1
Lucrarea a fost realizata de asociatia Centrul de Resurse si Informare pentru
Profesiuni Sociale CRIPS in cadrul proiectului PEH020 Reteaua judeteana VIP
Voluntariat - Initiative Profesionalism pentru integrarea scolara si sociala a
copiilor vulnerabili coordonat de Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului Ialomita fiind un rezultat al activitatii A5 Formare educatori din
servicii de tip rezidential si cadre didactice din scoli pentru imbunatatirea
integrarii scolare a copiilor din sistemul de protectie. Acest manual a constituit
baza suportului de curs in cele 2 activitati de formare organizate in proiectul
mentionat pentru personalul educativ care lucreaza cu copii si tineri aflati in sistemul
de protectie.
Autori:
Cristina Monica Bagoli, responsabil formare
Mirela Turcu, expert networking, voluntariat si solidaritate sociala
2
CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................
3
INTRODUCERE
Obiectivele specifice:
4
comunitati membre si extinderea acesteia cu cel putin alte 14
comunitati pana la finalul proiectului.
Imbunatatirea solidaritatii sociale si a voluntariatului in beneficiul
integrarii sociale si scolare a copiilor din grupuri vulnerabile, prin
atragerea de institutii/ firme/ ONGuri care sa devina promotori VIP,
recrutarea si formarea de voluntari
Cresterea profesionalismului personalului din serviciile de protectie a
copilului, a personalului din serviciile publice de asistenta sociala,
mediatorilor scolari/sociali si a cadrelor didactice in vederea
eficientizarii interventiei individuale si in echipa interdisciplinara in
relatia cu copilul din categorii vulnerabile
Una dintre activitatile proiectului a fost activitatea A5. Formare educatori din
servicii de tip rezidential SR si cadre didactice din scoli pentru imbunatatirea
integrarii scolare a copiilor din sistemul de protectie - in cadrul careia am avut
ocazia sa pregatim si sa aplicam doua modele de curs de perfectionare cu acelasi
scop: sa sprijinim copiii aflati in servicii sociale de protectie sa aiba rezultate scolare
mai bune, intr-un mediu scolar nediscriminatoriu, integrator:
Desi au fost abordate subiecte specifice fiecarei profesii, cele doua cursuri se
bazeaza pe o idee centrala comuna: sansele de integrare scolara si sociala ale
fiecarui copil protejat cresc printr-o colaborare eficienta, atat interinstitutionala
Serviciu rezidential - Scoala, cat si interprofesionala Educator - Cadru didactic.
Rolul fiecarui profesionist e foarte important si niciunul dintre ei nu este singur. Iar in
misiunea deloc usoara de a sprijini un copil lipsit de mediul sau familial, succesul se
obtine lucrand IMPREUNA, intr-un adevarat triunghi relational EDUCATOR -
COPIL - CADRU DIDACTIC.
5
Ghidul Integrarea scolara a copilului aflat in sistemul de protectie este
construit in jurul suportului de curs elaborat pentru perfectionarea educatorilor din
judetul Ialomita - fiecare din cele trei capitole fiind structurat in doua parti:
o parte generala, de explicare a contextului, cu accent pe cadrul juridic si
metodologic in domeniu
o parte cu pronuntat caracter practic, denumita Ce este important sa stim ca
educatori?, in care sunt incluse exemple de bune practici si indrumari usor de
aplicat
Cu dorinta ca acest ghid sa fie util educatorilor, sefilor de servicii de tip rezidential si
altor profesionisti preocupati de calitatea serviciilor acordate copiilor in sistemul de
protectie, va invitam sa-l consultati!
6
I. CENTRUL DE PLASAMENT SERVICIU REZIDENTIAL CENTRAT
PE DREPTURILE COPILULUI
7
copilului de familie si plasarea intr-un serviciu de protectie serviciu de tip
rezidential sau familie de plasament.
identifica si evalueaza familiile sau persoanele care pot lua in plasament copilul,
8
asigura participarea beneficiarilor la activitati de grup si la programe
individualizate, adaptate nevoilor si caracteristicilor lor;
- pe model familial
o Centre de plasament cu module de tip familial: numarul mediu de copii
intr-un centru modulat este in jur de 50, intr-un dormitor se afla circa 5-7
copii, avand spatii igienico-sanitare de regula aferente fiecarui modul in parte
(10-20 de copii/ modul). Personalul pentru educatia informala si non-formala
si ingrijirea de baza este reprezentat de educator / educator specializat
care lucreaza in ture, la un modul pastrandu-se componenta echipei;
o Case de tip familial (case sau apartamente): numarul de copii in centru
variaza de regula intre 5-12, intr-un dormitor se afla circa 4-5 copii, centrul
este organizat pe model familial in sensul existentei spatiului de zi aferent, a
bucatariei si spatiilor igienico-corespunzatoare, precum si a unui personal
relativ stabil. Un alt aspect este implicarea activa a copiilor in viata
cotidiana a casei si in invatarea deprinderilor de viata independenta
(copiii ar trebui sa participe nemijlocit la gatit si servirea mesei etc.).
Personalul pentru educatia informala si pentru ingrijirea de baza este
reprezentat de educator, in unele situatii parintele social care locuieste
impreuna cu copiii.
9
- pe model clasic: institutiile de tip vechi, de regula fostele internate ale scolilor
speciale care nu au fost inca restructurate.
10
asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate a copilului;
11
Desemnarea persoanei de referinta este un moment crucial la admiterea copilului
in casa de tip familial. Pentru inceput, persoana de referinta este de regula unul
dintre educatorii grupei in care este repartizat copilul, care preia responsabilitatile de
crestere si ingrijire. Aceasta poate fi si o persoana importanta pentru copil, in care el
are incredere. Aceasta persoana de referinta poate fi inlocuita la sfarsitul perioadei
de acomodare a copilului in SR, daca ea nu raspunde nevoilor si preferintelor
copilului. Cert este ca, in cazul unor probleme personale, copiii pot sa apeleze la
persoana de referinta si la oricare dintre membrii personalului pe toata durata sederii
in casa de tip familial.
12
raspuns a acestuia la activitatile
propuse (in SR, in serviciile aflate in
comunitate sau in comunitate)
o lucrul in retea (intre diferite servicii
necesare copilului) si in echipa (diferite
categorii profesionale, atat in SR, cat si
in exteriorul lui)
Un serviciu rezidential pentru copii casa de tip familial sau apartament - nu este un
loc de munca obisnuit si de aceea este important sa intelegem si sa respectam
valorile sale fundamentale:
13
Serviciul rezidential este o casa destinata primirii si gazduirii copilului
pentru o perioada cat mai scurta de timp, pana cand vor fi posibile
intoarcerea copilului in propria sa familie sau adoptia sa.
In concluzie:
14
Un educator nu este niciodata singur
Pentru fiecare copil aflat in serviciul rezidential lucreaza mai multe persoane, care au
calificari diferite (asistenti sociali, psihologi, pedagogi, medici, asistente medicale).
Rolul acestora este de a acoperi prin competentele lor o arie cat mai larga a
problematicii copilului si a familiei sale.
Acesti profesionisti pot lucra in serviciul rezidential, la Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului, in alte institutii publice sau private. In acest fel,
distingem 2 tipuri de echipa:
Indiferent din care echipa face parte educatorul, este bine sa stie care ii este rolul si
in ce fel anume munca sa poate servi misiunii serviciului in care lucreaza si copiilor
pe care ii are in grija. Educatorii trebuie sa cunoasca si rolurile colegilor de munca.
Acest lucru ii ajuta sa stie catre cine se pot orienta atunci cand au o informatie/
observatie de facut, atunci cand au o nelamurire sau cand simt ca problema copilului
le depaseste competentele profesionale. De asemenea, ii va ajuta sa orienteze in
mod corect copilul sau membrii familiei sale catre profesionistul care le poate
satisface adecvat solicitarea.
15
Astfel, fiecare informatie obtinuta ca urmare a derularii activitatii in serviciul
rezidential trebuie mentionata fie in reuniune de echipa, fie consemnata.
In concluzie:
Educatorul este un profesionist in cadrul unei echipe care isi desfasoara activitatea
in beneficiul copiilor beneficiari. El este profesionistul care este in contact permanent
cu beneficiarul, de aceea educatorul influenteaza nemijlocit dezvoltarea copilului prin
atitudinea sa si calitatea muncii sale.
Nevoile specifice ale fiecarui copil si ale familiei sale sunt stabilite ca urmare a unor
evaluari individuale efectuate de catre specialisti.
Pentru o dezvoltare normala, copilul are nevoie sa stie ca apartine unei familii, unui
grup social si ca are o istorie personala, in care exista mama, tata, bunici.
Cunoasterea istoriei familiei careia ii apartine este importanta atat pentru copil, cat si
pentru profesionistii din serviciul rezidential. Orice informatie poate fi relevanta
pentru copil si pentru dezvoltarea acestuia: cele legate de etnie sau obiceiuri
religioase, modul de structurare a familiei si relatiile din cadrul acesteia, persoane
importante in cadrul familiei, obiceiuri alimentare, suferinte cronice (diabet,
hipertensiune...). Toate acestea formeaza istoria copilului si ii construiesc identitatea,
pe care trebuie sa o respectam.
18
parintii sunt prezenti in viata copilului (il viziteaza), sa povesteasca educatorului
cateva istorioare de familie care pot fi transmise copilului in situatii mai delicate:
cand parintele sau nu a putut sa vina sa il viziteze, cand este bolnav, de
exemplu.
In concluzie:
Unul dintre cele mai importante obiective pe care le are educatorul este deprinderea
cunostintelor necesare unei vieti independente si asumarea de responsabilitati de
catre copii. Acest obiectiv nu poate fi atins decat in masura in care copiii sunt
incurajati sa fie activi in cadrul derularii propriei vieti pe perioada rezidentei in casuta
de tip familial/ apartament.
Atunci cand un copil are responsabilitatea indeplinirii unei sarcini, trebuie sa fie
sprijinit. A fi sprijinit inseamna a fi ajutat, sfatuit si laudat pentru ceea ce
realizeaza, chiar daca praful nu a fost sters foarte bine, de exemplu. Aceasta
inseamna ca educatorul sa fie alaturi de copil cand face ceva anume, uneori a
face in locul copilului daca acesta nu a mai avut ocazia de a indeplini o astfel de
responsabilitate.
19
Intodeauna este important sa ii fie explicat copilului sensul activitatilor pe care le
desfasoara (Stergem praful pentru ca este centrul mai curat si va ajuta pe voi toti
sa cresteti sanatosi). Educatorul trebuie sa aprecieze intentia copilului,
straduinta, modul de implicare. Copilul trebuie laudat mereu pentru initiativele pe
care le are.
In concluzie:
20
II. CENTRUL DE PLASAMENT si INTEGRAREA SCOLARA A
COPIILOR
comunicare-socializare;
Asa cum aminteam in capitolul anterior, toate activitatile propuse copilului trebuie sa
corespunda nevoilor identificate in cadrul evaluarii complexe (sau reevaluarilor
periodice) si se regasesc in cadrul PIP.
traseul educational,
capacitatea de invatare,
21
masuri psiho-pedagogice de sprijin pentru corectarea dificultatilor de invatare
(daca exista),
Este necesara integrarea copilului in contexte scolare cat mai adecvate, maniera
derizabila din perspectiva integrarii sociale a copilului fiind integrarea in activitati
scolare, pe cat posibil, in comunitate. De aceea, este necesara o buna colaborare cu
scoala si cadrele didactice care isi desfasoara activitatea in aceste unitati.
22
Fiecare informatie semnificativa in legatura cu evolutia copilului trebuie sa se
regaseasca la nivelul PIS, in dosarul copilului, permitand astfel evaluarea trimestriala
a evolutiei acestuia.
Copilul trebuie sa fie implicat in toate demersurile care satisfac o nevoie personala.
De aceea, educatorul trebuie sa il consulte cu privire la:
- modalitatea in care se acomodeaza cu mediul scolar (clasa, colegi, cadre
didactice)
- modalitatea in care poate raspunde la cerintele scolare, elemente care il
valorizeaza, elemente care il pun in situatie de dificultate
- inclinatii vocationale etc.
In situatiile in care copiii, din motive medicale, nu pot frecventa cursurile scolare,
educatorul/ educatorul specializat va asigura relatia cu mediul scolar, astfel incat
copilul sa poata parcurge necesarul prevazut in programa scolara.
Educatorul/ educatorul specializat incurajeaza si sprijina fiecare copil sa participe la
activitatile extrascolare organizate de unitatea de invatamant si de SR. Participarea
23
copilului la activitatile extrascolare este esentiala in demersul de dezvoltare al
acestuia, precum si in consolidarea premiselor de integrare sociala ale acestuia.
24
Relatia cu scoala.
Pentru a putea facilita accesul copilului la scoala, este important ca educatorul sa stie
ca interventia sa se regaseste pe mai multe niveluri:
Insoteste copilul la scoala atat la inscriere, cat si in primele zile, pentru a-l sustine
si a-i facilita relatiile cu ceilalti copii.
b. La nivelul clasei:
Transmite cadrelor didactice care sunt obiectivele stabilite pentru copii in cadrul
PIP, ce actiuni sunt intreprinse in acest scop in cadrul SR si le poate solicita sa ii
ajute, continuand cu alte actiuni in acelasi scop, organizate in cadrul clasei.
Initieaza discutii formale (la orele de dirigentie) si informale cu copiii si alte cadre
didactice despre nondiscriminare, egalitate de sanse, colegialitate.
25
c. La nivelul comitetului parintilor elevilor (la nivel de clasa sau scoala)
Ofera fiecarui parinte care este interesat posibilitatea sa cunoasca mediul in care
traieste prietenul copilului sau, acceptand ca acesta sa-l insoteasca la vizitele in
SR. Nu trebuie sa fie uitate rigorile confidentialitatii. Anunta parintilor, cu
precadere celor ai colegilor de clasa, activitatile pe care le desfasoara SR in
programele de socializare organizate si ii atrage si stimuleaza sa participe.
d. La nivelul SR:
26
Incurajeaza prieteniile cu copii din comunitate si vizitele
acestora (serbari, vizionari de spectacole, vizite la locuri de
interes, drumetii si excursii, Ziua portilor deschise etc.), astfel
incat sa faciliteze socializarea copilului si integrarea acestuia in
comunitate, dar si sa ajute copiii sa se familiarizeze cu acest
mediu.
Incurajeaza copilul sa-si exprime orice sentimente fata de
mediul scolar (program, colegi, cadru didactic) pentru a fi mereu
la curent cu starea sa emotionala si pentru a interveni prompt
pentru remedierea situatiilor care se pot agrava (daca este
etichetat si se simte respins, exista pericolul ca elevul sa refuze
sa mai frecventeze scoala).
Unul dintre lucrurile pe care le poate realiza in sprijinul copilului educatorul in SR este
crearea unui mediu care sa faciliteze invatarea.
27
Sa fie puse la dispozitia copiilor creioane colorate, pixuri si hartie, jocuri cu
instructiuni care trebuie citite.
Programul zilnic
Reguli
28
- Tema se realizeaza in liniste
- Dupa ce terminam temele, ne facem ghiozdanul
In concluzie
29
III. CENTRUL DE PLASAMENT si ACTIVITATILE DE RECREERE SI
SOCIALIZARE ALE COPIILOR
30
Activitatile recreative permit copiilor/ tinerilor sa intre in relatii cu egalii, sa poata
negocia relatiile cu adultii, sa participe la jocuri de rol si prin aceasta sa poata exersa
competentele sociale si sa integreze regulile sociale, sa descopere placerea si
satisfactia, sa-si exprime emotiile si sentimentele si sa invete sa si le gestioneze.
Este necesar de mentionat ca toti copiii/ tinerii au nevoie de un timp al lor, fara
supravegherea/ directionarea unui adult. De aceea, este bine sa aiba oportunitatea
de a derula activitati solitare, fara supravegherea unui adult, atat in SR, cat si in
exterior.
Accesul la informatie al copiilor/ tinerilor este facilitat prin existenta televizoarelor (un
televizor pentru un modul/ casa) si a unui program negociat cu grupul de copii/ tineri
in functie de zone de interes, de programul de scoala si cel de odihna. In scop
educativ, poate fi folosita vizionarea de casete video, vizionari care pot fi urmate de
discutii ale grupului de copiii, mediate de unul dintre educatori/ educatori specializati.
In acelasi sens, este util si accesul la date informatizate (computer, internet in
masura in care este posibil acest lucru).
31
Parintii copilului/ tanarului vor fi incurajati sa vina si sa petreaca in compania
acestuia cat mai mult timp posibil, fie in timpul sau liber, fie sa-l insoteasca in
demersurile din exteriorul SR (participarea la cercurile vocationale).
In cazul in care copilul are prieteni in comunitate, cu acordul sefului SR, isi poate
petrece un timp limitat (48 de ore de ex.) la domiciliul acestora, doar dupa ce
responsabilul de caz se asigura ca acest lucru nu este in defavoarea copilului/
tanarului. In vederea intaririi unor posibile relatii afective securizante si a socializarii
copiilor pot fi organizate sarbatoriri ale zilelor de nastere in cadrul SR cu participarea
prietenilor, colegilor de clasa, copiilor ce traiesc si locuiesc in comunitate.
Desi SR nu poate substitui familia, copilul trebuie sa treaca prin aceleasi experiente
si sa aiba acelasi sprijin pe care un copil le are in propria familie, intr-un mediu care-i
confera siguranta. In egala masura, trebuie sa le ofere conditiile favorabile pentru a
invata, trebuie sa puna copiii in situatii in care sa experimenteze, sa poata capata
experiente care ii valorizeaza (le da posibilitatea de a avea incredere in capacitatile
lor), sa poata avea sentimente si sa le poata exprima. In programul zilnic este
32
important sa alterneze perioadele de activitati educative cu cele de recuperare, cu
perioadele de masa si somn, si cu perioadele de timp liber.
33
Ce obiective stabilim pentru activitatile de timp liber?
Cele mai importante tipuri de obiective avute in vedere in organizarea timpului liber
trebuie sa priveasca sustinerea deprinderilor sociale normale si a activitatilor fizice,
in functie de placerile si de afinitatile fiecarui copil.
34
fie mai informat, deschis si mai vigilent in ceea ce priveste nevoile de
dezvoltare ale copilului: copilul are nevoie sa poata accesa in siguranta
Internetul pentru a realiza sarcini date de catre scoala, pentru a se relaxa
sau pentru a comunica cu cei de seama sa. Internetul atrage dupa sine
atat beneficii, cat si riscuri pentru dezvoltarea copilului. Beneficiile vin din
sfera accesului facil la informatie/ documentatie, la comunicarea rapida in
sfera relationara a copilului, la modalitati acreditate de relaxare. Riscurile
insa insotesc dezvoltarea copilului, caci acesta nu are capacitatea de a
gestiona informatia din mediul virtual si nici de a se proteja in acest
mediu. In acest context, este cat se poate de important ca educatorul sa
fie informat si sa inteleaga fenomenul comunicarii online, pentru a reusi
sa sustina dezvoltarea copilului.
35
sunt cei care propun copiilor o paleta de activitati, insa este importanta alegerea
individuala, unilaterala, realizata de copil.
Tipuri de activitati
Activitatile fizice pot imbunatati starea fizica si psihica a copilului. Aceste activitati
pot fi individuale sau de grup. Copiii pot participa la diferite evenimente sportive,
pentru amuzament, in afara concursului sau in competitie. SR poate avea un rol
de initiator pentru organizarea, la nivelul comunitatii, a unor evenimente sportive
care sa implice si copiii rezidenti.
36
Activitatile de recreere si timp liber ale copiilor
Pentru a putea incuraja copilul/ tanarul sa isi exprime opinia si sa aiba o atitudine
activa in casa de tip familial este foarte important ca educatorul sa construiasca o
relatie de incredere si respect. In contextul in care copilul are dificultati de
comunicare (emotionale, afective sau de alta natura), trebuie sa observe cu
acuratete comportamentul copilului si preferintele acestuia, in vederea satisfacerii
asteptarilor acestuia si prin aceasta, depasirii blocajului de la nivelul comunicarii.
Este foarte util ca fiecare astfel de observatie sa fie facuta cunoscuta si celorlalti
membri din echipa, astfel incat toata echipa sa reactioneze in mod unitar in ceea
ce priveste fiecare copil in parte. Astfel, copilul incepe sa aiba incredere, incepe
sa se simta o persoana importanta in raport cu el sau cu ceilalti copii. Invata sa
37
aiba curajul sa isi exprime dorintele, preferintele si sa isi recunoasca limitele
capacitatilor sale.
Este important ca fiecare educator sa stie ca un copil are nevoie de timp liber,
timp in care sa poata sa se odihneasca sau sa desfasoare activitati care ii fac
placere, care sa il relaxeze. Pot fi organizate si activitati de grup, in serviciul de
tip rezidential sau in afara acestuia, la care sa participe si alti membri ai
comunitatii: excursii, mese in ar liber, vizitarea unor muzee. De asemenea, copiii
isi pot petrece timpul liber impreuna cu prietenii din comunitate, dupa ce in
prealabil, ne-am asisgurat ca stim toate detaliile despre acestia.
38
In concluzie
Viata copilului in serviciul rezidential trebuie sa fie cat mai apropiata de viata copilului
in mediul familial. De aceea, educatorii trebuie sa stie sa alcatuiasca un program de
viata adecvat varstei, dezvoltarii si capacitatilor de intelegere a copilului, astfel incat
copilul sa poata avea timp pentru odihna, relaxare, relationare si destinat activitatilor
pedagogice.
39
BIBLIOGRAFIE
40