viteza i direcia
vnturilor,etc.);
-caracteristicile mediului acvatic (greutatea specific, curenii acvatici, prezena
bacteriilor,prezena suspensiilor solide, etc.)
-caracteristicile solului poluat (al armului).
Tabelul 2.4. ne arat importana relativ a acestor procese i timpul lor de aciune asupra
petei de titei.
19
Tabelul 2.4. Procesele fizice care acioneaz asupra petei de produs petrolier
S-au luat n calcul sistemul sol, ap subteran, plaje, ap marin pentru a evalua toate
posibilitile de depoluare i refacere a mediului afectat de eventualele poluri marine cu
hidrocarburi.
Cauzele polurii mediului marin cu hidrocarburi sunt analizate,de regul, n raport cu cele
dou forme de poluare pe care le mbrac poluarea cu hidrocarburi a mediului marin:
operaional i accidental. Poluarea operaional este generat de deversrile ce se produc
neintenionat, n urmtoarele situaii: pe timpul operaiilor de ncrcare-descrcare a tancurilor
petroliere; pe timpul operaiilor de buncherare (realizare a plinurilor de combustibil greu i uor
20
pentru motoarele navei); pe timpul voiajului navei, prin evacuarea balastului i a apei de santin
fr o epurare suficient; pe timpul staionrii n porturi, cnd se nregistreaz scurgeri la
curarea petrolierelor n vederea trecerii la transportul altor tipuri de petroluri etc. Poluarea
accidental este cauzat de accidentele de navigaie, dintre care cele mai semnificative sunt:
coliziunile, eurile, naufragiile datorate ruperii corpului navei sau gurilor de ap, incendiile,
exploziile .a.
Figura 2.6. Numarul deversarilor de petrol mai mare de 700tone,1970-2007 (sursa ITOPF, 2008)
21
Figura 2.7. Ponderea incidentelor cauzate de poluare (Sursa ITOPF, 2008)
22
CAPITOLUL 3
MONITORIZAREA RISCULUI GENERAT DE POLUARE A APELOR
ieiul las urme care nu pot fi terse ani n ir. De-a lungul timpului, catastrofele
ecologice provocate de deversrile masive de petrol au fost mai mult dect numeroase. Surprinse
pe mare de futun, petrolierele i-au pierdut busola ori au fost avariate, prin ciocnire accidental,
de alte vase aflate pe mare, lasnd n urma lor pete imense, care nu au mai putut fi terse, uneori,
ani n ir.Petrolul, care este insolubil n apa i mult mai uor dect aceasta, nu a putut fi strns,
uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele
avariate sau, pur i simplu, statele riverane zonelor maritime n care s-au produs accidentele nu au
fost pregtite pentru a face fa catastrofelor.n cazurile fericite, petrolul a putut fi mpiedicat s
nu ajung la mal prin iscusina marinarilor care au reuit, n timp util, s recupereze i s stocheze
n rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs n momentul
accidentrii. Cu toate acestea, ieiul nerecuperat, rmas la suprafaa apei, se ntinde rapid i
formeaz o ptur uleioas, destul de groas, care plutete mult vreme n larg, afectnd fauna i
flora din preajma.
Pentru a curaa apele de petrolul deversat n urma accidentelor, prima masur care poate
fi luat este izolarea zonei cu ajutorul ambarcaiunilor de salvare. Dac pompele aflate pe vas
sunt n stare de funcionare i exist rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din ap prin
pompare i restocat. Aceast operaiune, dac nu este mpiedicat de furtun, nu poate terge
definitiv urmele catastrofei. De cele mai multe ori, specialitii apeleaz tot la substane chimice,
denumite solveni, care sunt mprtiate din elicopter pe suprafeele afectate. Aceti solveni sunt
destinai splrii apelor, dar, la rndul lor, mresc efectele polurii i nici nu pot fi mprtiai
uniform pe suprafeele afectate de deversrile accidentale de petrol. n consecina, ecosistemele
marine sunt expuse, astfel, unei duble poluri. Un litru de petrol, odat ajuns pe suprafaa apei,
formeaz o pat a crei mrime poate atinge dimensiunile unei jumti dintr-un teren de fotbal.
Grosimea acestor pete este variabil, n funcie de cantitatea de combustibil deversat.
23
Dintre consecine, mai importante sunt cele sociale (sntatea public, ocul opiniei
publice, peturbarea unor activitai), cele politice (interne, dar mai ales externe), precum i cele
ecologice pe termen lung (ruperea unor lanuri trofice, diminuarea numeric a unor specii sau
generaii, modificri metabolice, etc.).
Datorit emanaiilor de gaze ce se produc n tancuri, petrolul i produsele petroliere
prezint un ridicat pericol de incendii i explozii. De aceea, la bordul acestor nave se impun
msuri deosebite att din punct de vedere al dotrii cu instalaii de gaz inert, de avertizare i de
stingere a incendiilor, ct i al managementului pentru sigurana navigaiei i operarea mrfii.
Naufragiul petrolierului romnesc UNIREA, de 88 285 tdw, ce a avut loc n dreptul coastelor
Bulgariei, la 40 Mm sudsud- est de Cap Kaliakra, pe 13.10.1982, a avut drept cauz incendiul i
exploziile provocate de acumulrile de gaze. Viciile ascunse ale navei, ale aparaturii i
instalaiilor de la bord pot avea efecte dintre cele mai grave asupra petrolierelor. O serie de
petroliere rupte n dou, sau care au suferit avarii la instalaia de guvernare, la maini sau la
aparatura de radiolocaie i care s-au soldat cu naufragii au fost suspectate de vicii ascunse. Dei
au fost invocate i alte cauze, n accidentele suferite de petrolierele Prestige, Erika i altele,
armatorii au solicitat expertize care s demonstreze c ruperea n dou a navelor respective
s-ar datora viciilor ascunse.
ntre cauzele accidentelor frecvente de navigaie ale tancurilor petroliere adeseori sunt
citate erorile umane. Se estimeaz c peste jumtate din accidentele de navigaie implic greeli
ale comandanilor sau ale echipajelor. n anumite cazuri accidentele puteau fi evitate dac se luau
msuri de prevenire a anumitor riscuri.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a
unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la
tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
protejeze mediul nostru.
24
asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma
ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta
multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o
scara larga, potrivit cerintelor.
Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul
rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In
sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele
alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a
acestora.
Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles: rari sunt aceia care nu
au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege
de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata: se stie ca
anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.
Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor
poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam
masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu
poluarea de maine.
Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin
imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze
pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce
le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta
de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei.
Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea
smulge din mediul lichid.
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se constata o saracire
generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata
vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica
oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta
nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si
iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care
inabusa fundul marii.
Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la
sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca
pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu
considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a
unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la
tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
protejeze mediul nostru.
Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in
aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua
lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.
Multa vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin
imensitatea volumului ei, digera" tot ce putem sa aruncam in ea; cu alte cuvinte, intinderile de
apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in
cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de
secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.
25
A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am
facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori,
neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de
impurificare.
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide,
lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile
de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru
pescuitul industrial, pentru industrie si turism.
Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice
fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare
raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta
categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile
alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni
mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai
putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe
agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte
restranse.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si
alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din
activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea
apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu
agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse
poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de
apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor -
methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in
toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.
28
CAPITOLUL 4
MASURI DE INTERVENTIE PENTRU GESTIONAREA SITUATIILOR DE
URGENTA GENERATE DE POLUARE
Strategia de interventie
Schita principala a strategiei care trebuie aplicata de catre autoritatile operationale ale
partilor contractante in interventia la poluarile accidentale ale mediului marin in cadrul planului
consta din:
evaluarea gravitatii accidentului, luand in considerare cel putin urmatorii factori:
zona de producere a accidentului;
tipul poluantului;
cantitatea de poluant deversata si/sau care poate fi deversata;
posibilitatea transportarii poluantului;
gradul de risc pentru viata umana si/sau potentialul risc pentru sanatate;
riscul de incendiu/explozie;
toxicitatea poluantului deversat;
potentialul de afectare a resurselor naturale;
potentialul de afectare a unor proprietati de valoare si/sau de a avea consecinte economice
grave;
activarea planului national de interventie si notificarea celorlalte parti contractante;
selectarea metodelor adecvate de interventie;
evaluarea resurselor de interventie disponibile si necesare;
activarea planului si solicitarea de asistenta;
implementarea metodelor alese pentru interventie, utilizand resursele proprii si pe cele
solicitate din partea partilor contractante asistente;
reevaluarea situatiei si modificarea aspectelor necesare pentru actiunile de interventie;
incheierea operatiunilor de interventie;
dezactivarea planului;
inapoierea personalului, echipamentelor si a altor mijloace oferite ca asistenta in tara lor
de origine.
Fazele interventiei
29
Supravegherea poluarii accidentale.
Pentru supravegherea deplasarii frontului poluant si a comportarii acestuia, se va acorda
prioritate mijloacelor aeriene de supraveghere, altfel putand fi utilizate si alte mijloace (vapoare),
daca nu se dispune imediat de aparate de zbor.
Supravegherea deplasarii frontului poluant si a transmiterii rapoartelor relevante catre alte
parti, inainte de activarea planului, se afla in responsabilitatea partii in a carei zona de
responsabilitate s-a produs poluarea accidentala. Dupa activarea planului, aceasta responsabilitate
revine CSE, care va lua toate masurile necesare pentru a asigura supravegherea periodica a
deversarii, a deplasarii si comportarii acesteia, cu scopul de a evalua corect situatia si de a decide
asupra masurilor adecvate pentru interventie. In acest sens, CSE poate solicita asistenta de la alte
parti contractante.
Partile contractante sunt de acord sa permita, daca este necesar, zboruri peste teritoriul si
apele lor teritoriale ale aparatelor de zbor ale celorlalte parti, cu scopul de a supraveghea
deversarile in cadrul planului si urmand solicitarile specifice inaintate de partea contractanta in
ale carei ape teritoriale sau pe ale carei coaste s-a produs incidentul. In solicitarea sa, autoritatea
lider defineste precis scopul misiunii si planul de zbor.
Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin
imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze
pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce
le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta
de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei.
Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea
smulge din mediul lichid.
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se constata o saracire
generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata
vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica
oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta
nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si
iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care
inabusa fundul marii.
Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la
sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca
pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu
considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei
generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii
din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
protejeze mediul nostru.
30
Folosirea de materiale biodegradabile. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se
descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte
substante inofensive.
In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi
eliminati,substantele biodegradabile nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil
atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare,
hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt
biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase
materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele
formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de
reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt
rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea
drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate
astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de
natural ca hartia si lemnul.
Poluarea poate fi indepartata si prin tratarea apelor. Apele reziduale sunt tratate in statii de
tratare a apei, numite statii de epurare (epurarea este eliminarea impuritatilor din gaze sau ape
reziduale). Dupa ce se analizeaza compozitia acestora, tratarea lor presupune trei etape :
eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi prin decantare ; dupa aceasta se adauga
oxigen ; apoi se elimina produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme. Apa este retrimisa
spre utilizare dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate.
Oprirea mecanic
Bariere flotante
Rolul major al barierelor este de a limita extinderea polurii pe suprafaa apelor. Unele
dintre ele, cum ar fi cele permanente, sunt reutilizabile dar nu sunt absorbante.
32
Fig.4.1 Prile eseniale ale unei bariere
Barierele cu flotaie intern sunt construite, n general, din PVC i conin o spum
flexibil ca mijoc de flotaie. Toate aceste bariere au un element de tensiune, la partea de jos, iar
unele au n plus un element de tensiune, localizat deasupra.
Barierele umflate sub presiune sunt construite din PVC, neopren sau din material acoperit
cu poliuretan. Camerele sunt umplute manual cu aer i pot fi segmentate sau continue.
Barierele umflate mecanic sunt construite din aceleai materiale ca i barierele cu flotaie
intern. Camerele sunt comprimate cnd barierele sunt depozitate i sunt umflate prin ventilele de
admisie a aerului atunci cnd sunt puse n folosin.
Barierele gard sunt fabricate din materiale rigide sau semirigide. Flotaia este asigurat de
blocuri de spum sau plutitori n consol.
Exemple din cele patru categorii de bariere sunt prezentate n Fig. 4.2
33
Fig. 4.2 Tipuri de bariere
Exist trei configuraii cunoscute de amplasare a barierelor (Fig 4.3). numite U, J sau V
pentru c reflect geometria vzut de deasupra. Pe fundul fiecrei configuraii se poate pune cte
un separator. Foarte important este ajustarea vitezei navelor astfel nct viteza relativ dintre
bariere i ap s fie suficient de mic (aproximativ 0,35 m/s pentru viteza componentei
perpendiculare pe barier) pentru a preveni scurgerea petrolului. Dac viteza este prea mare, apar
turbulene n jurul prii scufundate acest lucru conducnd la scurgerea petrolului colectat pe sub
bariere. Pentru a evita aceast situaie, navele pot pluti de-a lungul curentului de ap, pot avea o
poziie staionar sau se pot deplasa contra curentului de ap spre poziia petei de petrol pentru a
obine o vitez convenabil fa de ap. Aplicabilitatea pentru diferitele configuraii i tipuri de
bariere este prezentat n Tabelul 4.1.
34
Fig. 4.3. Modul de amplasare a barajelor n functie de locul polurii
Tabelul 4.1
Ape U/V - - - -
linitite
J - - - -
Ape U/V - - - -
amenajate
J - - - -
Ape de U/V - - - -
suprafa
J - - - -
Ape U/V - - - -
ngheate
J - - - -
35
Tabel 4.2
36
Bariere de uz general sunt optime din punct de vedere al
costului i performanelor pentru orice condiii
hidrodinamice
Bariere scufundate
Fig. 3. 5 Barier-nvod
Berme
Dac petrolul este deversat pe ghea, pentru a preveni mprtierea se pot crea berme de
obicei realizate din zpad i preferabil, se acoper cu un material plastic pentru a preveni
mbibarea gheii cu petrol (0kland, 2000).
Baraje naturale
Baraje de paie
Barajele de paie sunt formate din baloi de paie nvelii n plas de srm. Acestea sunt
folosite n general n cazul depolurilor produse pe ruri avnd avantajul att al rezistenei la
viteza mare de curgere a apei, ct i capacitatea de absorbie a produsului petrolier. Acest tip de
baraje este utilizat la noi n ar, fiind o msur rapid de limitare a mprtierii petei de petrol,
aplicat n cazul planurilor de urgen.
37
Baraje de pmnt
Pentru a reine o cantitate ct mai mare de petrol deversat, la noi n ar se recurge n
paralel cu metoda barajelor de paie i la construirea unor baraje de pmnt n calea poluantului.
Devierea mecanic
Barierele limitatoare pot fi folosite i pentru devierea petrolului dinspre zonele sensibile
spre zone n care accesul pentru recuperarea petrolului este mai favorabil.
n acest caz bariera se afl n poziie staionar i prin urmare curentul trebuie s fie sub o
anumit limit pentru a preveni trecerea petrolului pe sub barier. Prin ajustarea unghiului
barierei, aceasta poate permite trecerea curenilor cu viteze de aproximativ 1 m/s.
Un impact major n eficiena dispersanilor l au urmtorii factori (Ornitz & Champ, 2002):
- Punctul de lichefiere al ieiului;
- Vscozitatea pcurei i a emulsiilor;
- Coninutul de ap din emulsii;
- Stabilitatea emulsiei.
38
Dispersia chimic
De obicei, micile particule de produs petrolier nu sunt vizibile cu ochiul liber, iar
dispersia realizat apare n ap asemntor unei pene de fum.
Dispersanii pot fi mprtiai din ambarcaiuni, avioane i elicoptere (Fig. 4.7 i Fig. 4.8).
Cu un suport operaional bun, suprafee foarte mari de petrol deversat pot fi tratate rapid i
eficient. Acetia, ns, nu vor avea nici un efect dac vscozitatea petrolului este mai mare de
10000 cSt, sau dac temperatura minim de curgere a petrolului este mai mare cu 15-20 C dect
temperatura apei. Aceasta nseamn c intervalul de timp n care se pot folosi dispersani este
limitat. Dezagregarea va modifica petrolul, astfel nct vscozitatea i temperatura minim de
curgere vor crete.
40
Aadar, pentru a avea eficien maxim, dispersanii trebuie mprtiai nainte ca petrolul
s devin vscos n urma evaporrii sau naintea formarii emulsiei, Exist totui unele tipuri de
petrol, cum ar fi combustibilul petrolier greu i cel nerafinat vscos care sunt mai greu de
ndeprtat prin aceast metod.
Pentru a putea dispersa o pelicul de petrol este necesar o anumit cantitate de energie
folosit la amestecarea petrolului cu apa. n practic, aceasta nseamn c ambarcaiunea de
pulverizare trebuie s ptrund n iei la suprafa cu 2 m/s pulveriznd i agitnd zona. ieiul
trebuie urmrit pentru a vedea dac dispersia are loc, caz n care viteza ambarcaiunii poate fi
mrit cu cte 0,5 m/s pentru a afla viteza optim pentru dispersie, cuprins ntre 2 i 4 m/s.
Filmele subiri de iei brut proaspt se disperseaz uor la o vitez a ambarcaiunii de 4 m/s.
Dispersia peliculelor de produse petroliere mai groase i mai vechi, care sunt susceptibile de
pulverizare, necesit viteze mai reduse ale ambarcaiunii pentru a mri raportul dintre dispersant
i iei. Unele ieiuri brute nvechite pot deveni rezistente la dispersare din cauza caracteristicilor
i a vechimii lor (timpul scurs de la deversare). Aceasta se observ uor dup o ncercare de
prob cu o vitez a ambarcaiunii de 2 m/s (doza maxim de dispersant), prin aceea c la
suprafa pot fi vzute picturi mari de iei. Culoarea emulsiei formate n urma dispersiei,
variaz de la brun nchis la brun deschis n funcie de iei si de timpul ct a fost suspus la
aciunea vremii. Dac dup tratare, pot fi observate picturi mari de iei (1 cm sau mai mult)
acesta arat c dispersia nu se produce.
Optimizarea compoziiei dispersanilor prin modele de amestec i metode de rspuns la
suprafa reprezint o abordare important cu rol semnificativ n eficiena tehnicii de limitare a
mprtierii poluantului petrolier deversat. Astfel, s-a ajuns la concluzia c amestecul obinuit
bazat pe echilibrul hidrofil-lipofil (EHL) 9-11 nu este o modalitate util n optimizarea
dispersantului, datorit eecului lurii n considerare a interaciunilor moleculare puternice dintre
surfactani (Brandvik & Daling. 1998).
Utilizarea controlat a dispersanilor poate reduce impactul masiv produs asupra mediului
i resurselor economice n cazul unei deversri petroliere.
Oricum, pn n momentul n care se va realiza transferul particulelor de petrol de la
suprafaa apei n interiorul coloanei de ap, se va impune o evaluare atent a riscului de afectare a
altor resurse sensibile din diferitele pri ale mediului acvatic . Din aceste motive, nainte de a se
aplica aceast metod, trebuie consultate recomandrile din planul de urgen, n care se specific
zonele de interes special unde nu este permis pulverizarea de dipersani i este necesar
obinerea informaiilor referitoare la tipul ieiului implicat, durata perioadei de plutire a acestuia,
precum i condiiile de stare a apei cu care a intrat n contact.
Arderea la suprafa
41
cu costuri pe msur. Eficiena acestei metode depinde att de condiiile meteorologice, ct i de
proprietile fizico-chimice ale petrolului deversat.
Criteriile urmrite n procesul arderii la faa locului pot fi (Ornitz & Champ, 2002);
1. Degradarea petrolului;
2. Reacia logistic;
3. Vremea;
4. Distana pn la zonele populate.
Condiiile naturale care afecteaz succesul arderii petrolului deversat se bazeaz pe trei
criterii:
a. Timpul de la deversare pn la ardere (evaporarea i dispersia petrolului);
b. Gradul de emulsificare ca factor limitant (influenat de prezena apei);
c. Condiiile care afecteaz operaiunea (vremea).
Primele obiective care trebuie avute n vedere n momentul efecturii acestei operaii sunt
protecia mediului nconjurtor, a resurselor vieii, i a sntii omului dar i sigurana i
eficiena rapiditii ndeprtrii petrolului de la suprafaa apelor. Utilizarea aceastei metode este
indicat n cazurile n care deversarea s-a produs n zone sensibile, slab energizate, n care alte
metode nu sunt att de eficiente i n care rapiditatea ndeprtrii este primordial.
Succesul acestei metode este determinat de trei grupe de factori cheie legai de
proprietile fizico-chimice ale petrolului deversat:
a. Timpul necesar pentru pierderea prin evaporare pentru a putea stabili limita pentru
evaporare i pentru a compara perioada de timp cu timpul estimat pentru ardere, innd cont de
vnt i de temperatura apei.
b. Coninutul de ap din petrolul deversat i s se compare cu coninutul de ap admis din
iei.
42
c. Cantitatea de cldur necesar pentru aprindere, pentru a aduce temperatura suprafeei
petrolului la valoarea corespunztoare punctului de aprindere, astfel c petrolul va arde n timpul
estimat pentru combustia peliculei.
Aadar, arderea unei pelicule sau a unei poriuni din pelicula de petrol la faa locului,
dup ce acesta a fost ngrdit este o tehnic ce funcioneaz cel mai bine n cazul petrolurilor
proaspete, n condiii meteorologice de calm relativ. Totui, n practic, aceast tehnic nu este
indicat n majoritatea deversrilor provenite din surse de navigaie, datorit dificultii
meninerii unei grosimi suficiente pentru ardere. Grosimea stratului rmas dup ardere, pe
suprafaa apei va depinde att de natura petrolului ct i de condiiile externe. Din acest motiv,
arderea este cu att mai eficient cu ct pelicula de petrol este mai groas n momentul aprinderii.
Unele lichide petroliere, n special cele degradate, sunt foarte greu sau chiar imposibil de aprins,
deoarece majoritatea componenilor petrolului deversat se evapor foarte repede. Deoarece
aprinderea petrolului necesita un sistem bine pus la punct, operaia se face, de obicei, din
elicopter sau de pe un vas, preferabil fiind telecomandarea de la mare distan. Exist ns i
cazuri n care mai convenabil este utilizarea apriztoarelor manuale.
Prin aceast metod, poluarea este transferat n atmosfer, iar reziduurile sunt diluate
rapid. Cu toate acestea, consecinele asupra sntii i siguranei populaiei sunt mari i se refera
la poluarea atmosferei respirabile cu radicali liberi, produi rezultai n urma arderii
hidrocarburilor i caracterizai printr-o toxicitate foarte ridicat, apariia riscului de mprtiere a
focului precum i la faptul c ntotdeauna dup ardere va rmne O cantitate mare de reziduri
grele la suprafaa apei, care se pot depune avnd poteniale efecte pe termen lung asupra
ecosistemului acvatic totui, cercetri experimentale au artat faptul c aceast metod nu ar avea
un impact sever asupra mediului (gazele de ardere emanate n atmosfer n urma arderii ar fi n
cantiti mai mici dect cele rezultate prin evaporarea ieiurilor, iar calitatea ecosistemului
acvatic ar fi neafectat de cldura arderii), dac s-ar recurge la modele matematice bazate pe
msurtori anterioare ai parametrilor ap i aer.
Absorbani
Absorbantii chimici/sintetici
- OILDEPOLPLAST
- brevetat de OSIM Bucureti;
- ab/adsoarbe produsele petroliere de pe ap i sol;
- fabricat din materiale plastice;
- capacitatede ab/adsorbie cca 1: 6;
- nebiodegradabil;
- se elimin prin incinerare.
- MIXSORB
- ROMSORB
- BIOSORB
45
Absorbani naturali
Din categoria absorbanilor naturali, cei mai folosii, pentru depoluarea apelor de
hidrocarburi, sunt SPILL-SORB/ PEAT SORB/NATURE SORB (produsul este acelai, dar
difer producatorii) i ENVIROPEAT. Tehnologiile de depoluare care utilizeaz aceti
absorbani, sunt simple, nu necesit utilaje speciale sau personal calificat, hidrocarburile
absorbite fiind biodegradate.
47
- eficacitatea sistemului ce include vasul, separatorul, i bariera limitatoare;
- raportul dintre petrolul recuperat i cel mprtiat;
Separatoare n micare
48
produsului petrolier. Utilitatea const n faptul c partea curat" a benzii, revine n zona cu
produs petrolier de la suprafaa apei pentru a continua operaia de recuperare a acestuia.
ieiul recuperat de rolele de stoarcere este colectat ntr-un bazin de produs din care este
transferat cu ajutorul unei pompe, ntr-un rezervor intermediar, ntr-o autocisterna sau ntr-un
vehicul similar.
Aceste echipamente pot fi folosite n ape cu adncime foarte mic, cu toate c plaja sau
albia unui ru cu pietri sau roci cu muchii ascuite pot avea un efect abraziv asupra materialului
din care este confecionat banda colectoare.
Suprafee netede, cum ar fi malurile nierbate i rocile netede nu au efecte duntoare.
Sunt indicate a fi folosite pentru nlimi ale valurilor pn la circa 0,6 m (***, 1993).
Cercetri recente ale arhitectului naval Christian Gaudin, arat c o recuperare mecanic
eficient a petrolului deversat ar fi cel mai bine realizat prin utilizarea unui vas colector "Oil Sea
Harvester" - OSH (Fig.3.10), un trimaran de 138 m lungime i 38 m lime, format dintr-un corp
central i dou laterale, care au rol de stabilizare a vasului la viteze ale vntului i la valuri foarte
mari i care n plus, creaz canale de 8 m lungime de ap calm, n care se recupereaz petrolul.
Originalitatea dispozitivului const n aceea c n interiorul canalelor este amplasat sistemul
benzilor transportoare cu perii pentru petroluri foarte vscoase i un skimmer/colector tip stavil
pentru petroluri uoare. Vasul poate fi de asemenea echipat i cu dispozitive pentru tratarea
petrolului recuperat.
49
Separatoare staionare
Atunci cnd petrolul deversat este reinut, se poate folosi un separator staionar pentru a
colecta petrolul i de al transfera ntr-o unitate de depozitare (Fig.4.11).
Tipuri de skimere
Cilindru rotativ
Baraj autonivelator
Curarea cu jet de ap
Odat ce petrolul a fost adus pe rmuri, eforturile de curare a acestora ar trebui
direcionate mai nti ctre suprafeele cu concentraii mari, respectiv cu petrol mobil, care, pe de
alt parte, ar putea direciona mai departe poluantul ctre zonele nvecinate. De obicei, n cazul
malurilor contaminate se utilizeaz o combinare a tehnicilor de curare, ce include metode
manuale i mecanice de remediere, precum splarea cu ap la temperaturi i presiuni ridicate sau
sczute, inundarea unor zone i chiar tergerea cu crpe i materiale absorbante.
B) Dispersia natural
O anumit parte din cantitatea de hidrocarburi deversat, se va dispersa n mod natural.
Acest fenomen se va produce atunci cnd energia de amestecare petrol-ap datorat valurilor i
vntului va fi suficient s nving tensiunea superficial la interfaa petrol/ap astfel nct s se
produc ruperea peliculei de petrol n picturi de diferite dimensiuni. De obicei, picturile mai
mari vor reveni la suprafa i se vor uni ntre ele, fomnd o alt pelicul, iar picturile mici vor
rmne n suspensie n coloana de ap, de unde vor fi dispersate datorit turbulenei i curenilor
de sub suprafaa apei.
Acest proces depinde att de tipul hidrocarburii ct i de condiiile de mediu, fiind
specific n general mrilor agitate, cu valuri care se sparg i vnt de pn la 5 m/s.
Recuperarea de pe ruri, mri i oceane i curarea rmurilor sunt metode de depoluare
care genereaz cantiti de petrol substaniale i deeuri petroliere care necesit transport,
depozitare temporar i nu n ultimul rnd eliminare prin metode acceptate de mediu. ncheierea
fazei de curare se continu apoi cu unele operaiuni, cum ar fi: reprocesarea n rafinrie a
petrolului lichid precum i a apei petroliere, utilizarea deeurilor petroliere ca material brut, n
unele procese industriale i de asemenea pot fi stabilizate pentru utilizarea n proiectele de
construcii, ca material brut secundar cu cost sczut. Multe metode de nlturare includ arderea i
ngroparea.
53
CAPITOLUL 5
MODALITI PRACTICE, CONCRETE DE COORDONARE A
INTERVENIEI N ASTFEL DE SITUAII DE URGEN.
STUDIU DE CAZ: SCUFUNDAREA IMPINGTORULUI DUNAFOLDVAR
(PAVILION UNGARIA)
Nava mpingtor Dunafoldvar, sub pavilion Ungaria, s-a scufundat smbt 05.04.2014
pe Canalul Dunre-Marea Neagr la kilometrul 29+500, n zona localitii Poarta Alb, dup ce
echipajele de pompieri, de pe ap si mal, s-au luptat mai bine de 12 ore s sting un incendiu ce
izbucnise la bord, n timp ce vasul tranzita magistrala de navigatie.
Zona unde s-a scufundat mpingtorul sub pavilion unguresc a fost poluat pe o suprafa
de aproximativ 400 de metri ptrai, perimetrul respectiv fiind delimitat cu baraje antipoluante. In
zon a fost instalat o retea dubl de baraje Depol, flotante, pentru a mpiedica scurgerea de
hidrocarburi, nava avnd n tancurile de combustibil peste 90 de tone de motorin. S-a intervenit
de asemenea cu materiale cu substane absorbante, cu batiste de colectare a hidrocarburilor.
54
Fig 5.2. Instalarea unor baraje flotante in jurul navei Dunafoldvar
RAPORT Administraia Bazinal de Ape Dobrogea-Litoral (06.04.2014) privind
incendiul izbucnit n data de 04.04.2014, ora 21.20 la bordul impingtorului Dunaufoldvar
(pavilion Ungaria) ce forma un convoi cu 6 barje, n fil dubl, ncrcate cu 10.825,01 tone
minereu de fier, ce se deplasa pe Canalul Dunre-Marea Neagr, n sensul Agigea Cernavod
(n dreptul Km. 28 + 800) cu destinaia portul Linz:
- pentru stingerea incendiului au intervenit nava pompier Petera din dotarea C.N.
AC.N. S.A., iar de pe uscat 4 maini de pompieri;
- primele msuri preventive mpotriva polurii au fost luate imediat de catre S.C.
BRANIC S.R.L., societate abilitat, ce a inconjurat zona accidentului cu un baraj plutitor
antipoluant;
- n data de 05.04.2014 - ora 10.30, la o noua operaiune de stingere a incendiului
mpingtorul Dunaufoldvar s-a scufundat pe malul stang al C.D.M.N.;
- impingatorul era asistat de catre un alt impingator i o barj care asigur meninerea la
suprafa a < 5% din corpul navei (partea n care se afl gurile de aerisire de la tancurile
cu carburant);
- din declaraiile oficiale, fcute la intrarea pe C.D.M.N., rezult c n santin se afla
cca. 0,5 mc ap de santin, iar la bord se afl un sac cu gunoi menajer i recipieni goi, n
care s-a aflat carburant, fapt ce a condus la poluarea apei n zona accidentului (n
interiorul barajului plutitor antipoluant);
- starea navei a fost verificat cu scafandri constatndu-se ca nu exist fisuri n corpul
mpingtorului, iar tancurile de carburant sunt inchise etan.
Pentru prevenirea i combaterea polurii acccidentale a apelor canalului, C.N. A.C.N.
S.A. a aplicat procedurile stabilite prin Planul de prevenire i combatere a polurilor
accidentale.
Au intervenit operativ agenii economici, abilitai pentru astfel de operaiuni, S.C.
BRANIC S.R.L. i S.C. ENVIROTECH S.R.L.;
55
Pana n prezent cele doua societi au participat cu / i au efectuat urmatoarele:
- 3 barci;
- 7 autoutilitare;
- 2 maini transport personal;
- 3 autovidanje;
- 1 grup electrogen;
- 5 proiectoare;
- 1.100 m baraj plutitor antipoluant cu Dn = 300 mm i fusta de 30 cm, amplasat n
doua rnduri n jurul perimetrului;
- 1.500 m baraj plutitor absorbant de produs petrolier;
- 3.000 batiste absorbante de produs petrolier;
- 7 tone absorbant degradabil de produs petrolier;
- s-au colectat cca. 1 tona deseuri provenite de la incendiu;
- s-au colectat 1.600 saci din plastic cu apa in amestec cu absorbant de produs petrolier;
- personal participant 43 muncitori;
- s-a asigurat permanena pentru durata de 24 ore / zi.
56
Fig. 5.4. Etapa de ranfluarea a mpingtorului
57
- s-au aplict n continuare substane absorbante de produs petrolier, biodegradabile i s-au
colectat cele impregnate;
- s-a constatat prezena irizaiilor discontinue n interiorul zonei inconjurate cu cele trei rnduri
de baraje; n exteriorul zonei nu se observ prezena irizaiilor de produs petrolier.
- s-au montat patru baraje absorbante de produs petrolier, sub forma de ,,carje,, n aval i n
amonte de zona unde este nava scufundat .
-pe parcursul zilei, datorit vntului care a batut poziia acestor baraje a fost modificat i au fost
scoase o parte din acestea fiind contaminate.
- la ora 20 existau doua baraje amonte i dou baraje n aval dar i patru randuri de baraje in jurul
ambarcaiunilor de pe malul stng. Zona este curat, n cea mai mare parte, dar lucrrile se vor
continua i in data de 09.04.2014.
-pe malul drept al canalului Dunre - Marea Neagr au fost curatai 3 metri cubi de vegetaie
contaminat, ce a fost depozitat pe folii urmnd a fi ridicat de o firma specializat.
58
Fig. 5.5.Recuperarea poduselor absorbante contaminate folosite
Msuri ntreprinse n data de 10.04.2014:
- pe tot parcursul zilei au fost schimbate barajele cu fust i absorbantele contaminate cu altele
noi;
- s-a administrat material absorbant i batiste absorbante de produs petrolier n interiorul
barajelor de ctre personalul CN A.C.N. SA i firma depoluatoare;
- n amonte i n aval de zona exist mai multe rnduri de baraje tip ,,crj.
Irizaiile persist n interiorul barajelor, dar sunt din ce n ce mai reduse.
n ceea ce privete instituirea Comandamentului de Urgen, acesta nu s-a putut alctui deoarece
agentul navei a comunicat faptul c armatorii i asiguratorii navei nu au finalizat nc procedura
de ncheiere a unui contract pentru executarea operaiunii de ranfluare.
59
n data de 17.04 2014, nu au fost semnalate irizaii de produs petrolier n afara zonei nconjurate
cu cele 6 baraje absorbante de produs petrolier. La solicitarea armatorului, A.N.R. - Cpitania
Zonal Constana a prelungit termenul de ranfluare a navei pn la data de 29.04.2014.
Msuri ntreprinse n data de 17.04.2014:
-s-a acionat cu o echip de 23 muncitori i s-au nlocuit 90 ml baraj absorbant de produs
petrolier, ;
- au fost utilizate pentru depoluare 290 kg substan absorbant de produs petrolier
(biodegradabil), 100 de batiste absorbante de produs petrolier care ulterior, dup impregnare, au
fost colectate, 25 litri de soluie dizolvant de produs petrolier (tip SUPER 100);
-a fost colectat un volum de 0,25 mc lam solid.
Dup operaiunea de ridicare a navei, nceput smbata 9.05.2014 ora 9:00, n data de
12.05.2014, la ora 17:00 a avut loc ridicarea la suprafa (puntea principal a navei se afla
deasupra nivelului apei din canal la aprox. 70 cm ).
- s-a ntervenit cu 2 pompe de 350 mc/ h, 1 pompa de 150 mc/ h si 6 pompe de 20 mc/
61
h ( aprox. 970 mc/ h );
- toat zona este nconjurat cu baraj plutitor antipoluant cu fusta 30 cm i dublat de baraj
absorbant de produs petrolier.
- n afara barajelor nu se observ irizaii de produs petrolier.
- zona rmne n continuare sub observaia i consultana inspectorilor ABADL.
- dupa ranfluarea completa a navei, aceasta se va deplasa n convoi la dana 98- 99 (dana de
ateptare) a Portului Constana, tranzitnd Canalul Dunare Marea Neagr cu toate aprobrile
necesare obinute.
Au fost prelevate probe de ap, i s-a nceput aciunea de colectare finala a barajelor
absorbante de produs petrolier, biodegradabile, situate n aval de zona accidentului, pe ambele
maluri i reecologizarea malurilor.
62
Fig 5.6. Impingatorul Dunaufoldvar repus pe linia de plutire
n cursul zilei de 20.05.2014 s-a continuat operaiunea de depoluare n zon. S-a intervenit cu 1
barc i 3 autoutilitare i s-a acionat cu 9 muncitori. Au fost utilizate urmtoarele materiale:
- 10 kg substanta absorbant de produs petrolier, biodegradabil;
- 5 batiste absorbante de produs petrolier;
- 9 ml baraj absorbant (n zon exista deja 200 ml baraj absorbant de reinere
produs petrolier, biodegradabil);
- 15 litri de soluie dizolvant de produs petrolier (tip SUPER 100)
63
Cap.6 Concluzii
Cel mai important in cazul unui accident privind poluarea cu produse petroliere este
interventia rapida cat si analiza factorilor majori de risc, de accea se impune respectarea intrutotul
a coordonarii si cooperarii a tuturor factorilor implicate.
La nivel de Marea Neagra putem vorbi de :instruirea si exercitiile comune in cazul unui accident
la nivel national cat si la nivel international
Partile contractante organizeaza periodic (cel putin o data pe an) cursuri de formare si/sau
exercitii comune. Obiectivele de baza ale acestor cursuri de formare si exercitii sunt:
- imbunatatirea nivelului cooperarii si coordonarii in cadrul personalului operational, in special
al echipelor de interventie ale diferitelor parti contractante;
- testarea structurii de comanda a planului;
- atingerea unui nivel satisfacator al comunicarii in cadrul personalului, in special al echipelor
de interventie desemnate sa ia parte la operatiunile comune de interventie;
- dobandirea de cunostinte cu privire la operatiunile de manuire a echipamentului, produselor si
a altor mijloace care ar putea fi utilizate in cadrul operatiunilor comune de interventie;
- asistenta acordata personalului diferitelor parti contractante in acumularea de experienta ca
urmare a muncii in echipa.
Partile contractante gazduiesc, de asemenea, in mod alternativ asemenea cursuri si
exercitii. Tara gazda organizeaza cursurile de formare si/sau exercitiile si furnizeaza suportul
logistic necesar; totusi, cheltuielile pentru participanti si pentru mijloacele angrenate in cadrul
exercitiului comun sunt suportate de partile contractante respective. Programul, durata si alte
detalii relevante privind instruirea si exercitiile se decid la reuniunile anuale periodice ale
partilor.
Structura de comanda
Structura de comanda pentru operatiunile comune de interventie este prezentata in
diagrama 1.
Structura de comanda este formata din 3 componente:
a) comanda operationala, care consta in luarea deciziilor privind strategia de interventie,
definirea sarcinilor diferitelor grupuri sau echipe si unitati si in exercitarea intregii comenzi si
coordonari asupra tuturor resurselor implicate in operatiunile comune de interventie. Dupa
activarea planului, comanda operationala asupra operatiunilor comune de interventie este
exercitata de catre autoritatea operationala a statului lider (autoritatea lider) prin intermediul
CNE care, odata ce planul este activat, isi asuma rolul de CSE;
b) controlul operational, care consta in transmiterea ordinelor catre grupuri specifice de echipe si
unitati, in conformitate cu strategia si sarcinile definite prin comanda operativa. Controlul
operational asupra resurselor nationale se exercita de catre CNE ai partilor contractante
respective. Controlul operational asupra resurselor statului lider este exercitat de catre un
inlocuitor al CNE(Comandamentul National Operativ), care, pe perioada activarii planului, isi
asuma rolul de CSE(Comandamentul Suprem Operativ).
64
Interventia in caz de poluari accidentale in cadrul zonei de responsabilitate a fiecarei parti
contractante se efectueaza in conformitate cu dispozitiile planului national de interventie al
statului lider, exercitata prin CSE.
Pentru a facilita buna functionare a operatiunilor comune de interventie, partile se
informeaza reciproc cu privire la elementele esentiale din cadrul planurilor nationale de
interventie proprii, in special acele elemente care descriu:
- organismul national de interventie;
- sursele posibile de poluare cu produse petroliere, resursele vulnerabile la acestea si prioritatile
de protectie;
- resursele alocate pentru interventia in cazul poluarilor accidentale, disponibile la scara
nationala;
- regulile privind utilizarea agentilor de dispersare;
- reglementarile nationale privind eliminarea deseurilor petroliere;
- suportul logistic disponibil in interiorul tarii.
Rapoartele post-incident
65
BIBLIOGRAFIE
66
16] ASCE Task Committee on Modeling of Oil Spills of the Water Resources Engineering
Division, (1996), State-of-the-Art Review of Modeling Transport and Fate of Oil Spills, Journal
of Hydraulic Engineering, Vol. 122, No. 11, pg. 594-609, ASCE
17] Nistoran, D.E., Moatar, F., Manoliu, M lonescu, C.S, (2008), Hidraulic Tehnic, Editura
Printech, pg. 82, Bucureti, Romnia
18] Pomerleau, R., (1995), Riverine Emergency Management Model (REMM), U S Army Corps
of Engineers
19] Popa, R., (1997), Elemente de hidrodinmica rurilor, Ed. Didactic i Pedayogic, R.A.,
pg. 70-76, Bucureti, Romnia
20] Popa, R., (1998), Modelarea calitii apei din ruri, Ed. H*G*A*, pg 157-219, Bucureti,
Romnia
21] Tkalich, P., (2000), Numerical simulation of oil spills and oil combating techniques, Oil and
Hydrocarbon Spills II: Modelling, Analysis and Control, Proceedings of the Second International
Conference OIL SPILL 2000", Las Palmas de Gran Canaria, Spain, WIT Press, Southampton,
UK
22] Tkalich, P., Xiaobo, C., (2001), Accurate Simulation of Oil Slicks, Computer Technology
and Oil Spills, pg. 1133-1137, International Oil Spill Conference
23] Tkalich, P., Huda, M.D.K, Gin, K.Y.H , (2003), A multiphase oil spill model, Journal of
Hydraulic Research, Vol. 41, No. 2, pg. 115-125, International Association of Hydraulic
Engineering and Research
24] U.S. Army Corps of Engineers, (2008), HEC - RAS Hydraulic Reference Manual, Version
4.0, USACE software, Washington DC, U.S.A.
25] U.S. Army Corps of Engineers, (2008), HEC -RAS River Analysis System, User's Manual,
Version 4.0, USACE software, Washington DC, U.S.A.
Xiaobo C et. al., (2003), Development and Application of Oil Spill Model for Singapore Coastal
26] Waters, Journal of Hydraulic Engineering, Iulie, pg. 495-503, ASCE
67