Lutic Paula

AMG, AN III, GRUPA A3

Endometrioza

Endometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale (celulele care se desprind

de peretii uterului in fiecare luna la menstruatie) in afara uterului. Celulele endometriale se
implanteaza cel mai frecvent pe ovare, trompele uterine, pe suprafetele exterioare ale uterului sau
ale intestinelor si pe suprafata mucoasei din cavitatea pelvina.

Ele pot fi de asemenea intalnite in vagin, col uterin, vezica urinara. Rareori celulele endometriale
sunt intalnite in afara pelvisului (pe ficat, pe cicatrici vechi ale unor operatii). Desi celulele
endometriale migreaza in afara uterului, acestea sunt benigne (necanceroase).

Endometrioza, a doua cauza de infertilitate la femei

Endometrioza, o boala progresiva care afecteaza 10-15% dintre femei in timpul anilor de
reproducere. Este a doua cauza frecventa de infertilitate feminina, 30% pana la 40% din femeile
cu endometrioza ajungand infertile.

Endometrioza consta in dezvoltarea endometrului, a mucoasei care tapeteaza peretii interni ai

uterului, in cu totul alta parte decat la locul potrivit precum la nivelul ovarelor, a trompelor
uterine, pe peretele abdominal intern, vezica urinara, intestin; uneori poate ajunge pana la
plamani, maduva spinarii si chiar la creier.

Sub influenta hormonilor, endometrul se mareste in fiecare luna pentru a primi o sarcina, iar in
lipsa acesteia endometrul se elimina si astfel se declanseaza menstruatia. In timpul menstruatiei,
celulele endometriale sunt eliminate, dar mucoasa din afara uterului nu are nicio modalitate de a
parasi corpul si se inflameaza, se poate rupe sau forma tesut cicatrial dureros, care provoaca
durere si dinsconfort. In mod normal menstruatia este asociata cu durere inainte de a incepe faza
de sangerare propriu zisa, iar ea dispare in ziua a doua a menstruatiei. La femeile care sufera de
endometrioza durerea continua toata perioada de sangerare si inclusiv dupa, de aceea este foarte
important sa se prezinte la un consult amanuntit atunci cand se sesizeaza durere inainte si in
timpul menstruatiei, dureri sau tulburari intestinale, pelviene, in timpul sau dupa actul sexual sau
miscari intestinale sau urinare dureroase in timpul perioadelor menstruale. Pentru unele femei
durerea este atat de mare incat ajunge sa le afecteze si viata de zi cu zi.

Simptome.

Simptomele in endometrioza nu urmeaza un tipar anume. Exista femei care nu prezinta

simptomele clasice de endometrioza care ar putea sa ajute la diagnosticarea corecta a afectiunii.

1
Lutic Paula
AMG, AN III, GRUPA A3

Exista paciente care pot prezenta doua sau mai multe simptome dintre cele enumerate mai jos.
De obicei, o pacienta este diagnosticata ca suferind de endometrioza in urma unor investiigatii
pentru eluciadarea cauzelor infertilitatii sau ale altor afectiuni.

Si nu de putine ori simptomele ei pot fi confundate cu simptomele altor afectiuni -chisturi

ovariene, sarcina extrauterina, Sindromul Intestinului Iritabil (SII), Boala Inflamatorie Pelvina
(BIP), cancerul ovarian, cancerul de colon, apendicite, etc.

Insa cele mai cunoscute simptome sunt:

durere pelvina cronica, situata in etajul abdominal inferior (pelvis) sau la nivelul regiunii
lombare sacrate;

dismenoree (durere in momentul menstruatiei). Aceasta este de obicei bilaterala (poate aparea
si unilateral, in functie de localizarea leziunilor endometriozice), apare cu 24-48 de ore inainte de
menstruatia propriu-zisa si scade in intensitate imediat dupa aceasta, insa uneori poate sa persiste
pe toata durata menstruatiei;

dureri la ovulatie;

infertilitate primara, endometrioza fiind una din cauzele cel mai des intalnite de infertilitate la
femei;

dispareunie (durere in timpul contactului sexual);

tulburari de mictiune in timpul menstruatiei (urinari frecvente, dureroase), asemanatoare celor

din infectiile urinare joase (cistite);

balonare, crampe abdominale dureroase, tranzit intestinal accelerat cu diaree sau diminuat cu
constipatie instalate odata cu menstruatia;

metroragii (sangerari anormale aparute pe parcusul ciclului menstrual), apar la aproximativ 15-
20% dintre femeile cu endometrioza;

menoragia (mentruatie cu durata prelungita);

Alte simptome: oboseala, febra usoara, depresie, anxietate, suscebilitate la infectii si alergii, etc.
Simptomele depind in mare masura dar nefiind o conditie necesara de locurile in care sunt situate
celulele endometriale.

In stadiile mai avansate ale afectiunii aderentele pot lipi organele pelvine intre ele afectand buna
functionare a acestora si cauzand obstructii intestinale, probleme de transiit,dureri exacerbate
chiar si la urinare.

Studiile arata ca femeile care sufera de endometrioza sunt predispuse la alte grave afectiuni:
Sindromul Oboselii Cronice (de 100 de ori mai crescut la pacientele cu endometrioza);

2
Lutic Paula
AMG, AN III, GRUPA A3

Hipotiroidie (de 7 ori mai frecventa la pacientele cu endometrioza);

Fibromyalgie;

Poliartrita reumatoida;

Sindromul Intestinului Iritabil;

Nu in ultimul rand, risc crescut de a prezenta tumori maligne (ovar, san, piele)

Suspectata ca fiind boala autoimuna,endometrioza poate fii insotita de boli autoimune sau poate
genera la randul ei boli autoimune,cu consecinte devastatoare in sarcina dar si pentru sanatatea
pacientelor.

Care sunt cauzele endometriozei?

Cauzele raman inca necunoscute, exista doar posibile teorii. Ce se stie sigur este ca boala e strict
legata si agravata de hormonii feminini (estrogeni). Unii cercetatori spun ca la menstruatie
tesutul menstrual este impins retrograd in trompele uterine, intra in cavitatea abdominala si de
acolo se implanteaza la nivelul pelvisului, determinand astfel simptomele endometriozei.

3
Lutic Paula
AMG, AN III, GRUPA A3

Deoarece in timpul menstruatiei tesutul sangereaza la fel ca endometrul, sangele poate cauza
iritatii ale tesuturilor invecinate care se inflameaza si formeaza chisturi sau cicatrici. Majoritatea
medicilor sunt de acord cu faptul ca aproape toate femeile au menstruatie retrograda prin trompe,
insa doar cele care au probleme de imunitate ajung sa dezvolte endometrioza.

Alte teorii atesta inclusiv predispozitia ereditara de aparitie a endometriozei. De obicei, daca
mama are boala, fiica o va dezvolta, dar intr-o forma mai severa. De asemenea, s-a demonstrat ca
endometrioza apare si la femeile cu histerectomie (uter scos, ce duce la disparitia menstruatiei)
sau, in cazuri rare, la barbatii carora li s-a administrat hormoni estrogeni dupa operatia de
prostata.

Sunt banuite si disfunctiile imunitare (boli autoimune), dar nu se stie daca acestea se incadreaza
la cauze sau la consecinte ale bolii. Mai sunt si teorii legate de toxinele din mediu si din
alimentatie ce au efect asupra nivelului hormonilor reproducatori, si distrug membrana celulara.

Evolutie si complicatii

Evolutia bolii consta in marirea lenta a leziunilor, procesul durand ani. Endometrioza prezinta
regresie marcata in cazul aparitiei sarcinii sau la instalarea menopauzei. Evolutia spre
malignizare este rara dar nu imposibila.

Cea mai redutabila complicatie a bolii este inducerea sterilitatii. Endometrioza afecteaza atat
ovarele cat si trompele uterine, producand obstruarea lor, initial reversibila prin tratament
chirurgical apoi ireversibila. Acestea se ingroasa, au aspect de hematosalpinx, sau pot fi
nodulare. Afectarea trompelor face ca singura posibilitate de obtinere a unei sarcini sa fie
fertilizarea in vitro.

Cele mai multe cazuri sunt descoperite in cursul investigatiilor pentru sterilitate, sterilitatea
constituind cauza prezentarii la medic

Cum se depisteaza endometrioza?

Este foarte important ca femeile ce sufera de simptomele endometriozei sa-si faca anual
controale pentru a-si verifica ovarele. Daca acestea prezinta chisturi de diferite dimensiuni, cu un
aspect caracteristic pentru endometrioza, diagnosticul poate fi pus. Prin ecografia transvaginala
nu se poate depista decat boala avansata, deoarece aici se vor vedea doar chisturile care apar
tarziu in evolutie. De aceea, diagnosticul de certitudine se realizeaza prin laparoscopie, o metoda
minim invaziva si foarte precisa ce perminte si vizualizarea implantelor de endometrioza si
excizia lor

Alte teste de diagnostic ce pot fi facut optional inainte de laparoscopie sunt testele de sange
markerul CA125, care in anumite valori indica prezenta tesutului uterin in alte locuri decat in
abdomen, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, etc.

4
Lutic Paula
AMG, AN III, GRUPA A3

Tratamentul endometriozei

In prezent nu exista nici un tratament medical curativ. Medicamentele antiinflamatoare sunt des
folosite pentru a alunga durerea pelvina si a usura disconfortul. Unele medicamente se pot
elibera fara reteta.

Chirurgia laparoscopica este considerata acum standard pentru tratamentul chirurgical al

endometriozei, deoarece ofera chirurgilor posibilitatea de a vizualiza chiar si proliferari mici
endometriozice.

Cicatrizarea este limitata la trei incizii mici pe abdomen, iar recuperarea este foarte rapida. Cele
mai multe femei vor sesiza ameliorarea durerilor, iar in cazul celor cu tratament de infertilitate
esuat, dupa laparoscopie vor avea o sansa mai buna de a obtine o sarcina.

Se mai poate folosi si terapia cu hormoni, pentru a incerca oprirea sau diminuarea menstruatiei
pentru o perioada cat se poate de lunga, in asa fel incat implanturile sau leziunile sa nu se
agraveze. Majoritatea acestor terapii pot fi administrate pentru o perioada limitata de timp,
pentru ca pot cauza si efecte secundare la unele femei. Acest tratament este mai eficient dupa
efectuarea tratamentului chirurgical.

Endometrioza are un risc de recidiva de 20%-30%, dupa un an de tratament medicamentos si de

40%-60%, dupa cinci ani. Chiar si dupa operatie, exista riscul de recidiva, dar boala nu mai are
sanse de a se extinde foarte mult. Avantajul consta in faptul ca, prin eliminarea leziunilor
endometriozice, majoritatea femeilor isi pot recapata fertilitatea.

Exista si cateva cazuri mai severe de endometrioza care negestionate corect pot invalida
pacienta. Este vorba de prezenta endometriozei pe intestine, a nodulilor aflati intre rect si fundul
de Sac Douglass ori a ADENOMIOZEI, care este considerata o forma de endometrioza mai
aparte, datorata situarii ei in peretii muschiului uterin (endometrioza fiind considerata exclusiv o
boala extrauterina). Din pacate in ultimul caz este si mai greu de diagnosticat acest lucru, datorita
situarii tesutului endometrial afectat. In mod normal, ar trebui prelevat tesut endometrial afectat
din cavitatea uterina pentru efectuarea unei biopsii, fapt deosebit de dificil si care necesita o
experienta aparte a medicului specialist dar si posiblitatea prelevarii lui. Si nu in ultimul rand
singurul mod care poate aduce certitudine in diagnosticul adenomiozei este histeroctomia, ceea
ce face mult mai dificila afectiunea pentru o pacienta care urmareste sa obtina o sarcina.

De obicei, endometrioza este clasificata pe stadii de gravitate. Se cunosc patru stadii, cel mai
grav fiind stadiul 4. Si de obicei pacientele nu-si cunosc stadiile, ramanand la aprecierea
medicului curant sa specifice pe foaia de externare. De altfel, pacientele nu vor fi privite ca
suferinde de aceasta afectiune chiar daca viata lor este data cu totul peste cap nu figureaza
nicaieri ca fiind bolnave, ci doar infertile, mai exact prezentand sterilitate primara sau
secundara,dupa caz. Acest fapt duce la o alta problema destul de grava si anume aceea de a-si
suporta integral sau compensat cu 50% tratamentul recomandat de catre medicul specialist si
anume DIPHERELINUL, care se prescrie postoperator si in Romania nu doar in lumea larga
intr-o incercare disperata de a intarzia reaparitia efectelor distrugtive ale endometriozei. Si in
prezent exista numeroase paciente care intampina probleme in a obtine compensarea

5
Lutic Paula
AMG, AN III, GRUPA A3

Dipherelinului, renuntand la acest drept in favoarea inlaturarii unui stres suplimentar, dar ceea ce
irita mai tare este faptul ca medicamentul a devenit mai scump intr-un mod nejustificat si
incalificabil fix cu procentajul care ar fi fost compensat (tarile vecine il au in continuare la pretul
avut si de tara noastra anterior compensarii). Sa intelegem prin aceasta ca pacientele care nu
dispun de resurse financiare consistente nu vor putea apela la tratamentul prescris, luandu-li-se si
cea mai vaga sansa de a se trata. De obicei, acest GnHR se recomanda pe o perioada de trei pana
la sase luni, in functie tot de aprecierea medicului specialist si presupune o menopauza artificiala
si temporara. S-a descoperit ca un astfel de tratament cu tot cu efectele sale secundare inerente si
neplacute (pentru multe greu de suportat, dar dispuse sa incerce orice li se recomanda) poate face
o diferenta majora in cresterea sansei de reusita in cazul reproducerii asistate si anume
fertilizarea in vitro, care este de obicei mai dificila pentru pacientele bolnave de endometrioza.
Se mai prescriu pe acelasi principiu: Danazol, Zoladex, Decapeptyl.

Pentru dureri sunt recomandate antiinflamatoarele nesteroidine:Ibuprofen, Diclofenac, No-spa,

Ketonal, Indometacin, Voltaren etc. La ele se pare ca raspund bine prostaglandinele responsabile
cu durerea nu doar leziunile si aderentele care trag organele pe care s-au format. O deosebita
importanta o au hepatoprotectoarele: Silimarina, Liv52. In ficat se metabolizeaza hormonii.
Exista numeroase studii care au confirmat insa terapia prin mijloace traditionale suplimentarea
cu vitamine si minerale in special doze de calciu, magneziu, toata grupa B-lor, Zn (majoritatea
pacientelor cu endometrioza au deficit de Zn), aminoacizi grasi Omega3, flavonoidelor (care insa
pentru a avea un efect concret ar trebui urmate cure prelungite cu suplimente de tipul Flavin 7
sau Medox deosebit de scumpe, fitohormoni continuti de numeroase plante medicinale, etc.),
cat si unei diete echilbrate bazate pe vegetale, excluderea prajelilor si a grasimilor animale, dar si
a numeoraselor produse comercializate care nu sunt bio ori organice. Cu toata multitudinea de
simptome invalidante, pacientele nu beneficiaza de programe terapeutice (balneare,
chinetoterapie, psiholog, etc) si nici de prescrierea si admnistarearea corecta a unor
antiinflamatoare, a unor antidepresive usoare dar poate necesare, totul ramanand la capacitatea
pacientei de a intelege ceea cu ce se confrunta, de a fi dispusa sa devina autodiacta si de avea
timp si resurse pentru informare.

Concluzii

Endometrioza are un potential invalidant urias, femeile afectate fiind stigmatizate din mai multe
puncte de vedere:

fizic: leziunile in sine, aderente, distorsiuni arhitecturale si histologice ale organelor de

reproducere;

emotional: dureri care uneori pot atinge limita insuportabilului, infertilitate si deci
incapacitatea femeii de a-si realiza unul dintre telurile existentei sale, procreerea;

mental: iritabilitate, integrare deficitara in societate, constienta invaliditatii sale, cu consecinte

majore asupra randamentului sau economic etc.;

6
Lutic Paula
AMG, AN III, GRUPA A3

alte manifestari pe cat de particulare pe atat de grave, precum crizele epileptice, hemoptizii sau
aritmii cardiace, in functie de localizarea leziunilor.