1 Libertatea si forta obligatorie a contractului. Incheierea si interpretarea contractului.
ractului. coninutului clauzelor incluse de ctre pri n contract ci i determinarea efectelor pe care le-a produs
LIBERTATEA CONTRACTUALA
1. Libertatea contractului este principiul fundamental care st la baza codului civil. Dreptul prilor de a
determina liber dac doresc s ncheie in contract i dac da, cu cine i n ce condiii s ncheie acest
contract constituie unul din elementele fundamentale ale unei economii de pia. Nici o norm
constituional nu garanteaz principiul libertii contractului.
2. Libertatea de a ncheia sau de a refuza ncheierea contractului trebuie exercitat cu bun credin i
diligen (sirguinta). Astfel persoana care n mod culpabil va ntrerupe negocierile i va refuza ncheierea
contractului va fi inut s repare cheltuielile suportate de cealalt parte (vezi art. 515).
3. Libertatea contractual poate fi limitat i prin stipularea obligaiei de a ncheia contractul cu anumite
persoane (vezi art. 669). n acest caz o parte este obligat s contracteze chiar i n situaia in care nu vrea
s nchei un contract sau nu vrea s nchei contractul cu o anumit persoan, cu excepia cazurilor n care va
putea invoca circumstane care nu-i permit s ncheie contractul (spre exemplu: lipsa bunului solicitat) sau
i dau dreptul s refuze ncheierea contractului cu anumite persoane (spre exemplu: insolvabilitatea
solicitantului).
FORTA OBLIGATORIE A CONTRACTULUI
1. Contractul ncheiat legal d natere unor drepturi i obligaii. Existena i ntinderea drepturilor i
obligaiilor trebuie determinat nu numai reieind din clauzele expres stipulate n contract. Pe lng
drepturile i obligaiile stipulate expres de pri contractul d natere i drepturilor i obligaiile care rezult
din natura contractului, lege, uzane sau din principiile echitii
2. n cazurile n care anterior ntre prile contractului au fost stabilite anumite practici trebuie considerat c
aceste practici snt obligatorii pentru pri chiar i n condiiile n care noul contract nu a stipulat
obligativitatea acestor practici, cu condiia c prile nu au exclus aplicarea practicilor stabilite anterior.
3. ntre prile contractului i teri exist o categorie de persoane, cunoscut sub denumirea de succesori
(sau avnzi-cauz, persoane care nu au participat la ncheierea contractului dar fa de care se produc
anumite efecte ale acestuia, n temeiul raportului n care se gsesc acetia cu prile. Snt considerai
succesori: (a) succesorii universali; (b) succesorii cu titlu universal; (c) succesorii cu titlu particular.
4. Persoanele care fac parte din una ori din cealalt categorie dobndesc ntreg patrimoniul unei dintre
prile contractului, adic se substituie n toate drepturile i toate obligaiile autorului lor, prelund locul
acestuia n contract. Succesorii universali sau cu titlu universal nu vor dobndi drepturile i obligaiile
prevzute de contract nu mai n cazul n care: (a) aceasta este prevzut de lege; (b) prile au stipulat n
acelai contract sau printr-un alt contract c toate sau anumite drepturi i obligaii nu trec la succesori; (c)
dup natura lor drepturile i obligaiile nu pot trece la succesori, spre exemplu n cazul drepturilor i
obligaiilor personale (intuitu personae).
5. Fora obligatorie a contractului poate nceta i fr a exista voina unei sau a ambelor pri ale
contractului. Astfel n cazul contractelor personale (intuitu personae) fora obligatorie a contractului
nceteaz n cazul decesului creditorului dac prestaia se datora personal creditorului (spre exemplu vezi
comentariul la art. 848) sau n cazul decesului debitorului dac prestaia era datorat personal de debior
(vezi art. 970).
INCHEIEREA CONTRACTULUI
Contractul reprezint voina concordat a prilor (vezi comentariul la art. 666). Procesul de realizare a
acordului de voin a prilor asupra clauzelor contractului se numete ncheierea contractului. Aceast
procedur se constituie, de regul, din dou etape interdependente: emiterea propunerii de a ncheia
contractul (oferta sau policitaiunea) i acceptarea acestei propuneri (acceptul) care iniial apar separate dar
care prin ntilnirea lor, ajung a se reuni n ceea ce numim acordul de voin.
Contractul se consider ncheiat n momentul n care prile au realizat un acord de voin cu privire la toate
clauzele eseniale ale contractului. Se consider eseniale acele clauze fr de care contractul nu se
consider ncheiate. n conformitate cu aceast dispoziie antecontractul este acel contract prin care dou
sau mai multe persoane se oblig reciproc sau doar o parte se oblig fa de cealalt parte s ncheie un
contract. Forma antecontractului este determinat de forma stabilit de lege pentru contractul pe care s-au
obligat s-l ncheie ambele sau una din prile antecontactului.
INTERPRETAREA CONTRACTULUI
Prin interpretarea contractului trebuie de neles operaia logic prin intermediul creia se determin
coninutul contractului. Deci prin interpretarea contractului nu trebuie de neles nu numai determinarea
contractul. Interpretarea contractului const n determinarea voinei prilor i numai n lipsa acesteia se
poate recurge la normele supletive sau la uzane.
La interpretarea contractului se va ine cont de natura lui, de circumstanele n care a fost ncheiat, de
interpretarea care este dat acestuia de ctre pri sau care poate fi dedus din comportamentul lor de pn la
i de dup ncheierea contractului, precum i de uzane.
2 Rezoluiunea, rezilierea i revocarea contractului
Prin rezoluiunea contractului se nelege desfiinarea retroactiv a contractelor cu executare uno ictu
(instantanee) n cazul n care una din pri nu execut obligaiile contractuale. Deci prin declaraia de
rezoluiune contractul nceteaz s produc efecte juridice chiar de la momentul ncheierii contractului. Dei
produce efecte retroactiv ca i n cazul nulitii rezoluiunea se deosebete de nulitate n primul rnd prin
faptul c temeiurile de rezoluiune apar abia dup ncheierea valabil a contractului pe cnd temeiurile
nulitii existau la momentul ncheierii contractului, fapt ce mpiedic contractul s produc efecte juridice.
Prin reziliere trebuie de neles acea sanciune juridic care intervine n cazul neexecutrii unui contract cu
executare succesiv i const n ncetarea efectelor contractului pentru viitor. Aceasta nseamn c
prestaiile efectuate anterior de ctre pri nu se restituie i prile snt eliberate doar de obligaia de a presta
pe viitor. Prin revocare trebuie s nelegem de asemenea desfiinarea unui contract n temeiul voinei
ambelor pri sau a uneia dintre pri. Spre deosebire de rezoluiune i reziliere care intervin n cazul n care
nu este executat obligaia contractual de ctre una dintre pri, pentru revocare nu este necesar s fie
invocat neexecutarea obligaiilor contractuale. n rezultatul revocrii contractului aceasta nceteaz de a
mai produce efecte juridice. Momentul de cnd nceteaz s produc efecte juridice contractul revocat
depinde de natura contractului. Astfel n cazul contractelor cu executare uno inctu revocarea va desfiina
contractul cu efect retroactiv (efecte similare rezoluiunii) iar n cazul contractelor cu executare succesiv n
rezultatul revocrii contractul va nceta s produc efecte pentru viitor (efecte similare rezilierii).
Prile i pot rezerva n mod expres prin contract dreptul de rezoluiune a contractului. Acordul privind
rezoluiunea contractului trebuie s fie ncheiat n forma cerut pentru contract dac din lege, contract sau
uzane nu rezult altfel.
3 Rscumpararea i dreptul de preemiune.
Rscumprare - Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare
alt cumprtor mai departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare
a terului achizitor fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv,
cu excepia vnzrii unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de
rscumprare din contractul iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor,
rscumprarea poate fi exercitat de un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost transmise
drepturile ), de creditorii si i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul s cear
rscumprarea numai n ce privete cota sa parte.
Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzare-
cumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n
condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie..Clauza de rscumprare
poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i imobiliare.
Rscumprarea poate fi exercitat doar n termenul stipulat n contract, care nu poate fi mai mare
de 10 ani pentru terenuri i de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu pot fi prelungite.
Dreptul de preemiune - Dreptul de preemiune poate fi stabilit prin lege sau prin convenia prilor
n favoarea unei persoane fizice sau juridice, ori n favoarea statului. Acest drept nu este
transmisibil i nu trece prin suscesiune, dac nu este prevzut altfel.. Dac dreptul de preemiune
este limitat la o anumit perioad, acesta poate fi motenit. Obiectul dreptului de preemiune l
constituie numai terenurile agricole din extravilan supuse vnzrii-cumprrii. Titularul dreptului de
preemiune ( subiectul activ ) poate fi orice persoan fizic sau juridic, ce ntrunete calitile
prevzute de lege, i anume, persoanele cu statut de coproprietari, proprietar vecin, arenda i stat
( n ordinea stabilit de lege ). Dreptul de preemiune este prevzut de lege numai dac nstrinarea
se face prin vnzare-cumprare, nu i prin acte cu titlu gratuit ( donaie ), cu caracter aleatoriu (
renta viager, contractul de ntreinere ) sau prin contract de schimb. Ca obiect actul juridic trebuie
s aib transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului nu i dezmembramentele ei fi benevol i silit. Diferena dintre vnzarea la licitaie voluntar sau benevol i cea silit este conturat
( descompunerea ). Legea nu face nici o distincie privitor la persoana proprietarul vnztor. de regimul juridic diferit. Pe de o parte principiul libertii contractuale n cazul vnzrii la licitaie
Dreptul de preemiune este un drept real, subiectiv civil absolut, care urmeaz a fi respectat nu voluntare, pe de alt parte normele imperative de procedur civil care reglementeaz executarea silit prin
numai de titularul dreptului i de prile litigante, dar i de alte personae. vnzarea la licitaie.
4 Cumpararea cu prob sau la vedere. Chiar dac este o modalitate specific a contractului de vnzare-cumprare, vnzare la licitaie rmne,
Aceast seciune reglementeaz o modalitate (o specie) a contractului de vnzare-cumprare vnzarea- totui, o vnzare. Aadar, este firesc ca vnztorul s poat stabili preul i alte condiii ale vnzrii. Totui,
cumprarea de prob sau la vedere. n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra datorit specificului acestui tip de vnzare ea se efectueaz prin intermediul unui licitator (adjudector)
obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului. Principiul libertii contractuale vnztorul nu comunic direct cu potenialii cumprtorii (licitanii). Prin urmare, dac licitatorul nu
garanteaz dreptul oricrui cumprtor la libera alegere a obiectului cumprat, nimnui nu-i poate fi impus comunic licitanilor condiiile impuse de ctre vnztorul bunului pn la prezentarea ofertelor, aceste
s cumpere un obiect pe care nu-l dorete. Ceea ce dorete, de fapt, s spun acest alineat este c, n cazul condiii nu le vor fi opozabile, urmnd a fi desemnat adjudecatar al bunului persoana care a oferit cel mai
vnzrilor de prob, dup probarea sau vederea bunului, cumprtorul este liber s declare c acesta i mult, chiar dac oferta este inferioar condiiilor prestabilite de ctre vnztor. n aceste cazuri se va pune
convine sau nu. Aceast opiune nu poate fi cenzurat din exterior, fiind la libera apreciere a problema rspunderii licitatorului fa de vnztor, fr a se putea discuta soarta vnzrii la licitaie.
cumprtorului. De exemplu, dac doresc s cumpr un costum, ncheind o cumprare de prob, iar n urma 7 Dispoziii principale cu privire la contractul de schimb
probrii lui constat c este msura potrivit, nu pot fi forat de ctre vnztor s l cumpr, ntruct Contractul de schimb contract prin intermediul caruia se realize dobindirea proprietatii asupra unui bun, in
consimirea asupra obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului! schimbul proprietatii asupra altui bun. Spre deosebire de schimbul reglementat de C.Civil abrogate,ce
Mai periculoas, ns, este teza final a alineatului: n caz de dubii, cumprarea se consider ncheiat sub presupunea ca in baza contractului de schimb, intre parti se face schimbul unui bun pe altul, noul C.Civil,
condiia suspensiv a consimirii. Care este soluia n cazul n care nu exist nici un dubiu: prile prevede ca partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra
stipuleaz foarte clar c ncheie o vnzare-cumprare de prob? Vnztorul este obligat s permit unui bun.
cumprtorului s verifice obiectul. Contractul este ncheiat de prob, n urma crei aciuni (probrii, Contr de schimb este sinalagmatic, poate avea atit character civil (incheiat pentru satisfacerea necesitatilor
ncercrii) cumprtorul va declara dac i convine bunul sau nu. Prin urmare, vnztorul va fi obligat nu personale), cit si character commercial (incheiat cu scop lucrative intre participanti la circuitul comercial) in
numai s permit cumprtorului verificarea obiectului, ci s permit chiar ncercarea lui, numai n urma functie de obiectul contractului.Schimbul deasemenea este un contr : consensual (se incheie din momentul
acestei din urm operaiuni cumprtorul putnd decide dac i convine lucrul sau nu. realizarii acordului de vointa dintre parti in privinta conditiilor esentiale ale contractului), cu titlu oneros,
Termenul de consimire comutativ(existenta certa si intinderea dr si obl reciproce sint cunoscute de copermutanti, sin u depend de
Este firesc ca ncercarea bunului de ctre cumprtor s se fac ntr-un termen limitat, astfel nct probarea producerea pe viitor a unui eveniment), si translativ de proprietate.Asupra contr de schimb se aplica
lucrului s nu se transforme n utilizarea lui. Prile sunt suverane s stabileasc de comun acord perioada regulile contr de V-C.In cazul in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi
n care urmeaz s fie ncercat bunul. Dac nici un termen nu a fost stabilit de comun acord, vnztorul va compensate printr-o suma de bani, numita sulta, daca aceasta e prevazuta in contract. Sulta nu poate depasi
putea, lund n calcul tipul bunului, tehnicitatea lui, domeniul n care va fi utilizat, necesitile valoarea bunului. Pot constitui obiecte materiale al contr de schimb , doar bunurile care pot fi vindute, adica
cumprtorului etc., stabili pe cale unilateral un termen rezonabil. bunurile admise in circuitul civil.
5 Vnzarea-cumpararea de bunuri pentru consum Contr de scimb poate fi incheiat in urmatoarele forme : verbala , scrisa si prin savirsirea actiunilor
Satisfacerea necesitatilor populatiei se face in comertul cu amanuntul, instrumentul principal fiind concludente. Tremenul- la dorinta partilor.(sau in termen de 7 zile din momentul cererii copermutantului
contractul de vinzare cumparare a buurilor de consum, fiind un contractc bilateral, consensual si oneros. In creditor)Dr si obl copermutantilor sint aceleasi pentru ambele parti.(ele suprta de sine statator atit
calitate de subiec se regaseste ca vinzator, antreprenorul, ca cumparator orce persoana fizica juridica, statul. cheltuielile de predare cit si cheltuielile de primire a bunului).
O alta particularitate a acestui contract este oferta... art 805. 8 Regulile aplicabile contractului de schimb, compensarea diferentei de valoare, si dreptul de
Oferta public a bunurilor pentru consum se face n mod deosebit i n locuri speciale, bunoar prin a refuza predarea bunului.
expunerea bunurilor cu etichete n vitrin, amplasarea lor pe tejghele n centrele comerciale, punerea la Schimbul este caracterizat de aceleai caractere de gen ca i vnzarea-cumprarea, se deosebesc numai prin
dispoziie a meniului, publicitatea bunurilor, descrierea lor n cataloage, etc. Toate aceste aciuni ale caracterul contraprestaiei. Contractul de schimb poart un caracter universal i poate fi aplicat pentru
ofertantului l oblig s ncheie contractul n baza condiiilor ce se conin n oferta public cu fiecare, cine reglementarea raporturilor cu participarea oricror persoane, recunoscute n calitate de subieci ai dreptului
i va manifesta voina. civil. Conform contractului de schimb este exclus restituirea bunurilor analogice celor transmise, precum
Garania trebuie s mai conin referin i la faptul, c existena acesteia nu limiteaz drepturile i achitarea preului. Contractul de schimb poate fi ncheiat n privina bunurilor viitoare, adic n privina
consumatorului. bunurilor care nu le dein prile la momentul ncheierii contractului, dar le vor dobndi sau le vor produce
Codul civil are prevederi special referitoare la inversarea sarcinii probatiunii in cazul aparitiei litigiului cu n viitor.
privire la constatarea viciilor bunului cumparat pentru consum.n baza prezentului articol se prezum faptul, Compensarea diferentei de valoare
c bunul cumprat pentru consum era viciat la momentul transferrii riscului, dac n termen de ase luni In cazul in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi compensata
din acest moment cumprtorul constat viciul bunului respectiv i dac prezumia este compatibil cu felul printr-o suma de bani, numita sulta, daca aceasta este prevazuta de contract; Sulta nu poate depasi valoarea
bunului sau a viciului. Contractele de cumprare-vnzare a bunurilor pentru consum se ncheie n baza bunului.Prile urmeaz expres n contract s stabileasc un astfel de drep. Mrimea sultei achitate la fel
ofertei publice (vezi comentariul la art.805 C.C.al RM). De aici, momentul transferrii riscului pieirii sau trebuie s reias din contract, dar nu s fie rezultatul ulterioarelor evaluri ale bunurilor. n cazul n care
deteriorrii fortuite a bunului este momentul alegerii mrfii de ctre cumprtor n magazinele cu sulta depete valoarea bunului contractul de schimb poate fi calificat ca vnzare-cumprare, deoarece se
autoservire sau momentul transmiterii bunului de ctre vinztor la cererea cumprtorului. depete esena schimbului i persist achitarea preponderent n bani. Sulta urmeaz a fi achitat
n principiu, prin reeaua de comercializare a bunurilor pentru consum sunt posibile cazuri de realizare a nemijlocit, pn la transmiterea (de ctre partea ce este obligat de a o achita) a bunului su contragentului,
mrfii viciate, dar cu respectarea condiiei c cumprtorului i sunt cunoscute viciile bunului, adic ele sunt sau imediat dup executarea obligaiei sale de transmitere a bunului. n orice caz, achitarea sultei trebuie s
evidente sau, dup caz, sunt stipulate n contract. fie efectuat pn la momentul trecerii dreptului de proprietate ale prilor asupra bunurilor schimbate.
6 Vnzarea la licitatie. Refuzul de predarea a bunului prezint un temei pentru rezilierea contractului, i nicidecum, o msur
Vnzarea la licitaie este aceea prin care un bun este oferit spre vnzare mai multor persoane, prin operativ de protejare a drepturilor contractuale. n calitate de consecin a unui astfel de temei de reziliere
intermediul unui ter, licitatorul, i este adjudecat de ctre cel ce ofer mai mult. vnzarea la licitaie poate
a contractului, legea prevede numai obligaia de restituire a obiectului contractului, fr achitarea unor Contractul de donaie se consider ncheiat n momentul transmiterii bunului. Norma comentat nu indic
daune-interese. momentul n care bunul se consider transmis.
9 studiu comparat : contractul de vnzare cumprare i contractul de schimb. Donaia este un contract i nu un act juridic unilateral i din acest considerent predarea bunului n condiiile
Asemanari ambele contracte sunt 1 sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri Art. 322 va avea drept efect ncheierea contractului de donaie doar dac este nsoit de acordul prilor ,
se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare exprimat n condiiile Art. 679. Acordul de voin a prilor de a ncheia un contract de donaie, care nu este
obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. Trebuie de menionat c nsoit de transmiterea bunului, nu produce efecte juridice. Aceasta regul nu este valabil n privina
n contractele sinalagmatice nu toate drepturile i obligaiile trebuie s fie reciproce i interdependente ci contractelor care conin promisiune de a dona n viitor (inclusiv obligaia de susinere material n fom de
doar acele drepturi i obligaii care in de esena contractului. Spre exemplu n contractul de vnzare- pli periodice), care se consider ncheiate n momentul ajungerii prilor la un acord referitor la clauzele
cumprare vnztorul se oblig n mod unilateral s asigure transportarea gratuit a bunului la locul de eseniale ale contractului (vezi com. Art.830).
destinaie indicat de cumprtor. n acest caz contractul rmne sinalagmatic deoarece de esena contractului Forma contractului de donatie
in doar obligaia de a preda bunul i de a plti preul. 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat La moment, legea prevede forma autentic doar pentru vnzarea (nstrinarea) ntreprinderii ca un complex
din momentul in care prile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale patrimonial i pentru nstrinarea terenurilor. Respectiv, contractul de donaie a ntreprinderii ca un complex
contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului patrimonial urmeaz a fi ncheiat n form autentic i nregistrat la Camera nregistrrii de Stat (Art. 818),
sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord. 3 comutativ - snt contractele n care iar potrivit Legii privind preul normativ i modul de vnzare-cumprare a pmntului nr/1997, contractele
existena i ntinderea determinate a drept. si obligat. reciproce sunt cunoscute de ctare parti chiar de la de donaie a terenurilor se va ncheia n form autentic sub sanciunea nulitii. n celelalte cazuri,
incheierea contractului si nu depend de producerea in viitor a unor evenimente, asemenea contractelor contractul de donaie urmeaz a fi ncheiat potrivit cerinelor legale generale referitor la forma actului
aleatorii (evenimente incerte). 4 Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului juridic.n cazurile cnd obiect al contractului de donaie este un bun imobil, contractul respectiv urmeaz a
presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, fi nregistrat n condiiile
la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate. 5 Oneros - Act juridic cu titlu oneros Promisiunea de donatie
este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos Promisiunea de a dona nu este un act unilateral, or din moment ce aceasta se conine n contractul de
patrimonial. 6 prtile - orce persoana fizica sau juridical, statul, organele statale. cu capacitatea necesara de donaie, reprezint nu altceva dect obligaia donatorului de a dona n viitor. Spre deosebire de contractele
a contracta. prevazuta de lege. 7 obiectul- orcare bun licit, determinat sau determinabil cel putin in specia reale de donaie, contractul care conine promisiune de a dona n viitor se consider ncheiate din momentul
sa, aflat in circuitul civil. forma vrbala, scrisa, autentica cnd prile au convenit asupra condiiilor eseniale i incub obligaia donatorului de a preda bunul. Pn la
deosebiri pretul pretul bunului in contractual de vinzare cumparare ste o conditie esentiala a acestuia si transmiterea faptic a obiectului contractului (executarea obligaiei de a dona), donatarul este n drept s
reprezinta o suma de bani. in contractual de schhimb reprezinta un bun doearece, Schimbul reprezint un renune la donaie., iar donatarul nu poate fi obligat s accepte donaia.Contractul de donaie care conine
contract juridico-civil, prin care prile se oblig s transmit reciproc din proprietatea uneea n proprietatea promisiunea de a dona urmeaz a fi ncheiat n form autentic. Renunarea la executarea contractului de
alteea anumite bunuri.in cadrul contractului de schimb ezista un element specific doar lui, sulta, In cazul donaie este un caz de rezoluiune a lui.
in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi compensata printr-o 12 contractul de donaie sub forma de pli periodice, donaia condiionata si revocarea
suma de bani, numita sulta, daca aceasta este prevazuta de contract. cheltuielele de predare spre deosebire donatiei.
de contractual de vinzare cumprare cheltuielile de predare a bunului sunt puse in sarcina vinzatorului, iar In cazul in care contractul de donatie stipuleaza obligatia privind sustinerea materiala sub forma de plati
cheltuielile de primire in sarcina cumpratorului (in cazurile bunurilor mobil) prtile contractului de schimb periodice, aceasta obligatie inceteaza o data cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut
suporta de sine statator atit cheltuielile de predare cit si celor de primire a bunurilor. Partile in contractual altfel.
de vinzare cumprare sunt- unu vinzator altul cumprator, in cel de schimb ambele se gasesc in ipostaza de Dac contractul conine o clauz prin care moartea donatorului nu stinge obligaia acestuia, ea urmeaz s
cumprator si vinzator concomitant. fie executat de succesorii donatorului care au acceptat succesiunea. Din acest considerent, executarea
10 dispozitii generale cu privire la contractual de Donaie obligaiei de pli periodice contractat de donator nu reprezint o donaie de bunuri viitoare i dup
Prin contr de donatie , o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, moartea donatorului urmeaz a fi atribuit la pasivul succesoral.
patrimonial celeilalte parti (donatar). Donatorul nu urmareste foloase patrimoniale. Daca in schimbul Contractul de donaie prin care se stipuleaz obligaia privind susinerea material sub forma de pli
darului donatorul obtine o contraprestatie, donatia se va considera simulate si lovita de nulitate absoluta. periodice este n esen un contract care conine promisiunea de a dona n viitor.
Contr poate fi atit consensual cit si real. Bunul poate fi transmis si in lipsa acordului potentialului donatar. Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea
(art 828, al 2) Este un contr translativ de drepturi si este irevocabil. Desfacerea contr se poate face doar cu unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica. Va constitui donatie numai partea excedentara
acordul comun al partilor. Deasemenea este contr unilateral obligational, generind obligatii doar in sarcina cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului.
unei parti. Contr de donatie conditionata , in limita sarcinilor impuse in favoarea donatarului sau a unui tert, are un
In contr reale donatarul are o indatorire legala de recunostinta, incalcarea careia poate fi sanctionata cu character oneros. In acest caz , caracterul de gratuitate al contr de donatie se mentine atit timp cit
revocarea donatiei. Contr de donatie este un act juridic ce se incheie intre vii , si produce efecte doar inre imbogatirea dusa donatarului, excedeaza valoarea sarcinilor impuse.
partile acestora. Dispunerea de patrimoniu mortis causa, e posibila doar prin intermediul testamentului. Prin contr de donatie conditionat donatarul se oblige fata de donator , la o prestatie numita sarcina.
Potrivit CC ste interzisa donatia in numele persoanelor incapabile. Nu pot accepta donatii : proprietarii, Sarcinile tre sa fie : licite , posibile si morale si pot fi stipulate in folosul donatorului(achitarea unei datorii),
administratorii, lukratorii din institutiile medicale, de asistenta sociala,ditre persoanele juridice cu scop folosul donatarului(utilizarea donatiei pentru procurarea unei locuinte), si in folosul unui tert.
lukrativ la fel e interzisa Obiecul contr este complex : element juridic (actiunile donatorului de predare a Donatarul nu poate renunta la indeplinirea obligatiilor stipulate, decit sub sanctiunea repararii prejudiciului
bunului, remiterea datoriei,etc) si element material (bunurile propriu-zise ce se transmit donatarului). cauzat. Daca donatarul nu executa obligatia, donatorul este in drept sa ceara executaerea sarcinii sau sa
Contr de donatie urmeaza sa imbrace forma ceruta de lege pentru donarea bunului ce reprezinta obiectul revoce donatia.
contr.(fie forma autentica, sau oricare alta forma generala referitoare la actele juridice). Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a
11 Modalitatea de ncheiere i forma contractului de donaie, promisiunea de donaie si acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia,
imposibilittea de a donaiei. situatii care atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului
intretinerea datorata.
13 studiu comparat : contractul de vnzare cumprare i contractul de donaie condiie contractual, convenit de pri i stipulat n contract la momentul ncheierii lui. Dac la
Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea un bun n proprietate ncheierea contractului prile au convenit n aa mod, apoi n caz de nerespectare de ctre dobnditor a
celeilalte pri (cumprtor), iar acesta se oblig s preia bunul i s plteasc preul convenit. obligaiilor contractuale, beneficairul ntreinerii este n drept, dup analogia acestei norme, s cear
Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu schimbarea ntreinerii n natur
titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar). 16 drepturile si obligatiile benificiarului intretinerii i a dobinditorului in contractul de
asemanari : Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata instrainare cu conditia de intretinere pe viata.
fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are Obligatiile beneficiarului: obligatiile rezida in transmiterea drepturilor de proprietatea supra bunului, care
loc transmiterea dreptului de proprietate. sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia. va datora garantii impotriva
pri se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare evictiunii si impotriva viciilor ascunse ale bunului . pentru viciile ascunse ale bunului beneficiarul va
obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt, este sinalagmatic raspunde conform vinztorului.
contractual de deonatie conditionat. obiectul- orcare bun licit, determinat sau determinabil cel putin in obligatiile dobinditorului dobinditorul este tinut sa receptionez ebunul, dobinditorul va suporta riscul
specia sa, aflat in circuitul civil. forma vrbala, scrisa, autentica, poate fi cu character oneros contractual pieririi sau al detiriorarii bunului. principala obligatie a dobinditorului este asigurarea inretinerea in natura
de donaie in cazul donaiei conditionate. 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din a beneficiarului, dobinditorul nu poate renunta la prestarea intretinerii pe motiv ca valoarea ei depaseste
momentul in care prile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale valoare bunului. nu poate instraina bunul pe toata durata vietii beneficiarului.
contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului dreptul - beneficiarul intretinerii este in drept sa ceara rezolutiunea contractului in cazul nerespectarii
sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un accord cnd exista promisiunea de a dona in obligatiei dobinditorului, Dobnditorul, la rndul su, poate cere rezoluiunea contractului n cazul
viitor.contractul de donatie poate fi cu character oneros in cazul donatiei conditionate. imposibilitii executrii obligaiilor contractuale n virtutea unor circumstane, care nu depind de voina lui.
deosebiri: gratuit in cazul contractului de donaoie, adica donatorul nu urmareste obtinerea unor foloase. dobinditorul are un drept ce const n stabilirea gajului sau altor grevri a obiectului contractului, numai cu
pe cand la contractual de vinzare cumparare este Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care consimmntul beneficiarului ntreinerii. cu acordul beneficiarului intretinerea ppoate fi realizata de o alta
se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonia. unilateral persona terta angajata de dobinditor.partile pot satbili de comun acord executarea obligatiei de intretinere in
in cazul contractului de donatie, genernd oblihatii doar pentru una din parti. contratul de donatie reprezinta forma achitarii periodice a unei sume de bani.
o liberalitate Liberalitile sunt acele acte, prin care se opereaz un transfer de valori patrimoniale de la 17 studiu comparat : contractul de donaie i contractul de instrainare cu conditia de intretinere pe
dispuntor la gratificat, transfer care diminueaz patrimoniul dispuntorului. viata.
14 dispoziii generale cu privire la contractual de instrainare a bunului cu condiia intreinerii Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu
pe via. titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar).
Este contr, cind o parte (beneficiarul intretinerii) se oblige sad ea celeilalte parti (dobinditor), in proprietatea n baza contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via, o parte (beneficiarul
un bun imobil sau mobil, iar dobinditorul se oblige sai asigure beneficiarului, intretinere in natura ntreinerii) se oblig s dea celeilalte pri (dobnditor) n proprietate un bun imobil sau mobil, iar
locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai, preum si inmormintarea. dobnditorul se oblig s asigure beneficiarului ntreinere n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul
Contr are character consensual , sinalagmatic, aleatoriu (astfel continutul obligatiilor de intretinere a necesar pe timpul ct va tri, precum i nmormntare
dobinditorului este marcat de starea sanatatii beneficiaului, de costurile vietii), este oneros si strict intuito asemanai - sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel
personae(creanta de intretinere e incesibila si insesizabila de creditori), cu executare succesiva si translativ nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi
de proprietate. cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt.
Incetarea contr pentru neexecutare se va face prin rezolutiune sin u prin reziliere. 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care prile contractante au realizat
In calitate de beneficiar poate fid oar pers fizica, iar dobinditor pers fizica cu capacitate deplina, dar se un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca
admite si pluralitate de subiecte din ambele parti (art 839, al 2). atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie
Obiectul este complex , si cuprinde actiunile beneficiarului de a transmite dr de proprietate asupra bunului, realizat un acord
si actiunile dobinditorului, de a presta intretinerea datorata. Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata fiind realizat
Legea prescrie incheierea contr in forma scrisa, poate fi si forma autentica. acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are loc
Contr singur isi determina termenul care este egal cu durata vietii beneficiarului intretinerii. transmiterea dreptului de proprietate. in cazul contractului de donatie unde obiectul il face niste plti
Astfel contr inceteaza odata cu decesul beneficiarului intretinerii, sau cu decesul ultimului beneficiar. Dar periodice, el inceteaza odata cu decesul donatorului ca si in cazul contractului de intretinere ce inceteaza o
mai poate inceta si in baza temeiurilor generale de stingere a obligatiilor : prin acordul partilor, remiterea data cu decesul beneficiarului,. contractual de donatie ca sic el de instrainare poate inceta prin rezolutiune
datoriei, novatia,etc. Contr dat nu poate inceta prin executare. deosebiri - Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial
15 forma i modificarea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial. partile. sunt doar personae fizice in cazul
Legea prescrie incheierea contr in forma scrisa. In cazul cind pentru instrainarrea bunului transmis de conractului de insrainare pe cind la contractual de donatie pot fi si pewrsoane juridice inafara de cele cu
beneficiar se cere forma autentica, contr urmeza a fi autentificat notaral, sub sanctiunea nulitatii absolute. scop lucrative. aleatoriu, deoarece ntinderea i chiar existena obligaiei pentru asigurtor nu se cunoate n
n cazul neexecutrii de ctre dobnditor a obligaiei de ntreinere, beneficairul ntreinerii poate cere momentul ncheierii contractului, deoarece depinde de un eveniment viitor i incert (instrainare)
stabilirea obligaiei de ntreinere prin efectuarea unor pli periodice de bani. Stabilirea obligaiei de 19 drepturile si obligatiile debirentierului si credirentierului.
ntreinere printr-o sum de bani se poate face i prin acordul prilor. (art 841) obligatiile - principal obligatie credirentierului in contracul de renta cu titlu oneros este transmiterea
Astfel , iniierea schimbrii formei de ntreinere i aparine doar beneficairului ntreinerii i ca temei poate bunului care reprezinta obiectul prorpiei prestaii. transmitind un bun in proprietate in schimbul revedentei
servi numai neexecutarea de ctre dobnditor a obligaiilor contractuale. Forma alternativ este efectuarea credirentierul este obligat s-al transmita liber de vicii material si juridice. contractual de renta cu titlul
plii periodice n bani. De obicei, plile periodice se efectueaz lunar, dar n principiu, pot avea loc i alte gratuita nu garanteaza obligatii in sarcina credirentierului. drepturile credirentierului sunt: posibilitatea de
situaii. a solicita executarea firtata a obligatiilor debirentierului in cazul neexecutarii sau executarii
.Stabilirea obligaiei de ntreinere printr-o sum de bani poate avea loc nu numai ca rezultat, ca form de encorespunzataoare, precum si dobinda pentru intarziere. poate cere rezilierea contractului. Prin contractul
sanciune pentru neexecutarea obligaiilor contractuale pe parcursul executrii contractului, dar i ca o
de rent se poate stipula caracterul insesizabil al rentei numai n cazul n care a fost sonstituit cu titlu anului linule aprilie-octombrie mrimea lunar a rentei o constituie 300 lei, iar pentru perioada rece a
gratuit. in acest caz creditorii credirentuierului nu vor putea urmsri revedenta primita de acesta. anului lunile noiembrie-martie mrimea lunar a rentei o constituie 700 lei.
obligatia principal obligatie a debirentierului este de a platirvedenta, in cazul rentei viagere revedenta se 20 Studiu comparat: contractual de instrainare cu conditia intretinerii pe viata si contractului
achita in avans partiule fiind in drept sa stabiliasca periodicitataea platii in lipsa ei avansul se va plati pentru de renta
3 luni. in contractual de renta cu pluralitate de credirentieri decesul unuia NU STINGE OBLIGATIA n baza contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via, o parte (beneficiarul
DEBIRENTIERULUI, in cazul contractuklui de renta cu titlu oneros deberientierul suporta si riscul pieririi ntreinerii) se oblig s dea celeilalte pri (dobnditor) n proprietate un bun imobil sau mobil, iar
sau detiorarii bunului in coinformitate cu art. 854 dobnditorul se oblig s asigure beneficiarului ntreinere n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul
dreptul pe toata durata valabilitatii contractului debirentierul poate cu acordul credirentierului de a necesar pe timpul ct va tri, precum i nmormntare
instraina, a greva, a ipoteca bunurile ce au fost primate de la persoana ce a constituit renta. Renta se constituie printr-un contract n baza cruia o parte (debirentier) se oblig s plteasc periodic,
21 Dispozitii generale cu privire la contr de comodat cu titlu gratuit sau oneros, o redeven cecleilalte pri (credirentier).
Comodatul (imprumutul de folosinta), este atunci cind o parte (comodant) da cu titlu gratuity un bun in asemanai - sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel
folosinta celeilalte parti (comodatar) , iar aceasta se oblige sa restituie bunul la expirarea termenului pentru nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi
care ia fost dat. cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. (in cazul rentei cu titlu oneros)
Contr e de regula real , consensual, unilateral dar si sinalagmatic, si cu titlu gratuity si translativ de folosinta 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care prile contractante au realizat
(astfel comodantul va ramine proprietarul bunului transmis in folosinta, suportind riscul pieririi fortuite a un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca
acestuia). atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie
Obiect al contr de comodat sint bunurile nefungibile (individual determinate), bunuri mobile cit si immobile realizat un accord. Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca
sis a fie neconsumptibile. odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea
Parti pot fi atit pers fizice cit si juridice, si ambele tre sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare. bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate. termenul la contractual de renta viagera si la cel de
Comodatarul nu poate imprumuta sau da in folosinta uni tert bunul , decit cu consimtamintul proprietarului. instrainare este ne determinat (decesul). contractual de renta ca sic el de instrainare poate inceta prin
Contr este precedat de relatii interpersonale ale participantilor, bazate pe incredere reciproca. deces.si contractual de renta viagera sic el de insrainare au un character aliatoriu. contractul de instrainare
Termenul contr este de prerogative partilor. Contr poate fi incheiat atit pe o perioada determinate cit sip e o este numai cu titlul oneros pe cind si contractual de renta poate fi cu titlul gratuit.
perioada nedeterminata. deosebiri in cazul rentei cu titlu oneros contractual este unilateral obligational; in contractual de schimb el
Forma este reglementata de normele generale privind forma actului juridic. mereu este sinalagmatic; contractul de instrainare este numai cu titlul oneros precum si contractual de renta
18 Contractul de renta: Forma, Termenul, Plata, i cuantumul rentei. poate fi cu titlul oneros oneros; termenul in cazul rentei poate fi determinat pe cand in cazul intretinerii el
Renta se constituie printr-un contract n baza cruia o parte (debirentier) se oblig s plteasc periodic, cu este nedeterminat; oartile in acest contract (poate fi persoana fizica si juridica), in contractual de instrainare
titlu gratuit sau oneros, o redeven cecleilalte pri (credirentier). partile pot fid oar personae fizice. forma contractului de instrainare estea cea scrisa, in contractual de renta
termenul - legislatorul stabilete n mod expres c renta poate fi stabilit pe durata vieii credirentierului este cea scrisa si autentica totodata.
sau/i terei persoane ce beneficiaz de ntreinere, i n mod implicit, c renta poate fi i pe termen. Astfel, 22 Drepturile si obligatiile i raspunderea comodantului si a comodatarului
atunci cnd prile stabilesc un termen, pe durata cruia debirentierul se oblig de a achita renta, iar la Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosina celeilalte pri
expirarea acestui termen contractul nu mai producee efecte, contractul de rent se consider ncheiat pe (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
termen. n cazul n care contractul prevede obligaia debirentierului de a asigura ntreinere credirentierului Raspunderea comodantului Comodantul poarta raspundere numai pentru intentie sau culpa grava; In
pe durata vieii acestuia, aceast rent este viager. Ct n cazul contractului de rent viager att i n cazul cazul in care comodantul nu executa obligatia de a da bunul, comodatarul poate cere doar repararea
contractului de rent pe termen, prile urmeaz a indica momentul nceputului curgerii termenului. prejudiciului; Daca a ascuns cu viclenie viciile bunului transmis in folosinta gratuita, comodantul este
forma - Pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o rent este necesar formularea n scris a obligat sa repare comodatarului prejudiciul cauzat astfel.
promisiunii i autentificarea ei notarial. Dac, n temeiul contractului de rent, debirentierului i se d un Raspunderea comodantului survine doar pentru aciunile de executare a contractului, care se produc cu
bun imobil, contractul urmeaz a fi nscris n registrtul bunurilor imobile. intentie sau culpa grava. Celelalte categorii ale culpei comodantului nu duc la rspunderea acestuia.
Atfel, contractul de rent urmeauz a fi ncheiat n form scris i autentificat notarial. Comodantul rspunde pentru viciile bunului transmise in folosina gratuita, n cazurile cnd le-a ascuns cu
plata - Periodicitatea i momentul de plat a rentei se stabilesc prin acordul prilori, lundu-se n viclenie (din intenie sau culp grav) la momentul semnrii contractului. Pentru celelalte categorii de vicii,
considedraie forma rentei; Renta viager se pltete n avans ;Renta n bani se pltete n avans pentru despre care comodantul n-a tiut la momentul ncheierii contractului, rspunderea comodandului nu survine
trei luni dac n contract nu este prevzut altfel. Pentru alte forme de rent, termenul de plat n avans se Obligatiile comodatarulu- Comodatarul trebuie sa pastreze si sa ngrijeasc bunul cu diligenta unui
stabilete n dependen dee caracterul i de scopul rentei; Dac la nceputul perioadei pentrtu care se bun proprietar si sa-l foloseasca numai in scopul stabilit in contract sau determinat prin natura
pltete renta credirentierul este n via, lui trebuie s i se dea integral renta pentru aceast perioad bunului.Comodatarul este inut sa suporte cheltuielile necesare folosinei bunului. Comodatarul poate
Astfel, prile la ncheierea contractului dee rent stabilesc fie o dat concret a lunii (exemplu: data de 5 a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente pe care a fost nevoit sa le faca pentru
fiecrei luni), fie o zi concret (exemplu:prima miercure din lun), fie o zi determinat de producerea unnui conservarea bunului. Comodatarul nu poate da bunul in folosina unor teri decit cu acordul
fapt sau act juridic (exemplu: primirea salariului de ctre debirentier), fie o alt modalitate, care presupune comodantului.
posibilitatea credirentierului de a pretinde de la debirentier achitarea rentei ntr-un moment concret dee Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului de comodat, bunul primit in
terminat. folosinta gratuita. In cazul in care contractul de comodat nu are stabilit un termen, comodatarul este
Cuantumul rentei se stabilete de ctre pri; n cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete obligat sa restituie bunul la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contract.
integral supraveuitorilor dac n contract nu este prevzut altfel obligatiile comotantului este obligat sa restituie comodatarului cheltuielile exraordinare, necesare si
Prile sunt n drept s stabileasc, indicnd tipul plii (n bani sau n bunuri), mrimea plii. Prile pot urgent, suportate de catre comodatar in vederea cnservarii bunului
stabili cuantumul rentei n mrimi diferite pentru perioade de timp diferite. Aceasta depinde, de regul, de comodatarul are dreptul la restituirea imediata a bunului si reparatia prejudiciului cauzt . poate rezilia
neceesitile credirentierului. Astfel, spre exemplu n contract poate fi stipulat c pentru perioada cald a contractual dca: in virtutea unor circumstane neprevzute, comodantul insusi are nevoie de bun;
comodatarul folosete bunul neconform destinaiei stabilite in contract, da bunul, fara acordul
comodantului, in folosin unui ter sau supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestarii Legislatia prevede inca un subiect specific al raportului de locatiune sublocatarul. Insa la trimiterea
prudentei cuvenite; comodatarul a decedat; comodatarul persoana juridica si-a ncetat activitatea. patrimoniului in sublocatiune trebuie respectata o conditie obligatory existenta acordului locatorului.
dreptul comodatarului - sa folosesca bunul sal conserveze sa retina bunurile comodatarului atita timp cat Termenul este una din clauzele esentyiale ale contr. Legislatia stabileste ca contr de locatiune nu poate fi
comodantul nu isi onoreaza obligatile. (creantelor privind cheltuielile extraordinare, necesare si urgente incheiat pe un termen care depaseste 99 ani. Dar contr poate fi incheiat si pe un termen nedeterminat -
fcute pentru conservarea bunului.) atunci cind raporturile contractuale continua in mod tacit dupa expirarea contr de locatiune. Rezilierea
23 contractul de imprumut: forma termenul si dobinda. contr de locatiune incheiat fara termen poate avea loc la cererea oricarei parti cu un preaviz de 3 luni pentru
Contractul de mprumut reprezint o nelegere (acord) conform creia mprumutrorul se oblig s dea n immobile si 1 luna pentru bunurile mobile, daca in contr nu e prevazut altfel.
prorpietate mprumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se oblig s restituie aceiai sum de In practica contr de locatiune se incheie pe un termen de un an, 3/5 ani , mai rar pe un termen indelungat.
bani sau bunuri de acela gen, calitate sau cantitate. Forma contr la fel e o clauza esentiala. Initial se admitea si forma verbala a acontr, insa mai apoi aceasta
forma - contractual de imprumut se incheie cu respectarea normelor generale cu privire la respectarea lege a fost modificata, forma verbala fiind exclusa. In present, CCRM, admite forma verbala, cu exceptia
formei actului juridic civil (verbal, scrisa, autentica). ne respectarea formei scrise nu duce la nulitatea contr de locatiune a unui imobil, ce tre sa fie intocmit in scris.
contractului, dar priveaza partile la posibilitatea dovedirii existentei lui prin proba cu martori. Daca nu vor respecta forma scrisa, atunci partile vorr fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului incheierii
inprumuturile oferite de asociaiile economice si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele contr, prin proba cu martori.
acordate de Lombard prin intocmirea chitantei de amanet. Contr de locatiune a unui imobil, pe un termen ce depaseste 3 ani, trebuie inscris in registrul bunurilor
termenul nu reprezinta o clauza esentiala si se determina de parti in contract, pote fi si fara termen, aici immobile.
imprumutatorul poate cere in orce moment inprumutul, imprumutatul avind la dispozitie 30 de zile. Pretul in acest contr este chiria. Plata pentru chirie poate fi stabilita pentru toate bunurile inchiriate in
Dobnda n baza contractului de mprumut n baza contractului de mprumut prile pot prevedea i ansamblu sau pentru fiecare obiect in paret, in bani sau intro alta forma.
plata unei dobnzi, care trebuie s se afle ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a Bncii Naionale In functie de perioadele de achitare , chiria poate fi clasificata in : anuala, semestriala, tremestriala, si
a Moldovei; nelegerea asupra dobnzii prin care se ncalc dispoziia alin.1 este nul; Se pltete lunara.
dobnda la expirarea fiecrui an pentru perioada dintre momentul ncheierii contractului i cel al restituirii Legea stabileste ca plata chiriei poate fi efectuata integral la expirarea termenului stability in contr.
mprumutului dac n contract nu este prevzut altfel; n cazul n care mprumutatul nu pltete dobnda 25 Studiu comparat: contractual de instrainare cu conditia intretinerii pe viata si contractului
n termen, mprumuttorul poate cere restituirea imediat a mprumutului i a dobnzii aferente. de renta
mprumutul poate fi nu numai cu titlu gratuit, dar i cu titlu oneros, care poart denumire de mprumut cu deosebiri - mprumutul este un contract sinalagmatic, dnd natere la obligaii reciproce pentru ambele
dobnd. Dobnda const de regul, ntr-o sum de bani i reprezint fructele civile produse de bunul pri. De regul este un contract unilateral, deoarece din momentul ncheierii nate obligaii numai pentru
mprumutat. n cazul mprumutului cu dobnd, contractul are un obiect dublu: bunul mprumutat i comodatar, Este un contract cu titlu gratuit (comodatul). mprumutul este un contract cu titlu oneros dac
dobnda. legea sau contractul nu prevede altfel cand exista dobinda. mprumutul este un contract translativ de
24 Restituirea imprumutului si efectele nerestituirii imprumutului proprietate, mprumutatul devenind proprietarul bunurilor mprumutate i suportnd riscurile pieirii fortuite.
Restituirea mprumutului - mprumutatul trebuie s restituie mprumutul n termenul i n modul stabilit de . Un contract translativ de folosin i nu translativ de proprietate. n temeiul contractului comodatarul
contract. Dac nu au fost stabilite dobnzi, el are dreptul s restituie mprumutul i pn la expirarea dobndete numai dreptul de folosin. obiectul contractului de comodat sunt bunurile nefungibile
termenului; mprumutatul trebuie s restituie bunuri de calitate i n cantitatea bunurilor primite i nimic (individual determinate). la contractul de imprumut obiectul este banii sau alte bunuri fungibile. in baza
mai mult, chiar dac preurile au crescut ori au sczut. n cazul n care a mprumutat o sum de bani, contractului de comodat riscul pieririi fortuite tsa pe seama proprietarului (comodat). la imprumut pe
mprumutatul are obligaia de a restitui suma nominal primit fr a ine cont de variaiile valorii seama imprumutatului .
numerarului. Dac n contractul de mprumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici termenul de asemanari - si contractul de imprumut ca si cel de comodat pot avea un termen determinat ambele
preaviz, mprumutul trebuie restituit n decursul a 30 zile de la data la care mprumutatul a primit cererea contracte po fi cu titlu gratuit.
de restituire. 27 Cracteristicile bunului inchiriat
Principala obligaie a mprumutatului este de a restitui mprumutul n termenul i modul prevzut de 1. O obligaie de baz a locatorului este transmiterea bunului n stare, care permite folosirea lui conform
contract. destinaiei i meninerea bunului n aceast stare pe toat durata locaiunii. Aceast obligaiune rezult din
Efectele nerestituirii mprumutului n cazul n care mprumutatul nu restituie n termen mprumutul, faptul, c locatorul este, de regul, proprietarul bunului nchiriat i el trebuie s suporte toate cheltuielile
mprumuttorul poate cere pentru ntreaga sum datorat o dobnd n mrimea prevzut la art. 619 dac necesare pentru meninerea acestui bun n stare cuvenit. Aceast regul este imperativ i prile nu pot
legea sau contractul nu prevede altfel. Dac n contract este prevzut restituirea mprumutului n rate i conveni altfel.2. Scopul acestei norme este asigurarea transmiterii n locaiune a unui bun care este liber de
mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel puin o rat, mprumuttorul poate cere restituirea orice vicii. n lege sunt stipulate caracteristicile de ordin material i juridic, prezentate fa de obiectul
imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente. In cazul n care nu poate restitui bunul, locaiunii. 3. Bunul este considerat liber de orice viciu material cnd are caracteristicile convenite. Aceste
mprumutatul trebuie s plteasc valoarea acestuia calculat n funcie de locul i timpul execurii caracteristici se refer la criteriile i cerinele de ordin calitativ, care se refer la capacitile luntrice ale
obligaiei. bunului i care trebuie s asigure folosirea bunului dup destinaie.4. Bunul este considerat liber de orice
26. Dispozitii generale cu privire la contractul de locatiune. Forma , termenul si plata de chirie. viciu material dac prile au respectat minimum o condiie din cele dou legale: a n contract este stipulat
Prin contr de locatiune, o parte (locator) se oblige sad ea celeilalte parti (locatar) un bun determinat destinaia obiectului i starea acestuia permite folosirea acestui bun dup aceast destinaie. b Prile nu au
individual in folosinta temporara sau in folosinta si posesiune temporara, iar acesta se oblige sa plateasca convenit asupra unor anumite caracteristici de folosin, dar bunul poate fi folosit conform destinaiei
chiria. obinuite a unor asemenea bunuri. 5. Bunul dat este considerat liber de orice viciu juridic dac nici un ter
Obiecte pot fi numai bunurile determinate individual si neconsumptibile. Locatiunea este un contr nu poate valorifica dreptul asupra acestui bun n perioada pentru care a fost ncheiat contractul. Prin urmare,
sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual, translativ de folosinta si cu executare succesiva. obiectul contractului pot fi i bunurile asupra crora terele persoane pot avea careva drepturi. Principalul
Pentru locator, locatiunea este o forma rationala si economica de folosire a bunului temporar neutilizabil. moment n acest sens l constituie faptul, c bunul este considerat liber de orice viciu juridic cu condiia c
Locatiunea permite locatarilor , folosind un patrimoniu starin, sa practice activitatea de antreprenoriat sau nici un ter nu poate valorifica dreptul su asupra acestui bun pe toat durata locaiunii.
alt gen de activitate. 28 Drepturile si obligatiile locatarului si locatorului
Parti pot fi atit pers fizice cit si juridice din RM, precum si persoanele straine,etc. Drepturile si obligatiile locatarului
obligatiile obligatiile locatorului in comparative cu cele ale locatarului sunt mai numeroase: a) sa preia Referitor la contractual de locatiune actioneaza o regula generala contractual poate fi modificat in orce
bunul inchiriat; 2) sa participle la intocmirea actului de primire-predare sis al semneze; c) sa foloseasc moment prin acordul partilor. art. 879 Dac bunul este afectat de un viciu, locatarul este eliberat de plata
bunul inchiriat in stricta conformitate cu destinatia lui sau cu ce aprevzut in contract; d) sa pastreze bunul unei pri din chirie proporional diminurii folosinei bunului. in acest caz modificarea contractului se
inchiriat in stare normal; e) sa asigure integrarea bunului inchiriat; f) sa ia toate masurile pentru nedmiterea refera doar la reducerea cuantumului chiriei si are lo pe parcursul executarii obligatiei contractual. art 880
deteriorarii sau pierderea bunului inchiriat; g) sa achite cghiria in termen in locul si modul prevazut de Dac un viciu care diminueaz folosina bunului exist n momentul ncheierii contractului sau apare
contract; h) sa efectueze reparatia prevazuta de contract si lege; ulterior dintr-o cauz pentru care este rspunztor locatorul sau dac acesta este n ntrziere n privina
drepturile legislatia in vigoare prevede dreptui specific locatarului care nu reiese din obligatiile obligaiei sale de a remedia bunul, locatarul poate cere, pe lng preteniile sale la o chirie redus,
corelatiove ale locatarului: a) sa rascumpere bunul inchiriat integral sau partial, daca legea nu prevede o despgubiri pentru prejudiciul cauzat. art. 887 Cuantumul chiriei poate fi modificat prin acordul prilor.
ingradire in acest sens; b) cu acordul locatarului sa aduc inbunatatiri bnului inchiriat; c) sa transmita bunul Locatorul poate cere modificarea chiriei numai o dat n an i numai n cazul n care condiiile economice
inchiriat in sublocatiune cu acordul locatorului; sa ridice inbunttirile aduse bunului inchiriat fara acordul fac ca neajustarea s fie inechitabil. art 890 n virtutea legii locatarul a crui folosin este deranjat de un
proprietarului, daca ele sunt separabile si daca contractual nu prevede altfel. cu acordul partilor in contract alt locatar sau de persoanele crora acesta le-a permis folosina bunului sau accesul la el este n drept, n
pot fi prevazute si alte drepturi. dependen de circumstane: s cear reducerea chiriei sau;
Drepturile si obligatiile locatorului dat fiind faptul ca acontractul de locatiune este un contract incetarea - . Locaiunea nceteaz: a) la expirarea termenului contractului; b) n cazul pierderii bunului
sinalagmatic, lui I se aplica reguli generale a contractelor de drept civil (obligatia unei parti ii corespunde nchiriat, rascumpararea lui.; c) n late cazuri prevzute de lege sau de contract. d ) lichidarea entitatii
dreptul celei lalte parti si invers cu unele exceptii prevazute de lege). economice. e) in cazul exproprierii. in cazul exproprierii partiale locatarul poate cere reducerea chiriei.
obligatile a) sa predea locataruli bunul predarea trebuie sa fie reala, in natura; b) sa predea un bun Poate ionceta prin reziliere. temeiurile locatorului : a) poseda si foloseste bunurile inchiriate
liber de orce viciu material este lliber de vicii cand poate fi poate folosit conform destinatiei obisnuite a necorespunzator contractului sau destinatiei bunului; b) inrautateste intentionat sau din inprudenta starea
unor asemenea, daca nu sa convenit asupra folosinte; c) sa transmita toate documentele, regulile, bunului ; c) nu respecta obligatia de restabilire integral si de repararaea bunului inchiriat; d) da in
instructiunile ce autentifica dreptul de proprietate asupra bunului inciriat si stabilesc modul de folosinta a sublocatiune fara consimtamintul locatarului;
acestuia; d) sa transmita bunul liber de orce viciu juridic nunul e considerat liber de viciu juridic atunci temeiurile locatarului: a) a devenit invalid sau declarat incapabil, sau cand executa o pedeapsa privative
cand un tert nu poate pretinde dreptul asupra acestuia, in perioada pentru care a fost incheiat contractual; delibertate. pentru savirsirea unei infractiuni care exclude posibilitatea executarii ulterioare a contractului.
drepturile 1) locatarul este in drept sa dea n locaiune un bun cu vicii fr careva efecte negative pentru rezilierea contractului de locatiune fara termen poate avea loc la cererea orcaei parti cu un preaviz de 3 luni
locator. Aceast situaie poate avea loc dac sunt respectare trei condiii: a) viciul exista la momentul pentru B. immobile si de o luna pentru B. mobile, daca in contract nu e prevazut altfel.
ncheierii contractului; b) locatarul era la curent cu acest viciu; c) locatarul nu a fosrmulat fa de locator Prelungirea contractului de locaiune
careva pretenii viza-vi de acest viciu. 2) Dreptul locatarului de a verifica bunul nchiriat i de a efectua O particularitate a locaiunii o constituie posibilitatea continurii n mod tcit a folosirii bunului nchiriat,
lucrri asupra lui. fapt care are ca efect prelungirea raporturilor contractuale pe un termen nedeternimat.
29 Sublocatiunea su cesiunea de locatiune, drepturile si obligatiile sublocatarului Pentru ca raporturile contractuale s fie considerate prelungite pe un termenu determinat este necesar c
Locatarul este n drept s dea bunul nchiriat n sublocaiune sau s cesioneze locaiune numai cu pn la expirarea termenului contractului prile s nu ntreprinde careva aciuni de ncetare a raporturilor
consimmntul locatorului. Pentru aceasta, el este obligat s-l informeze pe locator despre intenia sa i s contractuale i restituirea locatorului bunului nchirita.
indice numele sau denumirea, adresa persoanei creia intenioneaz s-i subnchirieze sau s-i cedeze 31 Rezilierea contractului de locatiune la initiativa locatarului si locatorului
locaiunea. n cazul aparitiei temeiurilor rezilierii a contractului partea contractatnta este in drept si nicidecum obligate
Sublocatiunea poate avea loc doar cu rspectare unor prevederi legale: a) pentru a da un bun in sublocatiun, sa adreseze in instant de judecata o astfel de cerere.
locatarul este obligat sal informeze pe locator despre intentia sa sis a indice numele sau denumirea, adresa prin reziliere. temeiurile locatorului : a) poseda si foloseste bunurile inchiriate necorespunzator contractului
personae care urmeaza sa subinchirieze bunul; b) numai cu consimtamintul pealabil al locatorului; c) daca sau destinatiei bunului; b) inrautateste intentionat sau din inprudenta starea bunului ; c) nu respecta
locatorul nu consimte sublocatiuniea el este obligat sal informeze pe locatar in termen de 15 zile motivate. obligatia de restabilire integral si de repararaea bunului inchiriat; d) da in sublocatiune fara consimtamintul
Locatorul nu poate s nu dea consimmntul la subnchiriere sau la cesiunea locaiunii dac, dup locatarului; e) nu a folosit timp de un an bunurile inchiriate destinate productiei agricole si 2 ani terenurile
ncheierea contractului de locaiune, se nate interes legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau destinate productiei agricole; f) nu ia masuri de reproducere a resurselor natural care au proprietatea de a se
parial, unui ter. Aceast prevedere nu se aplic dac persoana terului constituie un impediment, spaiul restabili. temeiurile locatarului: a) a devenit invalid sau declarat incapabil, sau cand executa o pedeapsa
nchiriat devenind astfel suprancrcat sau dac, din alte motive temeinice, nu i se poate impune loctorului privative delibertate. pentru savirsirea unei infractiuni care exclude posibilitatea executarii ulterioare a
s permit subnchirierea sau cesiunea locaiunii. d) Termenul contractului de sublocaiune nu poate depi contractului. rezilierea contractului de locatiune fara termen poate avea loc la cererea orcaei parti cu un
termenul contractului de locaiune. e) Locatorul care consimte la sublocaiunea sau la cesiunea locaiunii nu preaviz de 3 luni pentru B. immobile si de o luna pentru B. mobile, daca in contract nu e prevazut altfel.
poate cere dect compensarea cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublocaiune sau cesiune, Prin 32 Dispozitii generale cu privire la contractul de arenda
urmare, dac locatorul cere aceste compensri el trebuie s prezinte probele respective c lea suportat. Arenda e contr incheiat intre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri si de alte
Cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de obligaii. n cazul nchirierii unui alt bun dect imobilul bunuri agricole (arendator) si alta parte (arendas) cu privire la exploatarea acestora pe o durata determinate
de locuit, prile pot stabili altfel. n cazul cesiunii locaiunii are loc schimbarea subiecilor locaiunii, si la un pret stabilit de parti.
deoarece n aceast situaie dreptuirle i obligaiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt Contr este sinalagmatic, cu titlu oneros , cu executare succesiva , translativ de folosinta si comutativ.
locatar. Din aceste considerente legea stipuleaz c, cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de Spre deosebire de legislatia anterioara , cind in baza contr se transmite numai dr de folosinta , in present se
obligaii fa de locator. Aceast regul are un efect imperativ numai pentru contract de lcoaiune a unui transmite nu numai dr de folosinta ci sic el de posesiune.
imobil de locuit. Dac obiectul locaiunii este un alt bun dect un imobil de locuit prile sunt n drept de a Ca obiecte pot I terenurile agricole si alte resurse naturale.
se abate de la regula general n ce privete eliberarea locatarului anterior de obligaiile sale fa de locator. Arendasul folosind bunul ce nui apartine, are dr de al exploata, de a se ocupa cu activitatea de
Prin urmare, n cazul cesiunii locaiunii, locatarul anterior, n baz acordului cu locatorul i poate pstra antreprenoriat, de producere a altor bunuri si de a obtine profit, s.a.
rspunderea contractual fa de locator. Relatiile de arenda, poarta un character temporar, adica raporturile iau nastere pe o perioada nedeterminata
30 ncetarea locatiunii, modificarea / i prelungirea contractului de locatiune. de timp, de regula indelungata.
Modificare Parti pot fi fie pers fizice sau juridice, cu domiciliul in RM.
Bunurile pot fi mijloace fixe (teren cu destinatie agricola, masini , utilaje, constructii, s.a.) si mijloace obligat - sa foloseasca cu buna credinta bunurile arendate conform clauzelor contractuale; sa mentina
circulante. potentialul productiv al bunurilor agricole sa le restituie la expirarea termenului stipulat , in strea
Pretul se numeste arenda, care se stabileste prin acordul partilor si se fixeaza in contr. corespunzatoareclauzelor contractului; sa acite plata pentru arenda in modul si locul stabili; sa achite
Exista exceptie doar la bunurile ce fac parte din proprietataea de stat, astfel se mentioneaza ca plata anuala impozitele si alte plati prevazute in legislatia in vigoare, in cazul cand contractul nu prevedea altfel.
pentru arenda terenurilor agricole proprietate publica constituie cel putin 2 % sic el mult 10 % din pretul 34 Modificarea, rezilierea contractului de arenda, si incetare lui.
normative al termenului dat in arenda. Contractul poate fi modificat orcind in cazurile de nerespectare a clauzelor contractuale. pentru modificarea
Termenul arendei se stabileste de catre parti sin u poate fi mai mic de un an si mai mare de 30. contractului partea va solicita un aviz cu cel putin 30 de zile pina la prezentarea propunerilor de modificare.
La darea in arenda a teren agricol in scopul sadirii unor plantatii multianuale, termenul contr de arenda nu la modificarea clauzelor contractuli de arenda partile urmeaza sa semneze un acord aditional care va fi
poate fi mai mic de 25 ani. parte integranta a contractului.
Contr se incheie in forma scrisa. Se inregistreaza la oficiul cadastral territorial, daca contr este incheiat poe in virtutea legii contractul inceteaza: expirarea termenului; declararii nulitatii acestuia; pieririi bunurilor;
un term de pina la 3 ani. rezilierii contrcatului; in alte cazuri prevazute de lege.
Prin acordul comun al partilor contr poate fi modificat in orice moment, iar in caz de nerespectare a arendatorul poate cre rezilierea contractului daca: pastreaza si foloseste bunurile arendate necorespunzator;
obligatiilor contractuale de catre una din parti, in baza hotaririi judecatoresti. inrautateste intentionat sau intimplator starea bunurilor; nu respecta obligatia de restabilire integral si de
In virtutea legii contr de arenda inceteaza in cazul : repararaea bunului arendat ;cda in subarenda fara consimtamintul proprietarului; ;nu ia masuri de
- expirarii termenului arendei ; reproducere a resurselor natural care au proprietatea de a se restabili. nu a folosit timp de un an terenul
- declararii nulitatii acestuia ; destinate productiei agricole si 2 ani terenurile destinate productiei neagricole; nu a achitat arenda pe
- pieirii bunurilor arendate ; parscursula 3 luni din ziua expirarii termenului de plata.
- rezilierii contr , din initiative arendasului contractual poate fi reziliat anticipat daca: arendatorul nu sia indeplinit obligatia
si in alte cazuri prvazute de lege de a restabili integra, sau repararea bunurilor arendate, asigurarea tehnico materiala; buurile agricole, in
33 plata arendei, reducerea arendei, drepturile si obligatiile arendatorului i a arendaului. virtutea unor circumstante pentru care arendasul nu poarta raspundere, vor fi introp stare inutilizabil;
Plata - Legea stabilete 3 modaliti de achitare a plii de arend: bani; n natur; n form mixt. arendatorul nu ia transmis la timp arendasului bunurile arendate; a devenit invalid sau declarat incapabil,
Nu se pot isca careva probleme cnd plata se face n bani. Mai complicat este situaia, cnd plata se face n sau cand executa o pedeapsa privative delibertate. pentru savirsirea unei infractiuni care exclude
natur sau n form mixt. n acest caz, , plata n natur se stabilete ntr-o cantitate determinat de produse posibilitatea executarii ulterioare a contractului.
sau ntr-un procent din producie. Dac plata arendei este mixt, apoi prile sunt obligate s stipuleze n 35 dispozitii cu privire la leasing, forma si continutul acestui contract.
contract n ce mrime (proporie) plata se efectueaz n bani i n ce mrime n natur. Dac plata n Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in
natur include cteva culturi agricole, apoi, respectiv i proporiile acestora. proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosina,
Reducerea arendei - pentru realizarea acestui drept legislatorul stabilete trei condiii: pieirea fructelor pentru o perioada determinata in contract, celeilalte pari (locatar), iar aceasta se obliga la plata in rate a
obinute ce depete 50 procente; pieirea fructelor obinute are loc n mod fortuit; dreptul la diminuare are unei sume de bani (redevena). caracterele consensual, sinalagmatic cu titlu oneroe, cu executare succesiva
loc numai pn la separarea fructelor.Acest drept al arendaului nu poate fi realizat dac pieirea a avut loc (Acel contract din care se naste obligatia ambelor parti sau, cel putin, a uneia dintre ele, de a executa
din alt cauz, dect cea furtuit. Reducerea trebuie s fie proporional pagubei. .Acest norm poate fi prestatiile ce le datoreaza intr-o perioada de timp
aplicat indiferent de faptul dac fructele au fost asigurate i arendaul a primit despgubirea, deoarece Forma si coninutul contractului de leasing- Contractul de leasing se incheie in scris.
legislatorul nu condiioneaz aplicarea acetei norme n dependen de acest fapt. Dar, cererea arendaului continutul
poate s nu fie acceptat de arendator n cazul cnd arendaul primind despgubirea de la compania de Contractul de leasing trebuie sa contina ndeosebi: preul bunului;suma totala, numrul si scadenta ratelor;
asigurare nu a suportat careva prejudicii. plata finala si metodele calculrii ei in cazul rezilierii contractului.
Drepturile si obligatiile arendatorului i a arendaului Cerina de baz, naintat de lege, fa de forma contractului de leasing este respectarea formei scrise ca
Arendatorul este in drept sa verifice modul in care arendatorul exploateaza bunurile, fara a intervene in condiie ad probationem. Respectiv, urmeaz s fie respectate toate cerinele legale, referitoare la
activitatea lui. are dreptul de amanet asupra bunurior aduse de arendas si asupra fructelor bunurilor ncheierea, modificarea i rezilierea actelor juridice (Art.210). Deci, contractul poate fi ncheiat nu numai n
arendate. Pentru exploatarea terenului arendaul poate procura diferite bunuri materiale, cum ar fi: tehnica forma unui document semnat de pri, dar i prin schimb de scrisori, telegrame, telefonograme .a., care vor
agricol, uniti de transport, utilaj pentru prelucrarea produselor agricole i de alt destinaie, semine, fi semnate de ctre expediator (ofertant) i vor conine clauzele eseniale ale viitorului contract. Norma
animale .a. Totodat arendaul n rezultatul exploatrii obiectului arendat dobndete un product nou, cum analizat conine acel minim de condiii necesare, care permit a ntregi n linii mari un contract de leasing.
ar fi: road, carne, lapte, vin, conserve .a. ns n caz de neexecutare a obligaiilor contractuale, n primul Prevederile Art. 679 CC, conform crora contractul se consider incheiat daca partile au ajuns la un acord
rnd pentru neachitarea la timp a plii arendei, cauzarea unui prejudiciu sau n caz dec exist alte cereri ale privind toate clauzele lui esentiale, vis-a-vis de contractul de leasing pot fi tlmcite ca cumulul de condiii
arendaului ele pot fi garantate prin amanent i n acest caz se aplic norma acestui articol. necesare, care determin valabilitatea juridico-civil a contractului.
obligat: sa predea bunurile agicole date in arenda in termenele si conditiile stipulate in contract; sa predea 36 Raspunderea vinzatorului , locatarului, si locatorului
tehnica si utilajele agricole prevazute de contract; sa predea catele necesare pentru utilizarea bunurilor Raspunderea vinzatorului fata de locatar
arendate. sa efectuieze din cont propriu reparatia capitala a bunurilor;sa plateasca arendasului in cazul Vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru garantiile legale sau conventionale
rezilierii contractului inaintea de incetare a a anului agricol valoarea freuctelor desi inca neseparate insa inerente unui contract de vinzare-cumparare. Vinzatorul nu raspunde insa in fata locatorului si a
care vor putea fi separate pina la finele anului agricol. locatarului pentru acelasi prejudiciu.
Arendasul are dreptul de prioritate la incheierea pe un nou termen daca: sia onorat obligatiile contractuale Dreptul la naintarea direct a preteniilor de ctre locatar vnztorului pentru garaniile legale sau
anterioare; bunurile arendate se dau in arenda pe un nou termen; accepta noile clauze conractuale. convenionale ce rezult dintr-un contract de vnzare-cumprare, ncheiat ntre locator i vnztor, reprezint
beneficiaza de deptul de premtiune in cazul instrainarii bunului. sa ceara reducerea proportionala a arendei o particularitate distinct a acestui contract.
daca mai mult de 50 % din fructe au pierit fortuit. de a rascupara bunul arendat. dar aceasta norma vine in ns, faptul livrrii de ctre vnztor a bunurilor de o calitate necorespunztoare nu acord locatarului
contradictie cu legea din 2003 art 20 al. 4 care se refera la dreptul arendasului de a rascumpara bunul dreptul de a rezilia sau modifica contractul de vnzare-cumprare fr acordul locatorului. Soluionarea
arendat , unde se stipuleaza ca rascumpararea terenurilor agricole arendate nu se admite. chestiunei despre rezilierea contractului ine de competena prilor.
Raspunderea locatorului pentru nerespectarea obligatiilor contractuale asumate de catre vinzator este agajat
in trei cazuri: cand locatarul alege vinzatorul bunului si in contrat nu este prevazut altfel; indiferent de
faptul cine alege vinztorul daca ontractul prevede aceasta obligatie; cind locatarul in mod fraudulos
intervine in alegerea bunului care necesita a fi procurat in vederea transmiterii ulterioare a leasingului si in
desmnarea vinzatorului acestui bun.
Locatarul si locatorul rspund pentru obligaiile lor potrivit contractului de leasing si in conformitate
cu legea.
Temeiurile i mrimea rspunderii locatorului i locatarului nu snt indicate expres de prezentul Cod,
referin fcndu-se la prevederile contractului i lege. Un caz stabilit de lege de rspundere a locatorului
este prevzut de al.3 Art.927, i anume, locatorul poart rspundere fa de locatar, cnd ultimul a suportat
cheltuieli (pagube), legate de intervenia locatorului n alegerea vnztorului.
37 studiu comparat: contractul de vinzare cumparare i contractul de leasing
Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in
proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosina,
pentru o perioada determinata in contract, celeilalte pari (locatar), iar aceasta se obliga la plata in rate
a unei sume de bani (redevena).
Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea un bun n proprietate celeilalte
pri (cumprtor), iar acesta se oblig s preia bunul i s plteasc preul convenit. - are dr la retentie si gaj, asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el ;
asemanari - ambele contracte sunt 1 sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri
se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare
obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. Consensual deoarece se
considera valabil incheiat din momentul in care prile contractante au realizat un accord in privinta tuturor
clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din
natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord.
Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru
obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial.
deosebiri contractul de leasing este cun contract cu executare succesiva, cel de vinzare cumprarea este
de regula cu execuare imediata. Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului
presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale,
la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate (vinzare cumparare), translativ de
folosinta cel de leasing. contractual de leasing poate genera niste raporturi juridice trilaterale figurind in
acest caz si vinzatorul bunului (furnizat) ca proprietar al acestuia. obiectul bunuluimaterual in cazul
contractulu de leasing este un bun mobil, pecind in contractual de cumparare vinzare poate fi su un bun
mobil. forma contractului de vinzare cumparareae este cea care se aplica in general actului juridic civil, la
cea de leasing doar forma scrisa este prevazuta expres in cod.
38. Dispozitii generale cu privire la contr de antrepriza
Prin contr de natrepriza, o parte (antreprenor) se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare
celeilalte parti (client), iar acesta se oblige sa receptioneze lucrarea si sa plateasca pretul convenit.
Contr de antrepriza face parte din grupul de contr civile de executare a lucrarilor si prestare a serviciilor.
Antreprizza este un contr sinalagmatic (bilaterla), cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva si
consensual.
Contr este incheiat intuito personae. Deci antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai
daca contr prevede astfel sau daca aceasta nu rezulta din imprejurari. (ex: tabloul comandat unui renumit
pictor, interventia chirurgicala contractata cu un medic.)
Obiect al contr poate fi atit producerea sau transformarea unui bun, cit si obtinerea unro alte rezultate prin
efectuarea de lucrari. Bunul produs de antreprenor ii apartine acestuia cu titlu de proprietate pina la
preluarea acestui bun de catre client. Antreprenorul isi asuma obligatia sa efectueze o lucrare pe riscul sau.
De obicei contr se incheie in forma scrisa simpla, impusa indeosebi la producerea unor obiecte complicate,
ce necesita un termen indelungat de executare. Dar din esenta normelor de dr rezulta ca contr de antrepriza
poate fi intocmit si in forma verbala.
Pretul contr este remuneratia antreprenorului, si e o suma de bani pe care clientul se oblige sa o plateasca
antreprenorului pentru lucrul efectuat.
Daca contr de antrepriza prevede executarea unor lucrari complexe, de lunga durata, pretul se determina
prin intocmirea devizului. Devizul se intocmeste de antreprenor, de comun accord cu clientul si constituie
un calcul al materialelor ce urmeaza a fi utilizate si lucrarilor ce urmeaza a fi effectuate. Sint 2 categorii de
preturi : prt forfetar (o suma unica, globala) si deviz estimativ.
39 Drepturile si obligatiile antreprenorului si beneficiarului.
Obl antreprenorului :
- pina la incheierea contr antreprenorul tre sa-si indeplineasca obligatia preventive de informare cu privire
la natura lucrarii sau prestatiei ;
- sa efectueze lucrarea personal doar atunci cind obligatia data reiese din contr , din imprejurarile sau
natura contr ;
- sa efectueze lucrarea pe propriul risc ;
- antreprenorul e obligat sa furnizeze toate materialele necesare executarii contr, daca partile nau convenit
altfel ;
- daca antreprenorul efectueaza lucrarea cu materialul sau, el tre sa transfere in favoarea clientului dr de
propr asupra bunului ;
- sa participle la intocmirea actiunilor de receptionare ;
- sa inlature viciile si abaterile depistate pe parcursul receptionarii lucrarii, pe costul antreprenorului.
Dr antreprenorului :
- are dr la economia dobindita prin reducerea costului lucrarii ;
- daca obiectul contr este o constructie sau o parte din constructie, antreprenorul este in drept, pentru
garantarea dr care rezulta din contr, sa ceara constituirea unei ipoteci, asupra terenului de constructie al
clientului ;
Obl clientului :
- e obligat sa receptioneze lucrarea , in modul locul si termenul stability de lege sau contr ;
- receptionarea lucrarii e o declaratie prin care clientul accepta lucrarea, cu sau fara reserve (poate fi
verbala sau scrisa) ;
- obligatia de achitare a retributiei prevazute in contr ;
- clientul este obligat de a plati retributia globala stabilita si in cazul cind antreprenorul reduce costul
lucrarii in raport cu cel stipulat in contr, fara reducerea calitatii si cantitatii lucrarii.
Dr clientului :
- e in dr sa ceara de la antreprenor executarea anumitei lucrari ;
- e in dr sad ea indicatii antreprenorului , referitoare la modul de executare a lucrarii ;
- daca lucrarea are vicii, clientul poate cere remuneratia lor ;
- este in dr de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor depistate ;
40 dispozitii cu privire la contractual de prestari servicii.
Prin contractul de prestri servicii, o parte (prestatpr) se oblig s presteze celeilalte pri (beneficiar)
anumite servicii, iar aceasta se oblig s plteasc retribuia convenit.
Definiia contractului de prestri servicii conine elementele de baz ale acestor raporturi juridice, i anume,
contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlul oneros, iar obiectul reprezint anumite servicii. Obiectul
serviciilor prestate poate fi un rezultat materializat, bunoar, serviciile prestate de un medic-stomatolog,
reparaia mbrcmintei, nclmintei, sau un rezultat nematerial serviciile de comunicaie,
informaionale, consultative .a. n toate cazurile ns persist un element obligatoriu prestarea serviciile
este un rezultat al aciunilor, al activitii prestatorului. Prile contractului sunt beneficiarul i prestatorul.
n aceste caliti pot activa liber persoane fizice sau juridice subieci de drept. Contractul de prestri
servicii poate fi un contract public n cazurile cnd prestatorul, ca un antreprenor cu activitate public, este
obligat de a presta servicii oricrei persoane care le solicit.
Termenul de plat - Plata pentru serviciu se efectueaz dup prestarea serviciior.
ncetarea raporturilor din contractul de prestri servicii. Raporturile din contractul de prestri servicii
nceteaz la expirarea perioadei pentru care au fost stabillite. n cazul n care nu s-a convenit asupra duratei
raporturilor contractuale sau din natura ori scopul serviciilor nu rezult un termen, fiecare parte poate s
rezilieze contractul.
n cazul n care contractul de prestri servicii este ncheiat pentru perioada mai lung de 5 ani, prestatorul
poate rezilia contractul dup 5 ani. Termenul pentru preaviz este de 6 luni. forma este generala pentru
actele jurididice .
41 drepturile si obligatiile beneficiarului si prestatorului.
obligatiile prestatorului prestatorul este obligat anterior incheieriic ontractului sa furnizeze beneficiarului
in masura in care circumstantele o permit, informatii cu privire la natura prestatiei, termenul si bunurile
necesare pentreu prestarea serviciilor; este dator sa depuna toate eforturile pentru a oferi serviciul solicitat
de beneficiar. daca prestarea serviciilor necesita anumite bunuri, in lipsa unor intelegeri ontractuale, aceasta
urmeaza a fi furnizate de prestator, potrivit art. 938 bunurile furnizate terebuie sa fie de calitate si adecvate
prestarii serviciilor solicitate. prestatorul este obligat sa foloseasca cu grija aceste bunuri. la cererea
beneficiarului , prestatorul va fi tinut la prezentarea unui raport despre prestatiile si cheltuelile effectuate.
dreptul prestatorului daca beneficiarul refuza neintemeiat sa pria serviciul prestatorul este in drept sa
ceara despagubiri. n cazul n care beneficiarul ntrzie s preia serviciile, prestatourl este ndreptit s
solicite plata sumei convenite pentru serviciile care nu au putut fi efectuate din cauza ntrzierii i nu este
obligat s presteze servicii pentru aceast sum. El trebuie ns s accepte ca din suma de plat s se scad
contravaloarea pentru economiile pe care le-a fcut prin neefectuarea serviciilor sau pentru veniturile
obinute prin prestarea de sevicii fa de alii n aceeai perioad, sau pentru setviciile pe care nu le
presteaz cu rea-credin
obligatia beneficiarului principal obligatie a beneficiarului este achitarea serviciilor prestate. sa intretina
spatiile pe care tre sa le procure pentru prstarea serviciilor, incit prestatorul sa fie protejat cotra riscurilor
pentru viata si sanatate. si sa preia serviciul. va compensa cheltuielile facute de prestator.
dreptul beneficiarului - (este un contract sinalagmatic si si obligatia unei din parti intrunfel este dreptul
celei lalte) alt ceva nu este a se vede art 978 acolo mai este ceva..
42 termenele de reziliere, si modalitatea de reziliere a contractului de prestari servicii de catre parti.
Raportuirle din contractul de prestri servcii pot fi reziliate: zilnic, ncepnd cu sfritul zilei urmtoare,
dac plata se face pe zi; cel mai trziu n prima zi lucrtoare din cursul unei sptmni, ncepnd cu sfritul
urmtoarelor tile de smnt, dac plata se calculeaz pe sptmn; cel mai trziu pe data de 15 a lunii,
ncepnd cu sfritul lunii calendarisitce, dac plata se calculeaz pe lun; cu respectarea termenului de
preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu sfritul tremestrului calendaristice, dac plata se calculeaz pe trimestre
sau pe perioade mai mari; oricnd dac plata nu se face n dependen de intervalele de timp. n cazul n care
relaiile privind prestarea se servicii ocup tot timpul de lucrul al prestatorului, termenul pentru preaviz
trebuie s fie de 2 spttmn.
Dac plata se face pe zi, raporturile din contractul de prestri servicii pot fi reziliate zilnic, n orice zi,
ncepnd cu sfritul zilei urmtoare. Din esena legii rezult, c dac prile sau una din ele este agent
economic apoi declaraia de reziliere trebuie s fie fcut n orele de lucru a organizaiei sau organizaiilor
respective.
Dac plata se calculeaz pe sptmn apoi raporturile contractuale pot nceta cel mai trziu n prima zi
lucrtoare din cursul unei sptmn, ncepnd cu sfritul urmtoarei zile de sptmn. Din aceast norm
rezulr, c declaraia de reziliere a contractului poate fi efectuat n orice zi a sptmnii care urmeaz dup
sptmna pentru care s-a calculat plata dar nu mai trziu dect prina zi lucrtoare din a treia sptmn.
Dac plata de calculeaz pe lun raporturile contractulae por fi ncetate cel mai trziu pe data de 15 al lunii
urmtoare.
Dac plata se calculeaz pe trimeste sau pe perioade mai mari se aplic un alt principiu de ncetare a
raporturilor contractuale. Astfel, n asemenea cazuri pareta care iniiaz rezilierea contractului trebuie s
fac un preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu sfritul unui trimestru calendaristic curent. Preavizul trebuie s
fie efectuat ntr-o form, care va putea fi probat n caz de litigiu.
Dac plata nu se face n dependen de intervale de timp, apoi raproturile conttactuale pot fi ntrerupte
oricnd, n orice moment. Legea stipuleaz o regul special pentru cazul n care relaiile privind prestarea
servicii ocup tot timpul de lucru al prestatorului. Bunoar, serviciile telefonice se acord nentrerupt, pe
parcursul a 24 ore pe zi, fr zile de odihn i srbtori.
Dac prestatorul reziliaz contractul de prestri servicii din motive care nu in de nerespectarea condiiilor
contractului de ctre beneficiar sau dac beneficiarul reziliaz contractul din cauza c prestatouel nu
respect prevederile conttractului, prestatorul nu are dreputrl la retribuie n msura n care serviciile sale de
plata.
Dac rezilirea are loc din cauza nclcrii condiiilor contractulkui de ctre cealalt parte, aceasta este
obligat s suporte costurile pentru paguba cauzat prin rezilierea contractului.