Sunteți pe pagina 1din 5

BASMUL CULT

POVESTEA LUI HARAP-ALB-ION CREANGA

In textile epice, personajele sunt purtatoarele de semnificatie ale mesajului transmis prin discursul
narativ. Ele sunt rotitele care pun in miscare mecanismul universuli fictional. In basmul popular,
personajele devin purtatoarele unor valori simbolice: binele si raul, in diversele lor ipostaze.Spre
deosebire de textul popular, in basmul cult personajele reflecta viziunea despre lumea a autorului. De
aceea, in opera sa, Ion Cranga regurge la o umanizare a fantasticului, astfel icat personajele nu numai ca
devin reprezentatice pentru tipoligiile umane din spatial rural humulestean, ci sunt construite prin
ambiguizarea trasaturilor.
Reprezentativ pentru viziunea despre lumea a lui Ion Creanga raman particularitatile de constructive a
personajului Harap-Alb, protagonistul basmului cultPovestea lui Harap-Alb, publicat in revista
Convorbiri literare in anul 1877.
-basmul lu Cranga se diferentiaza de cel popular prin oralitate(vorba aceea, din vorban
vorba,folosirea proverbelor,a frazelor rimate), prin umor(ironie, autoironie si grotesc=impletirea dintre
tragic si comic in descrierea celor 5 tovarasi), si prin antropomorfizarea fantasticului(personajele
fantastice vorbesc si se comporta precum niste tarani din Humulesti)
-personajele capata simboluri, astefel:
Sfanta Duminica=se deghizeaza in cersetoare pentru a-i testa milostenia tanarului
Tatal=simbol totemic,preluarea intregii experiente si detasarea de familie prin imbracarea blanii de urs.
Spanul=antieroul,falsa identitate de fecior de imparat,fiind un rau necesar pentru maturizarea tanarului
Gerila,Seticla,Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila=compliniri ale feciorului,
Hainele,armele si calul tatalui cu care pleaca mezinul in calatorie simbolizeaza experienta
Trecerea podului=parasirea ogradei parintesti
Padurea-labirint=necunoscutul
Fantana=locul botezului, coborarea in infern
-basmul reprezinta un bildungsroman,urmarind initierea personajului principal
-personajul principal este unul atipic pentru ca nu are forte supranaturale, fiind prezentat atat cu
defecte cat si cu calitati;are un character profund uman,
-se dezvolta atat conflictul exterior intre fortele raului si cele ale binelui, cat si conflictul interior,o
permanenta lupta a sinelui cu sinele a mezinului,intre cele doua ipostaze ale sale:cea de neinitiat sic ea
de fiinta initiate.
-initial este prezentata slabiciunea de caracter boboc in felul sau la trebi de-aistea(nar
ator),este mai fricos decat o muiere(Sf.Duminica),este naiv,nu se pricepe la oameni,egoist,
imatur,milos.
-evolueaza de la statutul de mezin al craiuliu, la sluga a Spanului, ca in final sa dobandeasca statutul de
mostenitor la tronul imparatului Verde.
In concluzie, particularitatile de constructive a personajului Harap-Alb raman representative pentru
viziunea despre lume a unui autor a carui intentionalitate artistic a fost aceea de a reconfigure structura
consacrata a basmului popular dintr-o perspective realista si simbolica.
NUVELA-NUVELA PSIHOLOGICA
MOARA CU NOROC-IOAN SLAVICI

Cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea este marcat de o serie de metamorfoze
sociale,politice,econimice si cultural, transformari regasibile si in modul in care fiinta umana intelege sa
se raporteze la sine si la lumea in care traieste.Aceste schimbari de viziune sunt reflectate si in literature,
prin aparitia unui nou current, manifestat ca o reactie antiromantica, curent care poarta numele de
realism. Astefel, daca pentru romantici natura era perceputa ca sursa de inspiratie transfigurata artistic,
pentru scriitorii realisti, natura, intreaga realitate exterioara, devinde un obiect de analiza, supus finei
observatii a artistului. In plan autohton, principiile estetice ale noului curent prind contur prin operele
marilor clasici.Opera lui Ioan Slavici, fie ca e vorba de nuvelistica, fie de romanul Mara , reflecta
preferinta scriitorului pentru estetica relismului.
Reprezentativa pentru viziunea scriitorului asupra lumii este creatia literara Moara cu noroc, o nuvela
psihologica de factra realista, publicata in volumul Novele din popor in anul 1881.
In primul rand, dimensiunea realista a nuvelei se evidentiaza la nivelul intentionalitatii actului artistic al
scriitorului de a realize o literature mimetic.Universul fictional creat de Ioan Slavici adduce in fata
lectoruluui imaginea societatii traditionale romanesti din Ardeal de la sfarsitul secolului al XIX-lea, care
pare sa fie afectata de noua mentalitate mercantile a epocii.
-specific nuvelei este faptul ca accentual cade pe constructia personajelor.In central discursului narativ
se afla protagonistul,celelalte personajel gravitand in jurul lui pentru a-i sustine evolutia.
-nuvela psihologica=urmareste degradarea morala a personajului principal sub influenta banilor
-viziunea despre lume a autorului este enuntata inca de la inceput prin cuvintele batraneai mame:
Omul sa fie multumir cu linistea colibei sale, pentru ca aceasta il face fericit si nu sumele de bani
accumulate.Tot cu vorbele acesteia se incheie tragic nuvele Asa le-a fost dat
-batrana, mama Anei este personajul in spatele caruia putem identifica vocea naratorului.Prin acest
personaj aflam o credinta popular potrivit careia nu este bine ca omul sa isi forteze norocul sau sa
incerce sa-si schimbe destinul.
-Ghita=personajul principal=cizmar cinstit,tata si sot iubitor ce-si doreste un trai mai bun pentru familia
lui, iubitor, curajos
-intentia de a arenda moara este laudabila la inceput,Ghita dand dovada de curaj si de spirit
antrepreorial
-evolueaza astefel:harnic,gospodar->influentabil,introvertit, singuratic, necinstit, complice la moartea
vaduvei si la hotii, mincinos, las, manipulator->degradat moral sub influenta banilor si ucigas.
-Ghita este caracterizat direct, indirect dar si prin autocaracterizare(ce sa fac daca asa m-a lasat
Dumnezeu?+gandurile lui din care aflam ca si-ar fi dorit sa nu fi avut o familie ca sa se poata implica
fara remuscari in afacerile necurate ale lui Lica)
-titlu nuvelei se dovedeste a fi unul ironic, pentru ca moara nu este deloc una norocoasa, avandu-se in
vedere sfarsitul tragic al personajelor.
-Lica=porcare, seful porcarilor, cu protector influenti,potretul fizic il anticipeaza pe cel moral:in
conceptia popular unui potret fizic negatic I se asociaza un portret moral pe masura;ochii mici si
verzi,sprancene impreunate,uscativ si inalt,mustata atent ingrijita,haine atent alese,camasa alba cu
broderie ce contrasteaza dispretul fata de personajele feminine,le desconsidera
-evolutia lui scoate in evident caracterul puternic, firea hotarata si autoritara, impunator,in mainile sale
Ghita devine o marioneta/ochii si urechile sale;complicitatea celor doi atinge punctual culminant la Ineu,
cand Ghita se dovedeste a fi o unealta in mainile lui Lica;orgolios paa in ultima secunda a vietii
-sfarsitul este unul tragic, crancen,dovedind inca odata caracterul orgolois si mandru.
-intriga actiunii este data de sosirea lui Lica la carciuma
-punctul culminant este dat de uciderea anei si fuga lui Lica de la moara,dar si de moarte lui prin izbirea
de un stejar
-dezznodamantul reprezinta morala textului:personajele negative sunt pedepsite,moara arde din temeli
pentru a se purifica locul, iar personajele inocente sunt salvate
-autorul a vrut sa dovedeasca valabilitatea credintei populare conform careia pentru fiinta umana
importanta este linistea sufleteasca si nu averea acumulata.
ROMANUL REALIST, OBIECTIV, MODERN
BALTAGUL- MIHAIL SADOVEANU

In lucrarea intitulata Arca lui Noe, critical literar Nicolae Manolescu distinge trei varste ale
romantismului romanesc: dorin, ionic si corintic.Alaturi de Ion, creatia realist-obiectiva a lui Liviu
Rebreanu, Baltagul, opera lui Mihail Sadoveanu, este incadrata in categoria romanelor dorice.Cititorul
poate observa inca o dferenta stilistica, tematica si de viziune intre cele doua creatii literare.Astfel, daca
Rebreanu recurge la o literature mimetic, pentru a infatisa imaginea unui univers rural coherent si
omogen, Sadoveanu surprinde imaginea unei societati in schimbare, aflata la confluent dintre traditie si
modernitate.In acest sens, intentia scriitorului moldovean nu mai este aceea de a reflecta mimetic, in
propria creatie, o lume, ci de a surprinde mecanismele de functionare ale acesteia, modul in care fiinta
umana poate sa se raporteze la existent.Asa se explica dimensiunea hibrida a prozei sadoveniene:
roman realist cu substrat mitic.
Autorul Baltagului isi propune o reflectare veridical, verosimila, a realitatii societatii moldovenesti de
la inceputul secolului al XX-lea, o societate supusa metamorfozelor.
-romanul debuteaza cu versurile Stapane. Stapane,/ Mai cheama-ti si un cane extrase din balada
popular Miorita, ceea ce-l determina pe George Calinescu sa numeasca romanul o Miorita de
dimensiuni mari
-tema principala=descrierea satului arhaic moldovenesc, a sufletului taranului, a traditiilor si obiceiurilor;
teme secundare=iubirea, cautarea, bildungsroman,monografia,mitologic, politest.
-titlul romanului=arma crimei,arma razbunarii, obiectul magic prin care se realizeaza initerea lui
Gheorghita, arma cu doua taisuri.
-actiunea este complexa,structurata pe XVI capitole; primele VI capitol urmaresc asteptarea femeii
dominate de neliniste, speranta, semen prevestiroare precum:cocosul care canta cu capul intors spre
poarta, visul in care barbatul ei ii apare pe un cal tranversand o apa neagra,baba Maranda care ii spune
ca Nechifor s-a oprit la o alta femeie, dar si preotul care o sfatuieste sa aiba incredere;urmatoarele VII
capitol cuprind cautarile Vitoriei Lipan pe drumul parcurs de Nechifor.Aceasta calatorie este un bun
prilej pentru narrator de a descry traditiile si obiceiurile prilejuite de un botez si o nunta, descries intr-o
ordine nefireasca;ultimele III capitol cuprind descrierea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor, ritualul
inmormantarii, demascarea criminalilor si actul justitiar.
-romanul se incheie cu idea de ciclicitate existential a vietii catre moarte si din nou la viata Sa luam de
coada toate cate am lasat
-Vitoria=simbol al comunitatii,femeie credincioasa, munteanca care stie oranduirea lucrurilor,alege sa-si
clarifice incertitudinile inainte de a pleca,transforma in bani tot ceea ce gaseste in casa,mama aspra si
hotarata in relatia cu Minodora, respecta strict traditiile,isi impune autoritatea pretutindeni,are un
talent deosebit de a descoase oamenii,vede natura ca un aliat in a descoperi adevarul despre sotul sau.
-pe parcursul discursului narativ, femeia este urmarita in trecerea de la tipicitate la individualizare