Lucrare Licenta Venituri Si Cheltuieli

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor

Extensia Sighetu-Marmaiei
LUCRARE DE LICEN
Coordonator tiinific:
Conf.univ.dr.
Student:
Sighetu Marmaiei
2015
Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor
Extensia Sighetu-Marmaiei
LUCRARE DE LICENTA
PROBLEMATICA FINANCIAR - CONTABILA
A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LA
S.C.ALTSTEL RO SRL
Coordonator tiinific:
Conf.univ.dr.
Student:
Sighetu Marmaiei
2015
CUPRINS
INTRODUCERE
Scopul i obiectivul lucrrii........................ ...1
I.NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR

SI CHELTUIELILOR
1.1. Clasificarea si recunoasterea cheltuielilor si veniturilor in contabilitate
2
1.1.1 Definirea notiunilor de cheltuiala si venit...2
1.1.2. Clasificarea si recunoastera cheltuielilor in contabilitate..3
1.1.3. Clasificarea si recunoasterea veniturilor in contabilitate5
1.1.4. Veniturile conform IAS 187
1.2. Contabiliattea cheltuielilor

1.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile.8
1.2.2. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de teri9
1.2.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de teri.10
1.2.4. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate..10
1.2.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul..11
1.2.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare.11
1.2.7. Contabilitatea cheltuielilor financiare12
1.2.8. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizrile, provizioanele i ajustarea la
inflaie...12
1.2.9. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit i alte impozite ...13
1.2.10. Metode de reducere a cheltuielilor14
1.3. Contabiliattea veniturilor

1.3.1. Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri neta16
1.3.2. Contabilitatea veniturilor aferente costului produciei n curs de execuie..16
1.3.3. Contabilitatea veniturilor din producia de imobilizri19
1.3.4. Contabilitatea veniturilor din subvenii de exploatare..19
1.3.5. Contabilitatea altor venituri din exploatare20
1.3.6. Contabilitatea veniturilor financiare21
1.3.7. Contabilitatea veniturilor din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de
valoare..................................................................................................................................21
1.3.8. 10 metode de crestere a veniturilor cu un sistem ERP23
II. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII , ORAGNIZAREA
VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LA S.C. ALTSTEL RO SRL
2.1. Prezentarea generala a societatii.........................27

2.1.1. Prezenatarea firmei.27
2.1.2. Scurt istoric27
2.2. Reglmentari privind contabilitatea si situatiile financiare ale intreprinderii..28
2.2.1 Registrele de contabilitate28
2.2.2. Documente contabile de sinteza29
2.2.3.Formele de contabilitate.29
2.3. Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la S.C.ALTSTEL RO SRL .29
III.ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI VENITURILOR SI

CHELTUIELILOR
3.1. Rolul analizei indicatorilor financiari36

3.2. Indicatori utilizati in analiza economico financiara a veniturilor si
cheltuielilor..36
3.2.1 Analiza cifrei de afaceri........................36
3.2.2 Producia exercitiului...........................36
3.2.3 Marja comerciala...............................37
3.2.4 Valoarea adugata...........................37
3.2.5 Indicatori de profitabilitate.38
3.3. Analiza indicatorilor la S.C.ALTSTEL RO SRL....39

3.3.1. Evolutia cifrei de afaceri..40
3.3.2. Evolutia profitului net ..41
3.3.3. Productia exercitiului42
3.3.4. Marja comerciala43
3.3.5. Valoarea adauagata..45
3.3.6. Indicatori de profitabilitate..46
3.3.7. Cum sa cresti profitul afacerii tale49
IV. CONCLUZII53
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................55
INTRODUCERE
Scopul principal al acestei lucrri l constituie cercetarea i studierea detaliat a

organizrii contabilitii veniturilor i cheltuielilor pe care le obine pe parcursul perioadei de
gestiune S.C.ALTSTEL RO SRL, ca rezultat al analizei situatiei economico-financiare a
societii n conjunctura economic actual, cu scopul obinerii unor concluzii i recomandri n
vederea soluionrii problemelor ivite i imbunatatirii sistemului financiar existent.
Contabilitatea financiar descrie circuitul patrimonial al societii luat n totalitatea i
structuralitatea sa. Obiectivul su principal l constituie furnizarea de informaii sintetice privind
poziia financiar , performanele i modificrile poziiei financiare.Informaia contabil este
destinat utilizatorilor externi definii de : investitorii de capital , bancheri angajai , furnizori ,
clieni , guvern i instituiile sale , publicul.
Importanta temei investigate a prezentei lucrari decurge din importana rezultatelor

financiare asupra societii n particular i a economiei n ansamblu, studiul crora cuprind
analiza celor mai importani indicatori ce reflect nivelul realitii financiare i de performan a
societii, astfel cu ajutorul crora se poate determina multitudinea influenei factorilor
raspunztori de rezultatele entitii.
Lucrarea abordeaz elemente ce se refer la standardele internaionale de contabilitate , la
ordonanele i hotrrile Ministerului Finanelor accentuand c organizarea contabilitii se face
potrivit legii.
In vederea raelizarii scopului propus au fost urmarite urmtoarele obiective:

- Studierea literaturii de specialitate privind informatii contabile,standardele
internaionale de contabilitate , ordonanele i hotrrile Ministerului Finanelor accentund c
organizarea contabilitii se face potrivit Legii.
- Analiza concepiilor fundamentale ale procesului de calcul i de eviden a rezultatelor
financiare ale societii i a procesului de gestionare a acestora.
- Studierea literaturii de specialitate privind coninutul ,forma i structura contului de
profit i pierdere .
- Preluarea datelor din documente justificative i sistemul informatic a cheltuielilor i
modul lor de nregistrare n contabilitate de la SC ALTSTEL RO SRL.
- Preluarea datelor din documente justificative i sistemul informatic a veniturilor i
modul lor de nregistrare n contabilitate SC ALTSTEL RO SRL.
- Analiza structurii i dinamicii principalelor componente a contului de profit i pierdere
la SC ALTSTEL RO SRL.
- Studierea componentelor veniturilor i cheltuielilor, precum i evaluarea aciunilor
ntreprinse de catre S.C.ALTSTEL RO SRL n vederea obinerii unor rezultate financiare bune
i a factorilor care influeneaz eficacitatea veniturilor i cheltuielilor entitii;
- Analiza indicatorilor specifici veniturilor si cheltuielilor la S.C.ALTSTEL RO SRL
- Identificarea i definirea unor concluzii cu privire la rezultatele obinute de ctre
S.C.ALTSTEL RO SRL n baza rezultatelor din bilanul contabil i din alte documente contabile
ale entitii.
-1-
I.NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR
SI CHELTUIELILOR
1.1. Clasificarea si recunoasterea cheltuielilor si veniturilor in contabilitate

1.1.1 Definirea notiunilor de cheltuiala si venit
Realizarea obiectului de activitate al oricrei ntreprinderi, n esen generator de

venituri, reclam importante eforturi materiale, de munc i bneti concretizate, de regul, n
cheltuieli. Prin urmare, o mare diversitate de operaii economice conduc la transformarea unor
elemente ale patrimoniului economic n rezultate economico-financiare care se concretizeaz n:
a. Cheltuieli si venituri in sens larg:
Cheltuielile semnific o srcire a ntreprinderii, generat fie de o micorare a unor elemente

de active patrimoniale, fie de o cretere a unor elemente de datorii patrimoniale. Potrivit
Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASB cheltuielile
reprezint diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri ale datoriilor, care se
concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea
acestora ctre acionari.1
Cheltuielile entitii reprezint valorile pltite sau de pltit pentru:
consumuri de stocuri i servicii prestate, de care beneficiaz entitatea; cheltuieli cu
personalul;
executarea unor obligaii legale sau contractuale etc. 2
Veniturile semnific o mbogire a ntreprinderii, generat fie de o cretere a unor elemente

de active patrimoniale, fie de o scdere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri
proprii sau datorii). Potrivit Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare
elaborat de IASB, veniturile reprezint creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale valorii activelor sau descreteri
ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate
din contribuia acionarilor.3
b. profit sau pierdere
Societatea inregistreaza profit, dac ntr-o perioad de timp determinat, de regul un exerciiu
financiar, veniturile sunt mai mari dect cheltuielile;
Societatea inregistreaza pierdere, dac ntr-o perioad de timp determinat, de regul un
exerciiu financiar, veniturile sunt mai mici dect cheltuielile.
Cadrul general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASB
opereaz cu clasificarea rezultatelor economico-financiare n: curente (din exploatare i
financiare) i extraordinare. Potrivit definiiei prezentate n Cadrul general elementele
extraordinare sunt venituri sau cheltuieli ce rezult din evenimente i tranzacii care sunt n
1
Standardele Internaionale de Raportare Financiara, Editura Economic, Bucureti, 2007.
2
O.M.F.P. 1802/2014 Reglementrile contabile privind situaiile financiare anuale individuale i consolidate
3
-2-
mod clar diferite de activitile curente ale unei ntreprinderi i care, prin urmare, nu se ateapt
s se repete ntr-un mod frecvent sau regulat.4
1.1.2. Clasificarea si recunoasterea cheltuielilor in contabilitate
1.1.2.1 Criteri de clasificare a cheltuielilor in contabilitate
Conform reglementarilor contabile actuale din Romnia5 contabilitatea cheltuielilor

se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile; costul de achiziie al obiectelor
de inventar consumate; costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei i a apei consumate; valoarea activelor biologice de
natura stocurilor; costul mrfurilor vndute i al ambalajelor; cheltuieli cu serviciile
executate de teri, redevene, locaii de gestiune i chirii; prime de asigurare; studii i
cercetri; cheltuieli cu alte servicii executate de teri (colaboratori); comisioane i
onorarii; cheltuieli de protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i personal;
deplasri, detari i transferri; cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii, servicii
bancare i altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurrile i protecia social i alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate); alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de
protejarea mediului nconjurtor, aferente perioadei; pierderi din creane i debitori
diveri; despgubiri, amenzi i penaliti; donaii, sponsorizri i alte cheltuieli similare;
cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital; creane prescrise potrivit legii;
certificatele de emisii de gaze cu efect de ser achiziionate potrivit legislaiei n
vigoare i ale cror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind:
- pierderi din creane legate de participaii;
- cheltuieli privind investiiile financiare cedate;
- diferenele nefavorabile de curs valutar;
- dobnzile privind exerciiul financiar n curs;
- sconturile acordate clienilor;
- pierderi din creane de natur financiar i altele.
c) Cheltuieli extraordinare conform OMFP 1802/2014 nu se mai iau in calcul.
d) Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte cheltuieli cuprind cheltuiala cu impozitul

pe profit precum si cheltuiala cu impozitul pe venitul microintreprinderii.
Structura cheltuielilor este diversificat, dar pot fi identificate cel puin patru etape de formare
(apariie) a acestora6:
- Consumul de bunuri stocabile n activitatea curent de exploatare, cum ar fi de exemplu
consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare etc.
- Angajarea unei cheltuieli care intervine n momentul cumprrii de elemente nestocabile,
lucrri, utiliti i servicii destinate activitatii, cu ocazia aparitiei datoriei fa de furnizori.
- Plata unei sume de bani destinat satisfacerii unei nevoi curente a entitatii, pentru care
anterior plii nu a fost nregistrat angajamentul (obligaia) de plat.
- Incorporarea (includerea) n cheltuielile curente ale exerciiului financiar a unor sume
reprezentnd deprecieri economice ireversibile (amortizrile imobilizrilor), deprecierile
economice reversibile (ajustari pentru deprecierea activelor) sau rezerve pentru
acoperirea riscurilor, pierderilor i/sau cheltuielilor estimate viitoare (provizioane).
4
5
6
Matis D. .-Pop A.(coord.) Contabilitate financiara,Editura Casa Cartii de Stiinta,Cluj Napoca,2010.
-3-
Dupa momentul recunoasterii lor cheltuielile se grupeaza in :
- Cheltuieli propriu-zise cuprind cheltuielile angajate si recunoscute in rezultatul
exercitiului current sau in curs;
- Cheltuieli inregistrate in avans sunt cheltuieli constatate sau angajate in exercitiul financiar
current care vor fi recunoscute in rezultatul exercitiului financiar al perioadelor viitoare;
- Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii;
- Cheltuieli de plata sunt consumurile constatate efectiv pt. care nu s-au primit pana la
inchiderea exercitiului financiar documentele de constatare ( exemplu:impozite si taxe
datorate, dobanzi datorate).
Contabilitatea cheltuielilor se realizeaza in cadrul contabilitatii pe angajamente , ce presupune

individualizarea si reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum, constituindu-se
cheltuial in momentul nregistrrii indiferent de momentul plaii.
1.1.2.2. Criteri de recunoastere a cheltuielilor in contabilitate
Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in
mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui
activ sau de o crestere a valorii unei datorii. Recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu
recunoasterea cresterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile
salariale angajate sau amortizarea echipamentelor). 7
Cu privire la recunoaterea cheltuielilor n contul de profit i pierdere, lectura Cadrului general

ne permite consemnarea urmtoarelor aspecte:
- cheltuielile se nscriu n contul de profit i pierdere atunci cnd s-a produs o reducere a
beneficiilor economice viitoare, determinat de diminuarea unui activ sau de creterea unei
datorii, i atunci cnd reducerea de beneficii economice viitoare poate fi msurat n mod
credibil. Aceasta semnific c recunoaterea cheltuielilor se efectueaz concomitent cu
constatarea reducerii unui activ, (exemplu: amortizarea mijloacelor de transport) sau
apariiei/creterii unei datorii (drepturile salariale datorate personalului unei entiti);
- cheltuielile sunt prezentate n contul de profit i pierdere pe baza asocierii directe ntre
costurile efectuate i veniturile specifice obinute. Aceast asociere, cunoscut sub numele
de conectare a cheltuielilor la venituri, presupune recunoaterea simultan sau combinat a
veniturilor i cheltuielilor care rezult din acelai tip de tranzacii sau din alte evenimente.
Exemplu: diversele cheltuieli, componente ale costului bunurilor vndute sunt recunoscute
concomitent cu venitul rezultat din vnzarea bunurilor. Conform Cadrului general de
ntocmire i prezentare a situaiilor financiare, aplicarea conceptului de conectare nu
permite ns recunoaterea n bilan a elementelor care nu satisfac definiiile de active sau
datorii;
- atunci cnd sunt ateptate s se obin beneficii economice pe mai multe perioade
contabile i cnd asocierea acestora cu veniturile nu poate fi determinat dect n mod vag
sau indirect, cheltuielile sunt consemnate n contul de profit i pierdere pe baza unei
proceduri raionale i sistematice de alocare. Adesea, aceast modalitate este necesar
pentru recunoaterea cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, precum imobilizrile
corporale, fondul comercial, licenele i mrcile etc. n astfel de cazuri, cheltuiala se
cheam amortizare. Aceste proceduri de alocare au ca scop recunoaterea cheltuielilor n
perioadele contabile n care beneficiile economice asociate acestor elemente se consum
sau expir;
7
Ordinul nr. 1898 din 22 noiembrie 2013 pentru modificarea i completarea Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009
-4-
- o cheltuial este recunoscut imediat n contul de profit i pierdere atunci cnd costul nu
determin un beneficiu economic viitor sau atunci cnd, i n msura n care, beneficiile
economice viitoare nu permit sau nceteaz s mai permit recunoaterea n bilan a unui
activ;
- o cheltuial este recunoscut n contul de profit i pierdere n situaiile n care apare o
datorie fr s se constate un activ, ca de exemplu atunci cnd apare o datorie ca urmare a
unei garanii acordate la un produs vndut. 8
1.1.3. Clasificarea si recunoasterea veniturilor in contabilitate
1.1.3.1. Criterii de clasificare a veniturilor in contabilitate
Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totui, pot fi identificate cel puin patru
modaliti principale de formare (apariie) a lor:
a. Obinerea produciei fabricate n cadrul obiectului principal de activitate al unei ntreprinderi
productive. n acest moment al ciclului economic, evaluarea produciei obinute se face la costuri
efective de producie.
b. Livrarea (facturarea) produciei fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de
proprietate de la productor (vnztor) ctre client (cumprtor). n acest moment al ciclului
economic, evaluarea produciei vndute se face la preuri de vnzare, inclusiv TVA - acolo unde
este cazul. Veniturile din vnzare se constituie pentru productor (vnztor) la nivelul preului
negociat de vnzare fr eventuala tax pe valoarea adugat.
c. ncasarea unor sume de bani, ca urmare a facturrii de produse, lucrri, prestaii i servicii
care fac obiectul curent de activitate al ntreprinderii, dar pentru care nu s-au nregistrat anterior
creane fa de clieni (cumprtori).
d. ncorporarea (includerea) n veniturile curente ale exerciiului financiar expirabil a unor
sume reprezentnd venituri care au fost estimate ca probabile n exerciiile financiare anterioare,
dar care au devenit certe n exerciiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate n
avans scadente i/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri i
cheltuieli, rmase fr obiect.9
Contabilitatea veniturilor 10se ine pe feluri de venituri, dup natura lor, astfel:
1. venituri din exploatare;
2. venituri financiare.
3. venituri extraordinare
1. Veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de servicii. n aceast categorie
se includ i veniturile realizate din vnzarea de locuine de ctre entitile ce au ca activitate
principal obinerea i vnzarea de locuine;
b) venituri aferente costului produciei, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i servicii n curs
de execuie de la sfritul perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i serviciilor n
curs de execuie, nelund n calcul ajustrile pentru depreciere reflectate;
c) venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor efectuate de entitate pentru
ea nsi, care se nregistreaz ca imobilizri corporale i necorporale;
d) venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru acoperirea diferenelor de
8
Cadrul General IASB_2011
9
Matis D.(coord.), Bazele contabilitii.Aspecte teoretice si practice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005
10
-5-
pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii de care beneficiaz entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate, penaliti
contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum i alte venituri din
exploatare.
2. Veniturile financiare cuprind:

a) venituri din imobilizri financiare;
b) venituri din investiii pe termen scurt;
c) venituri din investiii financiare cedate;
d) venituri din diferene de curs valutar;
e) venituri din dobnzi;
f) venituri din sconturi primite n urma unor reduceri financiare;
g) alte venituri financiare
3. Venituri extraordinare conform OMFP 1802/2014 nu se mai iau in calcul.
n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n
nume propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse.
1.1.3.2. Criterii de recunoastere a veniturilor in contabilitate
Veniturile sunt recunoscute n contul de profit i pierdere atunci cnd se poate evalua n
mod credibil o cretere a beneficiilor economice viitoare legate de creterea valorii unui activ sau
de scderea valorii unei datorii. Recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan cu
recunoaterea creterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creterea net a activelor,
rezultat din vnzarea produselor sau serviciilor, ori descreterea datoriilor ca rezultat al anulrii
unei datorii). 11
Venitul este recunoscut la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate
evalua n mod fiabil o cretere a beneficiilor economice viitoare legate de o cretere a unuiactiv
sau de o scdere a unei datorii. De fapt, aceasta nseamn c recunoaterea veniturilor se
realizeaz simultan cu recunoaterea creterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu,
creterea net a activelor, rezultat din vnzarea produselor sau serviciilor, sau descreterea
datoriilor ca rezultat al anulrii unei datorii).
Procedurile adoptate n practic n mod normal pentru recunoaterea veniturilor, deexemplu,
dispoziia ca veniturile s fie realizate, constituie aplicaii ale criteriilor derecunoatere
prezentate n Cadru general conceptual.
Astfel de proceduri au ca obiectiv, n general, limitarea recunoaterii ca venituri la acele
elemente care pot fi evaluate fiabil i care prezint un grad suficient de certitudine. 12
Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt diferentiate astfel:
1. Venituri din vnzri de bunuri

n contabilitate, veniturile din vnzri de bunuri se nregistreaz n momentul predriibunurilor
ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau n alte condiii prevzute n contract,
careatest transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, ctre clieni.
Veniturile din vnzarea bunurilor se recunosc n momentul n care sunt ndeplinite
11
Ordinul nr. 1898 din 22 noiembrie 2013 pentru modificarea i completarea Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009
12
Cadrul General IASB_2011
-6-
urmtoarele condiii:
a. entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b. entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcuto, n mod normal, n
cazul deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor;
c. mrimea veniturilor poate fi evaluat n mod credibil;
d. este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate; i
e. costurile tranzaciei pot fi evaluate n mod credibil.
2. Venituri din prestarea de servicii

Veniturile din prestri de servicii se nregistreaz n contabilitate pe msura efecturii
acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrri i orice alte operaiuni care
nu pot fi considerate livrri de bunuri.
3. Venituri din redevene, chirii, dobnzi i dividende

Veniturile din redevene, chirii, dobnzi i dividende se recunosc astfel:
a) dobnzile se recunosc periodic, n mod proporional, pe msura generrii venitului respectiv,
pe baza contabilitii de angajamente;
b) redevenele i chiriile se recunosc pe baza contabilitii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc cnd este stabilit dreptul acionarului de a le ncasa. 13
1.1.4. VENITURILE CONFORM IAS 18
IAS 18 se aplic pentru contabilizarea veniturilor provenite din urmtoarele tranzacii i

evenimente:
a. vnzarea bunurilor;
o Bunurile includ:
Bunuri produse de entitate n scopul vnzrii:
- Active curente - 7 -aterial: semifabricate, produse finite, produsereziduale, animale crescute
pentru a fi valorificate, ambalaje de producie;
- Active imobilizate necorporale sau corporale a cror producie lconstituie obiectul de
activitate.
Bunurile cumprate pentru a fi revndute:
- Active curente materiale: mrfuri, animale cumparate cu scopulrevnzrii, ambalaje de
circulaie, materii prime i materiale vndute ocazional;
- Active imobilizate: terenuri, construcii, programe informatice deinuten acest scop.
Alte proprieti deinute n scopul revnzrii
b. prestarea serviciilor;
Prestarea serviciilor presupune respectarea prevederilor unui contract incheiat deentitate referitor
la executarea unor sarcini ntr-o perioad de timp. IAS 18 nu face referirela veniturile obinute n
urma contractelor de construcii, acestea fiind specificate in IAS11 Contracte de construcii.
c. utilizarea de ctre alii a activelor entitii, productoare de:

dobnzi ncasate pentru utilizarea numerarului sau a echivalentelor de numerar sau pentru
sume datorate entitaii;
redevene ncasate pentru utilizarea activelor imobilizate ale entitii: brevete,
mrci,drepturi de autor (copyright) i software-ul pentru computer.
dividende distribuirea profitului ctre deintorii de investiii de capital, proporionalcu
13
-7-
partea deinut dintr-o anumit clas de capital
Standardul Internaional de Contabilitate 18 NU cuprinde veniturile obinute din:

contracte de leasing;
dividende provenite din investiii contabilizate pe baza metodei punerii n echivalen;
contracte de asigurri ale societilor de asigurri;
modificri ale valorii juste a activelor i datoriilor financiare sau cedarea acestora;
modificri ale valorii altor active curente;
recunoaterea iniial i recunoaterea modificrilor n valoarea just a activelor biologice
aferente activitii agricole;
recunoaterea iniial a produciei agricole;
extracia produselor mineraliere
1.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor, n mod sistematizat, dup coninutul i
natura lor economic, se utilizeaz Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI, structurat n
grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar n cadrul fiecrei grupe de conturi s-
au instituit conturi sintetice de gradul I i, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de
cheltuial n parte.
Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli aa cum este reglementat de Planurile de
conturi n vigoare n sistemul contabil romnesc14 este urmtoarea:
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
61 CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERI
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERI
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE I VRSMINTE ASIMILATE
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
66 CHELTUIELI FINANCIARE
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
68 CHELTUIELI CU AMORTIZRILE, PROVIZIOANELE I AJUSTAREA LA INFLAIE
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT I ALTE IMPOZITE
Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funcie de activ, cu excepia contului
609 "Reduceri comerciale primite", care are funcie de pasiv.
Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" pot fi creditate n cursul perioadei, pentru
operaiunile n participaie, cu sumele transmise pe baz de decont.
La sfritul perioadei, soldul acestor conturi se transfer asupra contului de profit i pierdere
1.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu consumurile de stocuri se utilizeaz conturile din

grupa 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE a crei structur de conturi operaionale este
prezentat n continuare:
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
14
Plan de conturi conform O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementrile contabile privind situaiile financiare anuale
individuale i consolidate
-8-
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele de ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminele i materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia i apa
606Cheltuieli privind animalele i psrile
607 Cheltuieli privind mrfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 "Reduceri comerciale primite"
Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funcie de activ, cu excepia contului
609 "Reduceri comerciale primite", care are funcie de pasiv.
EXEMPLE
1. Se achiziioneaz de la furnizori materiale nestocabile (rechizite de birou) conform Facturii
fiscale : pre de vnzare fr TVA 220 lei i TVA 24 %.
% = 401 Furnizori 272,8
604 Cheltuieli privind materialele
nestocate 220,0
4426 TVA deductibil
52,8
2. Se nregistreaz Factura fiscal reprezentnd consumul de apa, valoarea fr TVA 125 lei i
TVA 24%.
% = 401 Furnizori 155
605 Cheltuieli privind materialele 125
nestocate
4426 TVA deductibil 30
1.2.2. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de teri
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu lucrrile i serviciile executate de teri se

utilizeaz conturile de cheltuieli din grupa 61 CHELTUIELILOR CU LUCRRILE I
SERVICIILE EXECUTATE DE TERI a crei structur de conturi operaionale este
611 Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile
612 Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile i cercetrile
EXEMPLE
1. Se nregistreaz factura privind inspectia tehnica a autoutilitarei detinuta de
S.C.Dalia SRL la valoarea de 156 ron, TVA 24%.
-9-
% = 401 Furnizori 193,44
611 Cheltuieli cu ntreinerea i 156,00
reparaiile
4426 TVA deductibil 37,44
2. Se contabilizeaz plile privind primele de asigurare obligatorii i facultative pe

baza Centralizatorului Extraselor de cont, valoare 1500,00ron:
613 Cheltuieli cu primele de = 5121 Conturi la bnci n lei 1500,00
asigurare
1.2.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de teri
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu alte servicii executate de teri se

utilizeaz conturile de cheltuieli din grupa 62 CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII
EXECUTATE DE TERI a crei structur de conturi operaionale este prezentat n
continuare:
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele i onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri i persoane
625 Cheltuieli cu deplasri, detari i transferuri
626 Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri
EXEMPLE:
1. plata in numerar pentru indemnizaiile stabilite pe baza unor contracte de colaborare cu
avocai i experi valoare 1200ron.
621 Cheltuieli cu colaboratorii = 5311 Casa n lei 1200
2. Pt. operaiile de ncasri i pli prin contul curent efectuate de o ntreprindere,conform

extarasului de cont,au fost reinute comisioane bancare totale n sum de 119,00 ron. Se
inregistreaza astfel:
627 Cheltuieli cu serviciile bancare i = 5121 Conturi la bnci n lei 119,00
asimilate
1.2.4. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate
Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate". 15

Cu ajutorul acestui cont se ine evidena cheltuielilor cu alte impozite, taxe i vrsminte
asimilate, datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
n debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate" se
nregistreaz:
prorata din taxa pe valoarea adugat deductibil devenit nedeductibil (4426);
taxa pe valoarea adugat colectat aferent bunurilor i serviciilor folosite n scop personal,
predate cu titlu gratuit care depesc limitele prevzute de lege, cea aferent lipsurilor peste
15
- 10 -
normele legale, precum i cea aferent bunurilor i serviciilor acordate salariailor sub forma
avantajelor n natur (4427)
decontrile cu bugetul statului privind impozite, taxe i vrsminte asimilate, cum sunt:
diferenele de pre la gaze i iei obinute din producia intern, impozitul pe cldiri i impozitul
peterenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum i alte impozite i taxe
(446);
datoriile i vrsmintele de efectuat ctre alte organisme publice, potrivit legii (447);
sume clarificate trecute pe cheltuieli (473)
1.2.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu personalul se utilizeaz conturile din

grupa 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL a crei structur de conturi operaionale este
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantajele n natur i tichetele acordate salariailor
6421. Cheltuieli cu avantajele n natur acordate salariailor
6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariailor
643. Cheltuieli cu remunerarea n instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu primele reprezentnd participarea personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigurrile i protecia social
6451. Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurrile sociale
6452. Cheltuieli privind contribuia unitii pentru ajutorul de omaj
6453. Cheltuieli privind contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate
6455. Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurrile de via
6456. Cheltuieli privind contribuia unitii la fondurile de pensii facultative
6457. Cheltuieli privind contribuia unitii la primele de asigurare voluntar de sntate
6458. Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia social
EXEMPLU
1. Se distribuie salariatilor tichete de masa in valaore de 1.230 ron

6422. Cheltuieli cu tichetele = 5328Alte valori 80.000.000
acordate salariailor
1.2.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
Pentru contabilizarea curent a altor cheltuieli de exploatare se utilizeaz conturile din

grupa 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE a crei structur de conturi operaionale
este prezentat n continuare:
652. Cheltuieli cu protecia mediului nconjurtor
654. Pierderi din creane i debitori diveri
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizrilor corporale
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despgubiri, amenzi i penaliti
6582. Donaii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate i alte operaiuni de capital
6586. Cheltuieli reprezentnd transferuri i contribuii datorate n baza unor acte
normative speciale
6587. Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente similare
- 11 -
6588. Alte cheltuieli de exploatare
EXEMPLU:
O ntreprinde doneaz unei fundaii caritabile un mijloc de transport care are o valoare net
contabil de 5.000ron (valoare de intrare 45.000ron., amortizare cumulat 40.000ron).
% = 2133 Mijloace de transport 45000
2813 Amortizarea instalaiilor,
mijloacelor de transport, animalelor i 40000
plantaiilor
6582 Donaii acordate 5000
1.2.7. Contabilitatea cheltuielilor financiare
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor financiare generale, generate de activitatea

unei ntreprinderi, cheltuieli care se refer la: pierderile din creane legate de participaii,
diferenele nefavorabile (pierderile) din vnzarea investiiilor financiare (pe termen lung
respectiv scurt), diferenele nefavorabile de curs valutar, cheltuielile cu dobnzile aferente
mprumuturilor primite, cheltuieli cu sconturile acordate precum i alte cheltuieli financiare, se
utilizeaz conturile din grupa 66 CHELTUIELI FINANCIARE a crei structur de conturi
funcionale este prezentat n continuare:
663 Pierderi din creane legate de participaii
664 Cheltuieli privind investiiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizrile financiare cedate
6642 Pierderi din investiiile financiare pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferene de curs valutar
6651,,Diferene nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare
exprimate nvalut
6652. ,,Diferene nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare
care fac parte din investiia net ntro entitate strin
666 Cheltuieli privind dobnzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
EXEMPLU
O societate comerciala inregistreaza pirederi in valaore de 4.458 ron in urma imposibilitatii de

recuperare a unui imprumut pe 3ani acordat unei societati la care se detin participatii.
663 pierderi din creante legate de = 2675 Imprumuturi acordate pe 4.458
participatii termen lung
1.2.8. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizrile, provizioanele i ajustrile pentru

depreciere sau pierdere de valoare
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu amortizrile, provizioanele i ajustarea la

inflaie se utilizeaz conturile din grupa 68 CHELTUIELI CU AMORTIZRILE,
PROVIZIOANELE I AJUSTRILE PENTRU DEPRECIERE
- 12 -
SAU PIERDERE DE VALOARE 16, a cror structur de conturi operaionale este prezentat
n continuare:
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele si ajustarile de
depreciere
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizrilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor
circulante
6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea fondului
comercial
686 Cheltuieli financiare privind amortizrile i provizioanele si ajustarile pt. pierderile
de valoare
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a
imobilizrilor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaiunilor i a altordatorii
EXEMPLU:
Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea amenajarilor de terenuri, valoarea amortizabila este

20.000 ron, durata normala de utilizare este 10 ani.Folosim formula de calcul si inregistrare a
amortizarii : 20.000ron:10ani = 2000ron/an
688 Cheltuieli de exploatare privind = 2811Amortizarea amenajarilor de 2.000
amortizarea imobilizrilor terenuri
1.2.9. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit i alte impozite
Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu impozitul pe profit i alte impozite

reprezentnd prelevri obligatorii ctre bugetul de stat a unei pri din profiturile i/sau veniturile
realizate de ctre ageni economici, calculate n conformitate cu legislaia fiscal n vigoare, se
utilizeaz conturile din grupa 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT I ALTE
IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit i cu alte impozite care nu apar n elementele de
mai sus
Referitor la contul 698 Cheltuieli cu impozitul pe venit i cu alte impozite care nu apar
n elementele de mai sus, Cu ajutorul acestui cont se ine evidena cheltuielilor cu impozitul pe
venit pltit de microntreprinderi i a altor impozite, conform reglementrilor emise n acest
scop.
n debitul contului 698 "Cheltuieli cu impozitul pe venit i cu alte impozite care nu apar
n elementele de mai sus" se nregistreaz:
valoarea impozitului pe venitul microntreprinderilor (441).
16
- 13 -
Potrivit reglementrilor legale n vigoare17, profilul sau pierderea se stabilete cumulat de
la nceputul exerciiului financiar, iar nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli se efectueaz,
de regul, la sfritul exerciiului financiar. Ins, din necesiti de determinare a rezultatului
fiscal, practicienii opteaz pentru o nchidere lunar a conturilor de venituri i cheltuieli. Astfel,
nchiderea conturilor de cheltuieli se face prin preluarea soldului lor (n marea majoritate a
cazurilor debitor) n debitul contului 121 Profit i pierdere, formula contabil de principiu
fiind:
121 Profit i pierdere = 6xx Conturi de cheltuieli
Observaie: n situaia n care la sfritul unei luni un cont de cheltuieli prezint nainte
de nchidere sold creditor, nchiderea contului respectiv se face prin formula contabil de
principiu (cu sume n rou):
121 Profit i pierdere = 6xx Conturi de cheltuieli
EXEMPLU:
O ntreprindere inregistreaza in contabilitate obligatia de plata a impozitului pe profit
in valoare de 897ron.
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411Impozitul pe profit 2.000
1.2.10. Metode de reducere a celtuielilor
a. Mari reduceri la cheltuieli , mari cresteri la profit18

Pentru a inregistra cresteri ale profitului, o companie poate incerca sa cistige tot mai multi clienti
sau isi poate reduce cheltuielile. De un an functioneaza in tara noastra un program pentru
reducerea costurilor. Initiatorii garanteaza o crestere a profitului cu 4 pina la 25 de procente.
Statisticile arata ca 80-90% din antreprenorii romani isi focalizeaza atentia in principal asupra
posibilitatilor de a obtine cistiguri cit mai mari. Se neglijeaza astfel metodele de reducere a
costurilor, care pot duce implicit la o majorare a profiturilor. Cum se poate face acest lucru? In
principal, este nevoie de foarte multe informatii relevante de pe piata de profil, o buna relatie cu
furnizorii precum si o reala capacitate de a negocia. Totul porneste insa de la o analiza
amanuntita a punctelor cheie care pot contribui la micsorarea cheltuielilor.
- Afaceri prea mici

Reducerea costurilor se poate face pornind de la conducerea companiei sau se pot implementa
diverse modele deja existente pe piata. In Romania, un astfel de program exista de aproximativ
un an si a fost dezvoltat de compania de consultanta financiara DC Invest. Managerii societatii
sustin ca prin Programul pentru reducerea costurilor - avantaj competitiv pe termen lung
asigura o crestere de 4 pina la 25 de procente a rezultatelor financiare finale. Romania are o rata
de crestere economica foarte mare. Problema este ca antreprenorii romani sint obisnuiti sa
conduca afaceri mici, apreciaza Bob De Man, managing director al companiei DC Invest.
- Relatia cu furnizorii
Programul propus de cei de la DC Invest dureaza in medie patru luni si jumatate si se deruleaza
in trei mari etape. Intr-o prima faza, se constituie o baza de date cu informatii utile despre piata
in care activeaza compania si se evalueaza performanta furnizorilor de care depinde activitatea
companiei. Un manager trebuie sa inteleaga puterea furnizorilor cu care lucreaza. Trebuie sa
optimizeze relatia cu ei, dar trebuie sa ai grija sa nu rupi relatia cu acestia. In negocierea cu
acestia se pot alege doua cai: cea placuta si cea mai putin placuta. Important este sa nu mergi
17
18
Mari reduceri la cheltuieli , mari cresteri la profit, http://www.wall-street.ro/articol/ Companii/984/,[ accesat la
05.06.2015].
- 14 -
prea departe, intrucit relatiile de lunga durata pot fi favorabile, iar unii furnizori sint de
neinlocuit, sustine Bob De Man. Potrivit acestuia, o analiza a costurilor si a contractelor cu
furnizorii poate majora profitul companiei cu 4-25%.
Tot in aceasta prima etapa se stabilesc cele mai oportune modalitati de a negocia cu furnizorii, in
functie de relatiile dintre companie si acestia.
- Negocierea - cheia reducerii

A doua etapa a programului referitor la reducerea costurilor dureaza intre 4 si 6 saptamini si
consta in negocierea efectiva cu actualii si potentialii furnizori, precum si analizarea primelor
rezultate ale implementarii programului. Intr-un final, se ajunge la un sistem de monitorizare a
companiei de catre specialistii care au implementat programul, simultan cu continuarea
negocierilor care se poarta dupa un grafic bine stability
b. Elemente eseniale n activitatea de reducere a costului19
Organizaiile au n vedere urmtoarele:

a) ii aleg procesul de producie cel mai eficient, nu numai din punct de vedere tehnic, ci i
economic i ecologic;
b) urmresc s cumpere factori de producie, pe ct posibil, la preurile cele mai mici, fr a
neglija calitatea i s reduc costurile de funcionare a lor;
c) micorarea consumului de factori de producie pe unitatea de rezultat prin mrirea
randamentului lor;
d) asigurarea reducerii costurilor n toate fazele muncii, nu numai n producerea nemijlocit de
bunuri economice, ci i n fazele de cercetare i proiectare, n domeniul gestiunii si conducerii;
e) realizarea obiectivelor stabilite, innd seama de resursele disponibile, de condiiile de
producie existente, n contextul restriciilor de ordin economic;
f) identificarea produselor care genereaz consumuri energetice mari i a produselor care
aduc pierderi, imprimarea unui caracter preventiv activitii de minimizare a costurilor, cu
ajutorul metodelor moderne de calcul i eviden.
Micorarea costurilor necesit ridicarea nivelului de calificare a lucrtorilor, perfecionarea
echipamentelor tehnice de producie, a tehnologiilor de fabricaie, a activitii de administrare, de
gestiune i conducere, stimulare material, creterea productivitii etc.
Activitatea productorului trebuie s se concentreze asupra urmtoarelor ci de reducere a

costurilor:
reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil i ap
cresterea productivitatii muncii
folosirea deplin a capacitilor de producie i a spaiilor de producie
retehnologizare
dimensionarea optim a cheltuielilor de dezvoltare
reducerea costurilor calitii
reducerea costului prin proiectare (design)
renegocierea contractelor cu furnizorii si distribuitorii
reducerea cheltuielilor administrativ-gospodreti
micorarea preurilor de desfacere
dimensionarea optim a cheltuielilor cu reclama
reducerea cheltuielilor salariale pe unitatea de produs
19
Elemente eseniale n activitatea de reducere a costului, https://cuttingcost.wordpress.com/,[accesat la 10.06.2015].
- 15 -
1.3. CONTABILITATEA VENITURILOR
1.3.1. Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri neta
Pentru contabilizarea curent a veniturilor cuprinse n cifra de afaceri se utilizeaz

conturile din grupa 70 CIFRA DE AFACERI NETA a crei structur de conturi
operaionale este prezentat n continuare:
701 Venituri din vnzarea produselor finite
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor
703 Venituri din vnzarea produselor reziduale
704 Venituri din servicii prestate
705 Venituri din studii i cercetri
706 Venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii
707 Venituri din vnzarea mrfurilor
708 Venituri din activiti diverse
709 ,,Reduceri comerciale acordate
Observaie: n calculul indicatorului Cifra de afaceri pe lng veniturile

contabilizate cu ajutorul conturilor cuprinse n grupa 70 din Planul de conturi se mai includ i
veniturile contabilizate cu ajutorul contului 7411 Venituri din subvenii de exploatare
aferente cifrei de afaceri. Un exemplu privind modul de funcionare al contului 7411
Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri este prezentat, din motive
didactice, la subcapitolul
1.3.2. Contabilitatea veniturilor aferente costului produciei n curs de execuie
Pentru contabilizarea, curent a veniturilor aferente costului produciei n curs de

execuie se utilizeaz conturile din grupa 71 ,,Venituri aferente costului produciei n curs
de execuie,, a crei structur de conturi operaionale este prezentat n continuare:
711. ,,Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. ,,Venituri aferente costurilor serviciilor n curs de execuie
Sistemul romnesc de contabilitate include n categoria momentelor de recunoatere a
veniturilor i pe cel al obinerii produciei fabricate sau al altor stocuri din producie proprie.
Astfel, veniturile din exploatare sunt influenate i de cele rezultate n urma variaiei stocurilor
fabricate de ntreprindere (produse finite, semifabricate, produse reziduale, producie n curs de
execuie, animale i psri) n sensul c:
a) n situaia n care la sfritul perioadei ntreprinderea are stocuri de producie fabricat
mai mari dect la nceputul perioadei, diferena dintre cele dou valori va majora
valoarea veniturilor totale din exploatare;
b) n situaia n care la sfritul perioadei ntreprinderea are stocuri de producie fabricat
mai mici dect la nceputul perioadei, diferena dintre cele dou valori va diminua
valoarea veniturilor totale din exploatare.
Pentru contabilizarea curent a veniturilor din variaia stocurilor referitoare la producia

fabricat, reprezentnd costul efectiv de producie (uneori format din cost standard diferenele
de pre dintre costul efectiv i costul standard), s-a instituit contul 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse care:
- dup coninutul economic este un cont de venituri din exploatare;
- dup funcia contabil este un cont bifuncional;
- se crediteaz:
- 16 -
la sfritul perioadei (lunar) cu costul produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de
execuie;
cu costul de producie sau preul de nregistrare al semifabricatelor, produselor finite i
produselor reziduale obinute, la finele perioadei, precum i diferenele ntre costul
efectiv i preul de nregistrare aferente;
costul de producie sau preul de nregistrare al animalelor i psrilor obinute din
producie proprie i diferenele de pre aferente.
- se debiteaz:
cu reluarea produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie, la nceputul
perioadei;
cu costul de producie sau preul de nregistrare al semifabricatelor, produselor finite,
produselor reziduale, animalelor i psrilor vndute, constatate lips la inventariere
precum i diferenele de pre aferente.
- nainte de nchidere soldul contului poate fi:
creditor, n situaia n care costul efectiv al produciei obinute n cursul perioadei
(lunii respective) este mai mare dect costul efectiv al produciei ieite din depozit,
inclusiv reluarea produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie la nceputul
perioadei (lunii respective);
debitor, n situaia n care costul efectiv al produciei obinute n cursul perioadei
(lunii respective) este mai mic dect costul efectiv al produciei ieite din depozit,
inclusiv reluarea produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie la nceputul
perioadei (lunii respective);
- la sfritul perioadei (lunii calendaristice) contul nu prezint sold deoarece soldul existent
nainte de nchidere este preluat de contul 121 Profit i pierdere.
EXEMPLU20:
O ntreprindere de producie are urmtoarea situaie a stocurilor de produse finite:
- stoc iniial evaluat la cost efectiv de 2.000 ron;
- produse finite fabricate (obinute) n cursul lunii evaluate la cost efectiv de 40.000 ron;
- produse finite vndute n cursul lunii pre de vnzare fr TVA 50.000 ron i TVA 24%, cost
efectiv de producie:
varianta A: 39.400 ron;
varianta B: 40.000 ron;
varianta C: 40.200 ron.
1) nregistrarea produselor finite obinute n cursul lunii:

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 40.000
stocurilor de produse
2) nregistrarea vnzrilor de produse finite:
4111 Clieni = % 59.500
701 Venituri din produselor finite 50.000
4427 TVA colectat 9.500
3) Descrcarea gestiunii produselor finite vndute: - varianta A:
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 39.400
- varianta B:
20
Matis D. .-Pop A.(coord.) Contabilitate financiara,Editura Casa Cartii de Stiinta,Cluj Napoca,2010.
- 17 -
- varianta C:
n urma acestor operaiuni, situaia conturilor 345 Produse finite i 711 Variaia
stocurilor este urmtoarea:
Varianta A:
D 345 Produse finite D 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse
C C
SId 2.000 (3) 39.400 (3) 39.400 (1) 40.000
(1) 40.000
Sfd 2.600
n prezentarea situaiei conturilor 345 Produse finite i 711 Venituri aferente

costurilor stocurilor de produse s-au utilizat urmtoarele notaii:
- SId reprezint soldul iniial debitor
- Sic reprezint soldul iniial creditor
- Se reprezint soldul creditor la un moment dat (n cazul nostru soldul nainte de
nchidere).
Analiznd situaia celor dou conturi n aceast variant putem concluziona c:
a) Deoarece costul efectiv al stocurilor de produse finite este mai mare la sfritul lunii
dect la nceputul lunii 600 ron (2.600 ron 2.000 ron), adic n cursul lunii s-au vndut
produse finite al cror cost de producie efectiv a fost mai mic dect costul efectiv al
produsele finite obinute, contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
prezint sold creditor nainte de nchidere n sum
egal de 600 ron.
b) Deoarece contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse nu poate
prezenta sold la sfritul lunii, acest cont se nchide prin formula contabil:
711 Venituri aferente costurilor = 121 Profit i pierdere 600

D 345 Produse finite D 711 Venituri aferente

costurilor stocurilor de produse
C C
SId 2.000 (3) 40.000 (3) 40.000 (1) 40.000
(1) 40.000
Sfd 20000
a) Deoarece costul efectiv al stocurilor de produse finite existente la sfritul lunii este egal
cu cel al stocurilor de produse finite existente la nceputul lunii, adic n cursul lunii s-au
vndut produse finite al cror cost de producie efectiv a fost egal cu costul efectiv al
produsele finite obinute, contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
nu prezint sold nainte de nchidere.
b) Deoarece contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse nu prezint sold
nainte de nchidere rezultatul exerciiului nu este influenat de variaia stocurilor.
D 345 Produse finite D 711 Venituri aferente costurilor
C C
SId 20.000.000 (3) 402.000.000 (3) 402.000.000 (1) 4000.000.000
- 18 -
(1) 400.000.000
Sfd 18.000.000 Sd 2.000.000
Fa de notaiile de la varianta A mai utilizm notaia Sd care reprezint soldul debitor
nainte de nchidere.
a) n aceast situaie, n care costul efectiv al stocurilor de produse finite este mai mic la
sfritul lunii dect la nceputul lunii cu 200 ron (2.000 ron 1.800 ron), contul 711
aferente costurilor stocurilor de produse prezint sold debitor nainte de nchidere n
sum egal de 200 ron.
b) Deoarece contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse nu poate
prezenta sold la sfritul lunii, acest cont se nchide prin formula contabil:
711 Venituri aferente costurilor = 121 Profit i pierdere 200
n situaia n care contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse prezint
sold debitor nainte de nchidere, nchiderea contului se poate face i prin formula contabil n
negru:
121 Profit i pierdere = 711 Venituri aferente costurilor 200
1.3.3. Contabilitatea veniturilor din producia de imobilizri
Pentru contabilizarea, curent a veniturilor din producia proprie (n regie) a

imobilizrilor se utilizeaz conturile din grupa 72 VENITURI DIN PRODUCIA DE
IMOBILIZRI a crei structur de conturi operaionale este prezentat n continuare:
721 Venituri din producia de imobilizri necorporale
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena veniturilor din producia de imobilizri
necorporale.
n creditul contului 721 "Venituri din producia de imobilizri necorporale" se
nregistreaz:
valoarea imobilizrilor necorporale realizate pe cont propriu (203, 206, 208).
722 Venituri din producia de imobilizri corporale

Cu ajutorul acestui cont se ine evidena veniturilor din producia de imobilizri corporale, altele
dect investiiile imobiliare.
n creditul contului 722 "Venituri din producia de imobilizri corporale" se nregistreaz:
costul de producie al amenajrilor de terenuri, realizate pe cont propriu (211, 231);
costul de producie al celorlalte imobilizri corporale, realizate pe cont propriu, precum
i al investiiilor efectuate la cele existente (231).
725 "Venituri din producia de investiii imobiliare"

Cu ajutorul acestui cont se ine evidena veniturilor din producia de investiii imobiliare.
n creditul contului 725 "Venituri din producia de investiii imobiliare" se nregistreaz:
valoarea investiiilor imobiliare realizate pe cont propriu (235).
1.3.4. Contabilitatea veniturilor din subvenii de exploatare
Pentru contabilizarea curent a veniturilor din subvenii de exploatare se utilizeaz

conturile din grupa 74 VENITURI DIN SUBVENII DE EXPLOATARE a crei structur de
conturi operaionale este prezentat n continuare:
741 Venituri din subvenii de exploatare
- 19 -
7411 Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412 Venituri din subvenii de exploatare pentru materii prime i materiale
7413 Venituri din subvenii de exploatare pentru alte cheltuieli din externe
7414 Venituri din subvenii de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri din subvenii de exploatare pentru asigurri i protecie social
7416 Venituri din subvenii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417 Venituri din subvenii de exploatare in caz de calamitati si alte evenimente
similare
7418 Venituri din subvenii de exploatare pentru dobnda datorat
7419 Venituri din subvenii de exploatare aferente altor venituri
EXEMPLU:
O ntreprindere primeste anual suma de 8000ron de la unul din actionari ,conform
contractuuli semnat cu acesta,cu titlu de subventie de exploatare pentru realizarea productiei.
5121 Conturi la bnci n lei = 7411 Venituri din subvenii de 8000
exploatare aferente cifrei de afaceri
1.3.5. Contabilitatea altor venituri din exploatare
Pentru contabilizarea curent a altor venituri din exploatare se utilizeaz conturile din
grupa 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE a crei structur de conturi operaionale
este prezentat n continuare:
754 Venituri din creane reactivate i debitori diveri
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despgubiri, amenzi i penaliti
7582 Venituri din donaii i donatii primite
7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital
7584 Venituri din subvenii pentru investiii
7588 Alte cheltuieli de exploatare
EXEMPLU:
Centralizatorul debitorilor scoi din activ redevenii solvabili nsumeaz 2500 ron, din Pentru
ncasarea ulterioar, prin virament bancar, a creanei reactivate ntreprinderea a pretins i primit
penaliti n sum de 650 ron.
1) nregistrarea creanelor reactivate:

461 Debitori diveri = 754 Venituri din creane reactivate 2.500
i debitori diveri
2) Scoaterea din evidentele extracontabile a creanelor reactivate

= 8034 Debitori scoi din activ, 2.500
urmrii n continuare
3) ncasarea creanei i a penalitilor de ntrziere:

5121 Conturi la bnci n lei = % 3.150
461 Debitori diveri 2.500
7581 Venituri din despgubiri, 650
amenzi i penaliti
- 20 -
1.3.6. Contabilitatea veniturilor financiare
Pentru contabilizarea curent a veniturilor financiare generale, generate de activitatea

unei ntreprinderi, venituri care se refer la: veniturile din dividende aferente participaiilor la
capitalul altor societi comerciale, veniturile din dobnzi de ncasat i/sau ncasate aferente altor
imobilizri financiare i/sau creane imobilizate, diferenele favorabile din vnzarea investiiilor
financiare (pe termen lung respectiv scurt), diferenele favorabile de curs valutar, veniturile din
dobnzile aferente mprumuturilor acordate, venituri din sconturi primite precum i alte venituri
financiare, se utilizeaz conturile din grupa 76 VENITURI FINANCIARE a crei structur de
conturi funcionale este prezentat n continuare:
761 Venituri din imobilizri financiare
7611 Venituri din titluri de participare deinute la filiale din cadrul grupului
7612 ,;Venituri din .titluri de participare deinute la filiale din afara grupului
7613 Venituri din titluri de participare deinute n ntreprinderi asociate din
cadrul grupului
7614 Venituri din titluri de participare deinute n ntreprinderi asociate din afara
grupului
7615 Venituri din titluri de participare strategice n cadrul grupului
7616 Venituri din titluri de participare strategice n afara grupului
7717 Venituri din alte imobilizri financiare
762 Venituri din investiii financiare pe termen scurt
763 Venituri din creane imobilizate
764 Venituri din investiii financiare cedate
7641 Venituri din imobilizri financiare cedate
7642 Ctiguri din investiii financiare pe termen scurt cedate
765 Venituri din diferene de curs valutar
766 Venituri din dobnzi
767 Venituri din sconturi obinute
768 Alte venituri financiare
Ilustrm funcionalitatea unora din aceste conturi prin urmtoarele exemle:

1. O societate comerciala vindtiitiunile sunt vandute la e participatiile detinute la o entitate
afiliata reprezentate de 2400 actiuni evaluate la 2,64 ron/actiune, pret de
achizitie.Actiunile sunt vandute la 2,98ron/bucata.
- Vanzarea actiunilor
461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imoblizari 7.152
financiare cedate
- scoaterea din evidenta a titlurilor vandute
6641 Cheltuieli privind imobilizarile = 261 Actiuni detinute la entitati 6.336
financiare cedate afiliate
1.3.7.Contabilitatea veniturilor din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere

de valoare
Pentru contabilizarea curent a veniturilor din provizioane i ajustarea la inflaie se

utilizeaz conturile din grupa 78 Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere sau
pierdere de valoare20 a cror structur de conturi operaionale este prezentat n continuare:
781 Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere ptivind activitatea de
exploatare
- 21 -
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
7815 ,,Venituri din fondul comercial negativ
786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863 Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor
financiare
7864 Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
Cu ajutorul contului 781"Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere privind
activitateade exploatare se ine evidena veniturilor obinute din diminuarea sau anularea
provizioanelor, a ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale, a
activelor circulante, precum i a veniturilor corespunztoare fondului comercial negativ.
n creditul contului 781 "Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere privind
activitatea de exploatare" se nregistreaz:
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea provizioanelor (151);
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor
(290, 291, 293);
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru deprecierea stocurilor i
produciei n curs de execuie (391 la 398);
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru deprecierea creanelor clieni
(491, 496);
cotaparte din fondul comercial negativ, transferat la venituri (2075).
Contul 786 "Venituri financiare din ajustri pentru pierdere de valoare" ine evidena
veniturilor financiare din ajustri pentru pierdere de valoare.
n creditul contului 786 "Venituri financiare din ajustri pentru pierdere de valoare" se
nregistreaz:
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru pierderea de valoare a
imobilizrilor financiare (296);
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru deprecierea creanelor
decontri n cadrul grupului i cu acionarii/asociaii (495);
sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie (591, 595, 596, 598).
Fondul comercial negativ (potrivit IAS 22) trebuie recunoscut ca venit n mod sistematic,
pe toat durata de via rmas a activelor amortizabile21. Aceast recunoatere se nregistreaz
prin formula contabil:
2075 Fond comercial negativ = 7815 Venituri din fondul comercial
negativ
Exemplu:
1. O ntreprindere are un teren al crui valoare la 31.12.N este de 30.000 ron, la
31.12.N+1 se constata deprecierea de valoare a terenului de 2.000ron.
2111 Terenuri = 7813 Venituri din ajustari pentru 2.000
deprecierea imobilizarilor
innd cont de cele prezentate la nchiderea conturilor de cheltuieli, nchiderea conturilor

de venituri se face prin preluarea soldului lor (de regul creditor) n creditul contului 121 Profit
i pierdere, formula contabil de principiu fiind:
21
Ministerul Finanelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaionale de Contabilitate,
Economic, Bucureti
- 22 -
7xx Conturi de venituri = 121 Profit i pierdere
Observaie: n situaia n care la sfritul unei luni un cont de venituri prezint nainte de
nchidere sold debitor, nchiderea contului respectiv se face prin formula
contabil de principiu (cu sume n rou):
7xx Conturi de venituri = 121 Profit i pierdere Sss
n concluzie:
Operaiile economice generatoare de cheltuieli i venituri sunt diversificate, fiecare fiind
rezolvate n conformitate cu raionamentul contabil aplicat n circumstane concrete.
1.3.8. 10 metode de crestere a veniturilor cu un sistem ERP22
O aplicatie ERP (Enterprise Resource Planning) reprezinta o infrastructura software

ce ofera suport de gestiune si coordonare a diferitelor structuri, procese si fluxuri din companie,
in vederea realizarii obiectivelor de afaceri.
O aplicatie ERP reprezinta o imbinare a practicilor de management al afacerilor cu
tehnologia informatiilor, prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul
sistemului informatic, in vederea atingerii unor obiective de business specifice.
Cresterea veniturilor reprezinta un obiectiv major al oricarei companii. Este drept ca in
conditiile economice actuale cei mai multi manageri incearca sa se orienteze spre reducerea pe
cat posibil a costurilor, insa aceasta nu inseamna ca s-au indepartat de la scopul principal, si
anume impulsionarea continua a vanzarilor.
Alegerea unui sistem ERP integrat poate contribui semnificativ la imbunatatirea
procesului de vanzare a companiei, cresterea satisfactiei clientilor si a productivitatii angajatilor.
Toate acestea te vor ajuta sa iti cresti veniturile si sa iti dezvolti permanent afacerea.
10 metode de crestere a veniturilor cu un sistem ERP:
1. Alege o aplicatie online

In timp ce unele activitati au ca si obiectiv buna functionare doar a anumitor departamente,
activitatea de vanzare este una care priveste intreaga organizatie. Un proces de vanzare eficient
presupune coordonarea tuturor departamentelor pentru a obtine raspunsul dorit si pentru o mai
mare viteza de reactie, aspecte care sa contribuie la atingerea obiectivului comun: venituri mai
mari.
Modul de lucru online al sistemului ERP:
Faciliteaza comunicarea intre oameni, departamente si puncte de lucru
Ofera acces la informatii de ultim moment si indicatori de performanta corelati
Asigura disponibilitatea in timp real a datelor despre stocuri, preturi, clienti si furnizori
2. Defineste si aplica automat politicile comerciale

O activitate de vanzare profitabila pleaca de la existenta unei relatii bune cu clientii.
Implementarea unor politici comerciale bine puse la punct iti asigura pe de o parte satisfactia
partenerilor cu care colaborezi, iar pe de alta parte un control mai bun al fluxului monetar din
compania ta. Sistemul ERP iti pune la dispozitie:
Modalitati complexe de acordare a discounturilor, in functie de criterii diverse, precum:
grupa de produse, limite valorice sau cantitative ale vanzarii, tipurile de clienti etc.
Posibilitatea de a stabili limite de credit pentru fiecare client in parte, termene de plata si
optiunea de a restrictiona vanzarea catre anumiti clienti in cazul depasirii acestora
22
10 metode de crestere a veniturilor cu un sistem ERP, http://www.seniorerp.ro/,[ accesat la 08.06.2015].
- 23 -
Un sistem de preluare automata a politicilor comerciale pe documente, respectiv: calculul
automat al preturilor in functie de discounturile stabilite, actualizarea limitelor de credit
sau inserarea termenului de plata.
3. Gestioneaza diviziile de vanzare

Odata cu cresterea portofoliului de produse, devine imposibil pentru un vanzator sa se
concentreze echilibrat pe tot portofoliul, fiind favorizate acele produse cu vanzare facila, avand
avantaje competitionale precum pretul sau pozitia in segmentul de piata specific. In acest caz
devine necesara impartirea acestora in functie de anumite criterii bine definite, pentru favorizarea
distribuirii efortului de vanzare.
Cu ajutorul sistemului ERP:

Se poate realiza segmentarea fortei de vanzari pe divizii, fiecareia fiindu-i alocate in mod
echilibrat produsele din portofoliu. Astfel, se poate elimina tentatia de a promova doar
produsele usor vandabile
Poti gestiona relatia comerciala cu un partener indiferent ca se desfasoara prin unul sau
mai multe canale de vanzare, pe game diferite de produse, pe liste de preturi diferite, cu
termene de plata specifice diviziei etc
4. Implementeaza un sistem eficient de comisionare

Motivarea corespunzatoare a personalului de vanzari este extrem de benefica, ea ducand la
obtinerea unor rezultate mai mult decat satisfacatoare. Poti alege astfel sa implementezi sisteme
de bonusuri/comisioane, menite sa stimuleze vanzarile.
Sistemul ERP te ajuta sa stabilesti o politica transparenta de acordare a bonusurilor,
bazata pe parametri bine definiti, precum: volumul vanzarilor, distributia acestora,
volumul incasarilor, termenele de plata etc.
Avand la dispozitie in ERP informatii complete despre activitatea de vanzare, poti sa iei
in calcul toate aspectele, cum ar fi stabilirea unor limite de acordare a discounturilor si
aplicarea penalizarilor in cazul in care nu au fost respectate
Ai un raport complet privind calculul bonusurilor, extras din sistemul ERP, pe care il poti
pune si la dispozitia agentilor
5. Creste productivitatea echipelor de pe teren

Vanzarea directa este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai profitabile forme de vanzare.
Implementarea unei solutii SFA integrate cu sistemul ERP te va ajuta sa obtii si mai multe
beneficii de pe urma echipelor de pe teren.
Oportunitatile de vanzare identificate in piata pot fi inregistrate rapid in SFA prin
intermediul unor chestionare personalizate, si sunt transmise la sediu in cel mai scurt
timp pentru a fi incepute procedurile necesare castigarii acestora
Sistemul ii permite managerului de vanzari sa defineasca diferite activitati obligatorii pe
fiecare client in parte sau grup de clienti, pe care ulterior le poate urmari usor,
asigurandu-se ca sunt respectate de toti vanzatorii
Utilizatorii au acces direct de pe dispozitivul mobil la campaniile de promovare aflate in
desfasurare precum si la date despre produsele noi sau cele aflate la reducere si le pot
prezenta clientilor in timpul vizitei
Include functionalitati de merchandising, asigurand pozitionarea corecta a produselor la
raft. Utilizatorul mobil poate verifica rapid daca sunt respectate modalitatile convenite de
asezare a produselor, prin intermediul planogramelor disponibile in SFA
Sistemul SFA este orientat spre obiective, acestea reprezentand o modalitate eficienta de
motivare a angajatilor si de impulsionare a vanzarilor. Utilizatorii au acces la obiectivele
proprii de vanzare sau la cele ale echipei, iar astfel stiu in orice moment ce efort mai
trebuie sa depuna pentru a le atinge
- 24 -
6. Promoveaza-ti afacerea si in mediul online
Indiferent ca te adresezi segmentului B2B sau B2C, ca faci vanzare consultativa sau
tranzactionala, un portal online reprezinta o metoda eficienta de crestere a vanzarilor. In functie
de specificul afacerii tale, poti alege sa implementezi un magazin online, un portal B2B sau unul
de generare de prospecti. Astfel, vei beneficia de:
Acces la noi metode de promovare specifice mediului online, precum: bannere,

newslettere etc si la o varietate mare de instrumente de marketing: sisteme de cupoane,
preturi promotionale, discounturi cantitative sau calitative, pagini speciale pentru
produsele noi, produse asociate sau produse cadou, promotii de tip 2+1 etc.
Posibilitatea de a te adresa unor categorii noi de clienti, care prefera comertul online in
detrimentul celui traditional
Disponibilitate 24/7, ceea ce inseamna ca nu mai esti limitat de numarul angajatilor sau
de programul de lucru
Toate comenzile plasate de clienti ajung automat in ERP, cererile de oferta ale
prospectilor in CRM, iar preturile, politicile comerciale, stocurile si informatiile despre
parteneri sunt disponibile in timp real si in portalul online.
7. Optimizeaza activitatea de vanzare prin magazine proprii

O alta modalitate de crestere a vanzarilor este deschiderea lanturilor de magazine proprii. Prin
intermediul acestora, iti poti creste gradul de independenta comerciala. Sistemul POS
reprezinta solutia completa, software si hardware si prezinta interfata touch screen. Mai mult
decat atat:
Ai la dispozitie modalitati multiple de plata
Le poti oferi clientilor programe complete de fidelizare, cu suport pentru microplati si
microcreditare
Poate fi integrat cu echipamente de cantarire, imprimante fiscale sau case de marcat
8. Creste gradul de onorare a comenzilor si calitatea serviciilor de livrare

Atunci cand cumpara produse de la tine, clientii isi doresc sa le primeasca in cel mai scurt timp si
in cele mai bune conditii. De aceea este important sa te asiguri ca lantul logistic, cu tot ceea ce
implica acesta: optimizare, depozitare si livrare marfuri este gestionat cat mai corect, astfel incat
sa asigure raportul optim intre satisfactia clientilor si profitabilitatea afacerii. Solutia SCM
(Supply Chain Management) pe care ti-o punem la dispozitie este integrata cu ERP si te ajuta sa:
Procesezi mai rapid comenzile primite de la clienti, acestea fiind transmise in mod
automat din sistemul ERP direct la depozit. Astfel, comanda ajunge in depozit la scurt
timp dupa ce a fost plasata si se poate incepe imediat pregatirea ei
Cresti acuratetea comenzilor de client, posibilitatea de a gresi produsele cerute de client
fiind mult mai mica. Chiar si angajatii noi vor gasi rapid marfa potrivita cu
ajutorul sistemului WMS, pentru ca este etichetata si poate fi identificata cu ajutorul
dispozitivelor mobile de scanare a codurilor de bare
Scazi timpul de livrare, datorita optimizarii traseului cu ajutorul functionalitatilor pentru
managementul parcului auto puse la dispozitie in ERP. In plus, cresti disponibilitatea
masinilor, asigurandu-te intotdeauna ca documentele aferente soferilor si autovehiculelor
sunt valabile si ca reviziile au fost efectuate la timp.
Sincronizezi vanzarile cu distributia, datoritasistemului de optimizare a stocurilor. Acesta
propune cantitatea de marfa necesara pentru a acoperi comenziile viitoare de client, ceea
ce iti va permite sa ai intotdeauna disponibile produsele pe care le vor clientii
tai, diminuand in acelasi timp riscul de stoc in exces, deoarece sistemul il dimensioneaza
correct.
- 25 -
9. Gestioneaza integrat activitatile de vanzare, marketing si service
Cu ajutorul sistemului CRM gestionezi relatiile cu clientii atat inainte, cat si in timpul si dupa
realizarea vanzarii. Acesta poate fi integrat cu sistemul ERP si iti ofera vizibilitate crescuta
asupra tuturor interactiunilor cu clientii si prospectii. In plus:
Ai posibilitatea sa identifici mai rapid nevoile clientilor, avand la dispozitie un istoric
complet al activitatilor realizate, al comenzilor plasate si al produselor pe care le prefera
Urmaresti permanent pipeline-ul de vanzari si ai posibilitatea sa intervii in procesul de
vanzare pentru a corecta si ajusta activitatile care nu dau rezultatele asteptate
Ai acces la indicatori care tin de ciclul de vanzare, rata de conversie pe clientii potentiali
sau targetele stabilite si obtii astfel o perspectiva asupra tuturor factorilor care contribuie
la sau impiedica atingerea obiectivelor de vanzare
Gestionezi mai eficient oportunitatile si stii in orice moment detalii despre stadiul in care
se afla, valorile pe care le au si prospectii carora le apartin
Pui in aplicare campanii de marketing rapide sau complexe, campanii de marketing
integrat, pe care le gestionezi din faza de planificare pana cand sunt lansate si apoi masori
rezultatele pe care le-au adus. Astfel, vei stii ce activitati sunt mai profitabile si in care se
merita sa investesti si pe viitor
Scazi numarul de incidente si timpul mediu de raspuns la solicitarile clientilor, ceea ce iti
permite sa le oferi clientilor servicii la o calitate superioara
10. Analizeaza in detaliu rezultatele si ajusteaza permanent procesul de vanzare

Analiza datelor de vanzari cu ajutorul sistemului de raportare avansata SeniorVisualBI iti
permite sa observi din timp ce functioneaza si ce trebuie ajustat in cadrul companiei tale.
Sistemul Business Intelligence este integrat cu ERP-ul si poate fi integrat si cu alte sisteme
precum CRM sau SFA, pentru a-ti oferi o privire de ansamblu asupra tuturor componentelor
afacerii.
Iti ofera la orice ora informatii complete despre performantele echipelor de vanzari,
permitandu-ti sa intervii la timp atunci cand anumiti indicatori nu sunt la nivelul dorit
Afli rapid care sunt cei mai profitabili vanzatori, ce produse iti aduc cele mai mari
venituri, in ce zone geografice ai mai mare succes etc.
Obtii rapoarte interactive referitoare la activitatea departamentului de marketing, cum ar
fi: performanta campaniilor de promovare, bugetul alocat pe fiecare etc
Folosesti capacitatea de previziune a sistemului pentru a afla cum vor evolua vanzarile in
perioada urmatoare, iar cunoscand aceste date vei putea sa iei deciziile potrivite pentru
cresterea vanzarilor.
- 26 -
II. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII , ORAGNIZAREA
VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LA S.C RO SRL
2.1. Prezentarea generala a societatii
2.1.1. PREZENTAREA FIRMEI
Societatea Comerciala RO SRL are sediul social n: , str.Principala numarul

Societatea este persoana juridica romna, avnd forma juridica de societate cu raspundere
limitata (S.R.L.) si are ca obiect principal de activitate : Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-
cus-ului si a altor produse fainoase similare avnd codul CAEN:
Nr. de nmatriculare la Oficiul Registrului Comerului:
2.2.2. SCURT ISTORIC
S.C. SRL SRL s-a nfiintat n data de 2007 ,capital social 2.000 lei.
Societatea a nceput activitatea de productie ntr-un mic atelier de 30 m2, amenajat
potrivit cerintelor igienico-sanitare veterinare, PSI, productia muncii si alte normative n vigoare.
n dotarea firmei, la nceputul activitatii era o singura masina de fabricat paste clasica
pentru taitei de supa. Aceasta masina a pus bazele prosperarii societatii n continuare. ntr-un
timp relativ scurt, pastele produse au devenit competitive pentru piata locala si au nceput sa fie
cunoscute n zona limitrofa si apoi n alte zone.
De la bun nceput au avut grija ca produsele fabricate sa fie de calitate. n anul 2011
firma a reusit sa cumpere o masina de paste fainoase, de fabricatie italiana , cu capaciatate mai
mare de productie. Astfel, s-au extins i producia zilnic a crescut.
RO SRL si-a inceput activitatea cu un angajat si a continuat din 2012 cu 2 angajati.
Produce i comercializeaza paste finoase de cas, tradiionale i naturale 100%, folosind ou
crude i proaspete cu atestat de produs tradiional.
Obiective de viitor.
n curnd firma va produce i tieei tradiionali cu ou i fin eco, cu certificat eco.
2.2. Reglmentari privind contabilitatea si situatiile financiare ale

intreprinderii
Datele i informaiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate n

cadrul documentelor contabile. Prin i pe baza acestor documente se formalizeaz n scris i se
organizeaz material procesele de culegere , prelucrare , stocare i transmitere a datelor.
Conform prevederilor din Legea Contabilitii23 precum i a celorlalte prevederi legale
privind ntocmirea i utilizarea formularelor comune i celor cu regim special utilizate n
activitatea financiar i contabil, orice operaie patrimonial se consemneaz n momentul
efecturii ei ntr-un nscris care st la baza nregistrrilor n contabilitate , dobndind astfel
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind , de regula , urmtoarele elemente principale:
23
Legea contabilitatii nr. 82/1991 actualizata ianuarie 2015
- 27 -
- denumirea documentului;
- denumirea sediului ntreprinderii care ntocmete documentele;
- numrul i data ntocmirii acesteia;
- mentinerea prtilor care particip la efectuarea operaiei patrimoniale;
- coninutul operaiei patrimoniale i dac este cazul temeiul legal al efecturii acesteia ;
- datele cantitative i valorice aferente operaiei efectuate;
- numele i prenumele precum i semnturile persoanelor care le-au ntocmit , vizat i aprobat ,
dup caz;
- alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor efectuate;
2.2.1 Registrele de contabilitate
Potrivit prevederilor din Legea Contabilitii24 registrele de contabilitate , precum i

documentele justificative , care stau la baza nregistrrilor n contabilitate , se pstreaz timp de
10 ani, cu excepia statelor de salarii care se pstreaz timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate sub forma unor caiete (registre legate) , fise sau situaii i
listri informatice ale cror coninut i form corespund scopului pentru care se in.
Definite prin prisma sistemului informaional contabil registrele de contabilitate
reprezint documente cu ajutorul crora se realizeaz nregistrarea cronologic i sistematic a
operaiilor economice i financiare n contabilitate , furniznd informaii privind situaia
patrimoniului.
Legea contabilitii i Regulamentul privind aplicarea acestei legi prevd ca principalele
registre ce se folosesc sunt:
a. registrul jurnal
b. registrul inventar
c. registrul cartea mare
a. Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu folosit pentru nregistrarea

operaiilor economico-financiare n ordinea efecturii lor n timp. Importana lor consta n
cunoaterea relajului valoric al operaiilor pe o anumit perioada de timp i justificarea
nregistrrii lor n contabilitatea sistematic.
O dat cu sporirea volumului operaiilor contabile s-au difereniat dou categorii de
registre jurnal : auxiliare i generale.
Registrele auxiliare capt forma:
-jurnalul aprovizionrilor;
-jurnalul de ncasri i pli;
-jurnalul pentru operaii diverse;
Registrul jurnal e un centralizator , fiind destinat redrii nregistrarii sintetice pe baza registrelor
auxiliare.
b. Registrul carte-mare este folosit pentru nregistrarea i gruparea operaiilor

economice i financiare n raport de natura lor , iar n cadrul fiecrei grupri n ordinea efecturii
lor n timp.
Ele capt forme variate , mai des folosite fiind:
a) fiele de cont pentru operaii diverse utilizate pentru evidena analitica a furnizorilor , a
clienilor , a creditorilor.
b) Fiele de cont pentru valori materiale folosite pentru evidena analitica a valorii
materiale.
24
Legea contabilitatii nr. 82/1991 actualizata ianuarie 2015
- 28 -
c. Registrul inventar.
Registrul inventar cuprinde dou parti:

-listele de inventariere;
-recapitularea inventarului;
n cadrul recapitulrii datele prelucrate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile
patrimoniale de activ i cele de datorii.
2.2.2. Documente contabile de sinteza
Documentele contabile de sintez sau situaiile financiare reprezint un sistem de

indicatori economico-financiari ce caracterizeaz situaia patrimoniului i rezultatele obinute.
Documentele de sintez i raportare se compun din:
-bilanul contabil (contul situaiei patrimoniale )
-contul de rezultate (contul de profit i pierdere)
-anexa la bilan
-raportul de gestiune
2.2.3.Formele de contabilitate
Forma de contabilitate adoptate n cadrul sistemului contabil al ntreprinderii este forma

clasic. Se utilizeaz ntr-o forma corelat urmatoarele registre :
- jurnalul unic , pentru nregistrarea cronologic;
- cartea mare , pentru evidena sistematic i analitic;
- registrul inventar, pentru inventarierea patrimoniului;
- balana conturilor, pentru centralizarea i verificarea periodic a exactitii datelor
- situaiile financiare, pentru sintetizarea informaiilor privind situatia patrimoniului i
rezultatele obinute.
2.3. Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la S.C. RO SRL
Pentru luna Decembrie 2014 S.C. SRL a efectuat urmatoarele inregistrari contabile privind
cheltuielile si veniturile:
Tabel nr. 1 Cap.2.3. Registru jurnal luna Decembrie 2014

Nr. Tip Data C Su Partener
crt. doc. Nr. inreg. Explicatii
Debiton Credi m Credit
Debit
or t tor a
1 NC 03.12. Nota contabila 5311 4551 10 100 -
2 NC 2014 4481 5311 88.51
00. 88.51
0.0
3 DVI Incasare facturi 4551 % 249
00 0.00
0 -UNICARM
4 DVI 411 0.00
16.0 0.01
5 DVI 411 0.00
0 0.01
6 DVI 411 0.00 32
7 DVI 411 0.00 66
2.5
8 DVI 411 0.00 118
4.0
4
9 DVI 411 0.00 175
7.4
2
10 DVI 411 0.00 185
4.3
2
11 DVI 411 0.00 551
7.0
12 DVI 411 0.00 276
24.8
7.6
5
- 29 - 8
13 DVI 411 0.00 259
14 DVI 411 0.00 276
9.5
15 DVI 411 0.00 124
7.6
3
16 DVI 411 0.00 241
6.9
8
17 DVI 411 0.00 169
0.5
4
18 DVI 411 0.00 142
6.3
6
19 DVI 411 0.00 178
8.4
2
20 DVI 411 0.00 191
5.6
8
21 DVI 4428. 4427 48 482
0 -
2.9
22 NC Nota contabila 4311
7 4481 17
22. 917
2.4
23 FA 1 Factura vanzare 411 % 18
7.
43 0.00
37.0 UNICARM-
24 FA
V 15 701 0.00
57.
00 149
0
25 FA
V 150 4428. 0.00
02 35
7.6
26 NC
V bcr 509 Nota contabila 5191 5121
7 48.62 48.62
09.4 -
27 NC bcr 09 5191 5121 60 60
2
28 FA 29 9 04.12. Factura vanzare 411 % 5.
12 5.3 BIOLOGISTIC
0.00
V 2014 38
65. 8 A
29 FA 29 701 0.00
35 102 DISTRIBUTIO
30 FA
V 29 4428. 0.00 24 N-
0.4
31 V
FA 95403 05.12. Factura cumparare % 7
401 0.00 44.9 -ABO MILL
139
32 FA
C 95403
21309 2014 301 11 1
0.00
5.2
33 FA
C 95403
21309 4428. 27
25. 0.00
0
34 DVI
C bcr
21309 Incasare facturi 5121
6 % 100
0.
16 0.00 -UNICARM
35 DVI bcr 411 0.00
00.0
04 34
36 DVI bcr 411 0.00
0 40
5.1
37 DVI bcr 411 0.00 78
6.7
8
38 DVI bcr 411 0.00 129
5.6
2
39 DVI bcr 411 0.00 131
9.5
6
40 DVI bcr 411 0.00 282
8.6
41 DVI bcr 411 0.00 180
36.6
42 DVI bcr 411 0.00 209
6.1
0
43 DVI bcr 411 0.00 861
3.1
44 DVI bcr 411 0.00 250
5.0
45 DVI bcr 4428. 4427 19 193
4 -
3.3
46 DVI bcr 5121
7 % 100
35. 0.00
5 -UNICARM
5.4
47 DVI bcr 411 0.00
00.0
48 887
48 DVI bcr 411 0.00
0 26
4.3
49 DVI bcr 411 0.00 71
0.4
6
50 DVI bcr 411 0.00 30
4.2
0
51 DVI bcr 411 0.00 183
2.0
4
52 DVI bcr 411 0.00 201
5.2
6
53 DVI bcr 411 0.00 028
2.2
54 DVI bcr 411 0.00 774
2.7
55 DVI bcr 411 0.00 153
6.9
2
56 DVI bcr 411 0.00 85
2.6
7
47.0
57 DVI bcr 411 0.00 858
58 DVI bcr 4428.7 4427 193 2.0 -
193
59 NC bcr Nota contabila 5191 5121 5.4
60 660
5.4
60 FA 1 06.12.2 Factura vanzare 411 % 8-5.3 85.3 ONCOS-
0.00
61 V
FA 15 014 701 8
50
0.00 -8
62 V
FA 15 4428.7 3.4
0.00 406
-
63 V
FA 150 Factura vanzare 411 % 451 .00
97 UNICARM-
0.00
V 510 4.8 .4
10 - 30 - 5 4
1
64 FA 1 701 0.00 41
V
65 FA 15 4428.7 0.00 5.2
99.65
V
66 FA 15 Factura vanzare 411 % 276 0
0.00
67 VFA 51 701 7.6
0.00 223
V
68 FA 15 4428.7 8
0.00 2.0
53
V
69 FA 38 251 Factura cumparare % 401 0.00 05.6 -ONCOS
104
C
70 FA 39
38 12 301 84 8
1.6
0.00
C
71 FA 32
39
38 4428.6 0.0
20 0
0.00
72 CD 3
39
bcr 07.12.2 Plata facturi 401 5121 0
1.6
161 161 ABO MILL-
73 DVP 3 014
bcr 4426 4428.6 0
0.0
31 0.0
31 -
VP
74 NC bcr Nota contabila 627 5121 01.6
6.51 01.6
6.51
75 NC bcr 627 5121 1
6.61 1
6.61
76 D bcr Plata facturi 401 5121 161 161 ABO MILL-
77 DVP bcr 4426 4428.6 0.0
31 0.0
31 -
78 VP
NC bcr 08.12.2 Nota contabila 627 5121 01.6
4.51 0 1.6
4.51
79 D bcr 014 Plata facturi 401 5121 2
70 2 SAM MILS-
70
80 DVP bcr 4426 4428.6 0.0
13 0.0 -
13
81 DVP bcr 401 5121 0
5.4
70 0 SAM MILS-
5.4
70
82 DVP bcr 4426 4428.6 8
0.0
13 8 -
0.0
13
VP
83 NC bcr Nota contabila 627 5121 0
5.4
4.51 0
5.4
4.51
84 CF 139 09.12.2 Bon.fiscal cumpara % 401 8
0.00 8 -OMV
10
C
85 CF 139 014 6022 80.65 0.0
0.00
86 CCF 139 4426 19.36 1
0.00
C
87 CF 139 401 5311 10 10 OMV-
C
88 FA 1 Factura Vanz.Incasat 411 % 0.0
22 0.0 COLOANA
0.00
V
89 FA 15 701 1
3.2
0.00 1 PROD-
18
V
90 FA 15 4427 0
0.00 0.0
43.20
91 VDVI 308 513 Factura Vanz.Incasat 5311 411 22 022 -COLOANA
34 3.2 COLOANA
0.00 PROD
V
93 FA 315 701 07.2
0.00 028 PROD-
V
94 FA 15 4427 0
0.00 67.200.0
V
95 DVI 309 514 Factura Vanz.Incasat 5311 411 34 0 -COLOANA
34
46 0.007.2 PROD
CONS-RAM-
V
97 FA 154 701 0
6.2
0.00 0
37
V
98 FA 15 4427 4
0.00 90.246.0
V
99 DVI 310 51 Factura Vanz.Incasat 5311 411 46 0 -CONS-RAM
46
100 FA 15 Factura vanzare 411 % 6.2
259 0.006.2 UNICARM-
101 V
FA 51 701 4
9.5
0.00 209 4
V
102 FA 15 4428.7 3
0.00 6.4 50
V
103 D bcr 165 Plata facturi 401 5121 100 01003.1 SAM MILS-
VP
104 D bcr 16 4426 4428.6 0.0
19 0.03 -
19
VP
105 NC bcr 6 Nota contabila 627 5121 03.5
4.51 03.5
4.51
106 D bcr Plata facturi 401 5121 5
100 1005 SAM MILS-
VP
107 D bcr 4426 4428.6 0.0
19 0.019 -
VP
108 FA 1 10.12.2 Factura Vanz.Incasat 411 % 0 3.5
74.40 0
0.003.5 SARPANIF
109 V
FA 51 014 701 5
0.00 60.005 PROD-
V
110 FA 15 4427 0.00 14.40
V
111 DVI 311 175 Factura Vanz.Incasat 5311 411 74.40 74.40 -SARPANIF
112 FA 17 Factura Vanz.Incasat 411 % 15 PROD
0.00 FLAMTECH-
V 75 8.7
1 - 31 - 2
8
113 FA 1 701 0.00 12
V
114 FA 15 4427 0.00 8.0
30.72
V
115 DVI 312 51 Factura Vanz.Incasat 5311 411 15 0 -FLAMTECH
15
116 FA 18 Factura vanzare 411 % 8.7
276 8.7 UNICARM-
0.00
V
117 FA 158 701 2
7.6
0.00 2
223
V
118 FA 15 4428.7 8
0.00 2.0
53
V 519 05.6
119 FA 19 Factura Vanz.Incasat 411 % 71.92 8 AL AN CA-
0.00
120 FA
V 159 701 0.00 58.00
121 FA
V 152 4427 0.00 13.92
122 DVI
V 313 520 Factura Vanz.Incasat 5311 411 71.92 71.92 -AL AN CA
123 FA 19 20 Factura cumparare % 401 0.00 13 -DSVSA MM
124 FA
C 19
08 0 628 11 0.00
8.
125 FA
C 19
08
2 4428.6 26.71
1.2 0.00
00
126 NC
C bcr
08
2 Nota contabila 5191 5121 48.62
9 48.62 -
127 NC bcr
2 627 5121 2.00 2.00
128 FA 1 11.12. Factura Vanz.Incasat 411 % 59 0.00 EUROLUC
129 FA
V 15 2014 701 0.00
5.2 48 SRL-
130 FA
V 152 4427 0.00
0 11
0.
131 DVI
V 314 521 Factura Vanz.Incasat 5311 411 59 5.
59
00 -EUROLUC
132 FA 32 21 Factura Cump.Platita % 401 0.00
5.2 20 -EXTRACTE
5.
17 SRL
133 FA
C 32
02 1 301 14
0 0.00
20 NATURALE
3.
134 FA
C 32
02
6 4426 33.60
0.0 0.00
60
135 D
C 02
36
6 Factura Cump.Platita 401 5311 17
0 17 EXTRACTE
136 VP
FA 61 12.12.
45 Factura vanzare 411 % 3.6
124 3. NATURALE-
0.00 UNICARM-
137 FA
V 215 2014 701 0
0.00
6.9 60
100
138 FA
V 152 4428.7 0.00
4 24
5.6
139 FA
V 152 Factura Vanz.Incasat 411 % 14 0.00
01. I.I. CIUBAN-
140 FA
V 152 701 0.00
2.6 11
34
141 FA
V 152 4427 0.00
0 27.60
5.
142 DVI
V 316 523 Factura Vanz.Incasat 5311 411 14 14
00 -I.I. CIUBAN
143 FA 322 23 Factura cumparare % 401 0.00
2.6 1116
2. -ABO MILL
144 FA
C 322
067 3 301 102
0 0.00
1.60
60
145 FA
C 322
067 4428.6 92
40.0 0.00
146 NC
C 067 8 Nota contabila 4481 5311 0 35
1.6 35 -
147 D bcr 5 Plata facturi % 5121 0.00
0
8.0 600
8. ABO MILL-
148 D
VP bcr 0 401 225
0 0.00
0.0
00
149 D
VP bcr 5 401 374
7.2 0.00
0
150 D
VP bcr 4426 4428.6 116
2.8
0 116 -
151 NC
VP bcr Nota contabila 627 5121 6.51
1.2
0 6.51
1.2
152 NC bcr 627 5121 6.51
9 6.51
9
153 D bcr Plata facturi % 5121 0.00 600 ABO MILL-
154 D
VP bcr 401 145 0.00
0.0
155 D
VP bcr 401 139
9.7 0.00
0
156 D
VP bcr 401 314
5.2
0 0.00
157 D
VP bcr 4426 4428.6 081
5.1 81 -
158 NC
VP bcr Nota contabila 627 5121 6.51
02.2 6.51
2.
159 FA 18 13.12. Factura cumparare % 401 5
0.00 25 -DSVSA MM
13
160 FA
C 81 2014
18 628 11 0.00
8.
161 FA
C 18
81
7 4428.6 26.71
1.2 0.00
00
162 C
NC 81
7 15.12.
bcr Nota contabila 627 5121 9
30.00 30.00 -
163 NC 7 2014
bcr 627 5121 30.00 30.00
- 32 -
164 FA 21116.12. Factura cumparare % 401 0.00 97 -ORANGE
165 FA
C 211
2952014 603 78 0.00
6.
166 FA
C 211
295 4428.6 18
7.7 0.00
77
167 FA
C 295
30 Factura vanzare 411 % 164
9.0
2 0.00 BIOLOGISTIC
V 9.2
5 A
168 FA 30 701 0.00
0 133 DISTRIBUTIO
169 FA
V 30 4428.7 0.00 31 N-
0.0
170 D
V 5683 Plata facturi 401 5311 60 060
9. CENTRUL
VP 483 0.0 20 EXPERTIZA
0.
171 D 5683 4426 4428.6 11
0 11
00 -LAREX-
VP
172 FA 483
72 Factura cumparare % 401 6.1
0.00 6. -CENTRUL
114
C 44 3 8.2
13 EXPERTIZA
173 FA 72
4 628 92 0.00
4 LAREX
174 FA
C 72
44 4428.6 22
6.0 0.00
C
175 FA 44
41 17.12. Factura vanzare 411 % 2.2
0
40 0.00 LAZ &STEF-
176 FA
V 415 2014 701 4
0.00
6.7 32
V 52 2 8.
177 FA 125 4428.7 0.00 00
78.72
V
178 FA 15 Factura vanzare 411 % 241 0.00 UNICARM-
V
179 FA 152 701 0.5
0.00 194
V
180 FA 152 4428.7 6
0.00 4.0
46
181 V
CF 585 526 Bon.fiscal cumpara % 401 0.00 06.5 -OMV
94.96
C
182 CF 585 26 6022 76.58 6
0.00
183 C
CF 585 6 4426 18.38 0.00
C
184 CF 585 401 5311 94.96 94.96 OMV-
185 C
D tr Plata facturi 401 5121 13 13 DSVSA MM-
VP
186 D a
tr 4426 4428.6 8.0
26.71 8.0 -
26.71
187 VP
D ans
tr 401 5121 0
100 0 SAM MILS-
100
VP
188 D ans
tr 4426 4428.6 0.0
19 0.0
19 -
189 VP
NC ans
tr Nota contabila 627 5121 03.5
7.20 03.5
7.20
190 FA 1ans18.12.2 Factura vanzare 411 % 5
169 5 UNICARM-
0.00
V
191 FA 15ns014 701 6.3
0.00 136
V
192 FA 152 4428.7 2
0.00 8.0
32
V
193 CF 256 527 Bon.fiscal cumpara % 401 0.00 08.3 -OMV
99.94
C
194 CF 256 27 6022 80.60 2
0.00
C
195 CF 256 7 4426 19.34 0.00
C
196 CF 256 401 5311 99.94 99.94 OMV-
C
197 DVI 315 Incasare facturi 5311 411 26 26 -LAZ &STEF
198 DVI 315 4428.7 4427 7.3
51.74 7.3 -
51.74
199 FA 7008 Factura cumparare % 401 0
0.00 0 -UNICARM
44
C
200 FA 804
7008 301 36 9.7
0.00
C
201 FA 804
7008 4428.6 2.6
87.04 0
0.00
202 C
D 804tr Plata facturi 401 5121 680 80 NEW IDEA
VP
203 D a
tr 4426 4428.6 0.0
15 0.0 -GRUP-
15
VP
204 NC ans
tr Nota contabila 627 5121 0
4.8
9.00 0
4.8
9.00
205 NC ans
tr 5121 4551 4
80 4
80
206 DVI ans
tr Incasare facturi 5121 411 0.0
103 0.0 BIOLOGISTIC
103
ans 0
4.6 0 A
4.6
207 DVI tr
ns 4428.7 4427 320 320 -DISTRIBUTIO
208 DVI trans a 5121 % 2026.26 0.2 0.2 BIOLOGISTIC.
0.00
209 DVI ns
tr 411 5
0.00 5 N
126
a 5.5
ns - 33 - 7
210 DVI tr 411 0.00 76
211 DVI a
tr 4428.7 4427 39 0.6 -
39
212 NC ans
tr Nota contabila 627 5121 2.1
10.20 9
2.1
10.20
213 NC ans
tr 627 5121 8
54 8
54
214 FA 1ans19.12.2 Factura vanzare 411 % 8.2
142 8.2 UNICARM-
0.00
V
215 FA 15ns014 701 4
8.4
0.00 4
115
V
216 FA 152 4428.7 8
0.00 2.0
27
V
217 FA 31 852 Factura vanzare 411 % - 06.4 BIOLOGISTIC
0.00
8
2 8-
218 V
FA 31 701 58
0.00
V 8 .9
219 FA 31 4428.7 0.00 -47
0 .5 -OMV
220 V
CF 475 Bon.fiscal cumpara % 401 0.00 1911 DISTRIBUTIO
C
221 CF 475 6022 16 0 N-
.4
9.9
0.00
C
222 CF 475 4426 1.2
38.71 90
0.00
C
223 CF 475 401 5311 8
19 19 OMV-
224 C
CF 528 Bon.fiscal cumpara % 401 9.9
0.00 9.9
24 -OMV
C
225 CF 528 603 9
20 9
9.0
0.00
226 C
CF 528 4426 0.8
48.19 0
0.00
C
227 CF 528 401 5311 1
24 24 OMV-
228 C
NC 9 Nota contabila 635 5311 9.0
22 9.0
22 -
229 FA 7 22.12.2 Factura cumparare
620101 % 401 0
3.0
0.00 0 -
3.0
35
C
230 FA 4857 7 014
620101 605 029 09.9 ELECTRICA
0.00
C
231 FA 4857 8
620101 4428.6 69.670.2 6
0.00
C
232 FA 4857 23.12.2 Factura cumparare
ah4226 % 401 0.009 26 -ORANGE
C
233 FA 8189 014
ah4226 626 21 6.8
0.00
C
234 FA 8189
ah4226 4428.6 51.655.2 6
0.00
C
235 FA 8189
120624.12.2 Factura Cump.Platita % 401 0.001 62.00 -HERODOT
C
236 FA 232 014
1206 628 50.00 0.00 GRUP
237 FA
36 C 1206
232 4426 12.00 0.00
238 D
C 1206
232 401 5311 62.00 62.00 HERODOT
239 D
VP 2988
232 Plata facturi 401 581 44 44 UNICARM-
GRUP-
240 D
VP 2988
697 4426 4428.6 87.049.7 87.04
9.7 -
241 DVI
VP 2988
697 Incasare facturi 581 411 44
0 44
0 -UNICARM
242 DVI 2988
697 4428.7 4427 87.049.7 87.04
9.7 -
243 FA 697 26.12.2 Factura Cump.Platita
102655 % 401 0.000 44.27
0 -FAN
244 FA
C 102655
5708 014 628 35.70 0.00 CURIER
245 FA
C 102655
5708 4426 8.57 0.00
246 D
C 5708 5 Factura Cump.Platita 401 5311 44.27 44.27 FAN
247 VP
FA 7
32 29.12.2 Factura vanzare 411 % - 0.00 CURIER-
BIOLOGISTIC
248 FA
V 0 014
32 701 0.00
12 - A
249 FA
V 32
8 4428.7 0.00
0.1 -96 DISTRIBUTIO
V
250 FC 31.12.2 Fact.cumparare cu % 301 0.00
5 100 23
.9 ABAFLOR-
N-
251 FC
D 014 discount 401 124 0.00
0.0 .2
0
252 FC
D 4428.6 -
0.0 0.00
05 -
253 NC
D Nota contabila 698 4411 139
024 139
254 NC 641 421 112
0.0
0.0 112
0.0
255 NC 421 4312 0011
5.0 011
5.0
256 NC 421 4314 62.00
09.0 62.00
09.0
257 NC 421 4372 6.000 6.00
0
258 NC 421 444 11 11
259 NC 421 5311 82
0.0 82
0.0
260 NC 6451 4311 17
8.0
0 17
8.0
0
8.0
0 8.0
0
- 34 - 0 0
261 NC 6451 4315 3.00 3.00
262 NC 6451 4316 10.00 10.00
263 NC 6452 4371 6.00 6.00
264 NC 6452 4373 3.00 3.00
265 NC 6453 4313 59.00 59.00
266 NC 4372 4481 6.00 6.00
267 NC 4314 4481 62.00 62.00
268 NC 4312 4481 11 11
269 NC 4311 4481 17
9.0 17
9.0
270 NC 4313 4481 59.00
8.0
0 59.00
8.0
0
271 NC 4371 4481 6.00
0 6.00
0
272 NC 4315 4481 3.00 3.00
273 NC 4316 4481 10.00 10.00
274 NC 4373 4481 3.00 3.00
275 NC 601 301 444 444
276 NC 581 5311 0.02
3.0 0.02
3.0
277 FA 5681 Factura cumparare % 401 0.00
0 1170
0 -UNICARM
278 FA
C 5681
284 623 943 0.00
0.81
279 FA
C 5681
284 4428.6 226
6.1 0.00
280 NI
C `12
284 Inchidere venituri 701 121 177
4.6
4 1774 -
281 NI
C `12 Inchidere cheltuieli 121 % 207
47.8
7 0.00
7.84
282 NI
C `12 601 0.00
10.4
4 444
283 NI
C `12 6022 80.00 39
3.0
284 NI
C `12 603 0.00 098
9.1
285 NI
C `12 605 0.00 29
8.5
1
286 NI
C `12 623 0.00 943
0.2
3
287 NI
C `12 626 0.00 21
6.1
9
288 NI
C `12 627 0.00 468
5.2
289 NI
C `12 628 0.00 123
5.0
1
290 NI
C `12 635 0.00 22
4.2
3
291 NI
C `12 641 0.00 112
83.0
292 NI
C `12 6451 0.00 19
5.0
0
293 NI
C `12 6452 0.00 9.00
01.0
294 NI
C `12 6453 0.00 59.00
0
295 NI
C `12 666 0.00 21.89
296 NI
C `12 698 0.00 139
C 0.0
297 TV `12 Decont TVA 4427 % 982 0.00
0
A
298 TV `12 4426 7.0
0.00 403
299 A
TV `12 4423 8
0.00 1.2
579
300 A
TV `12 TVA compensat 4423 4424 261 5261
5.8
301 A
NC tr Nota contabila 666 5121 5.1
21.89 3
5.1
21.89
302 NC atr 627 5121 4
2.21 4
2.21
ans Rulaj total = 203820 203820
ns .36 .36
Informatiile din tabel au fost preluate din contabilitatea firmei SC RO SRL.
III.ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI

- 35 -
VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
3.1. Rolul analizei indicatorilor financiari
Indicatorii financiari ajut la identificarea activitii nesatisfctoare a ntreprinderii i la

stabilirea msurilor care vor influena rezultatele n viitor. Prin cunoaterea postfaptic, curent
i previzional a activitii agenilor economici a rezultatelor interne i a cauzelor care le-au
generat, analiza contribuie la cunoaterea continu a eficienei utilizrii resurselor umane,
materiale i financiare. Deoarece obiectivul principal al unei ntreprinderi l constituie
maximizarea valorii patrimoniului, eficiena cu care a fost folosit capitalul investit constituie
obiectivul central al diagnosticului financiar.
3.2. Indicatori utilizati in analiza economico financiara a veniturilor si

cheltuielilor
Pentru caracterizarea dimensiunii activitii ntreprinderii,pentru aprecierea rezultatelor i

urmrirea performanelor sale comerciale se folosesc indicatorii:
-cifra de afaceri;
-producia exerciiului;
-marja brut ;
-valoarea adaugat.
3.2.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezint un indicator esenial pentru precizarea locului societii comerciale n
sectorul de activitatea poziiei acesteia pe pia a capacitii de a lansa i dezvolta activiti
profitabile.
Cifra de afaceri reprezint suma totala a veniturilor din operaiuni comerciale efectuate de o
firm respectiv vnzarea de mrfuri i produse , ntr-o perioad de timp determinat. n cifra de
afaceri nu se includ venituri financiare i veniturile excepionale.
Elementele principale care dimensioneaz volumul de activitate i de care depinde mrimea
cifrei de afaceri sunt:
-capacitatea de producie;
-resursele (umane , financiare , materiale);
-cererea de produse;
3.2.2. Producia exerciiului
Producia exerciiului, ca indicator valoric de exprimare a produciei, exprim rezultatul direct i

util al activitii industrial-productive pe o anumit perioad de timp (lun, trimestru, an).
Aceasta cuprinde valoarea tuturor bunurilor i serviciilor realizare de firm n cursul perioadei.
Producia exerciiului unei ntreprinderi cuprinde urmtoarele elemente:
- valoarea produciei vndute n acea perioad (Qv);
- creterea sau descreterea produciei stocate ( Qs) n care se cuprind stocurile de produse
finite, semifabricate i producie neterminat la sfritul anului fa de nceputul anului;
- valoarea produciei imobilizate (Qi), reprezentat de imobilizrile corporale i necorporale
realizate n regie, ct i de consumul intern de semifabricate i produse finite din producie
proprie.
Qe = Qv Qs + Qi.
- 36 -
Producia stocat i cea imobilizat sunt evaluate n costuri de producie.
3.2.3. Marja comerciala (MC)
Masoara rezultatul brut al activitatii de comert cu ridicata si/sau cu amanuntul prestat de

societate prin intermediul magazilelor si/sau depozitelor de vanzare. Deoarece rezultatul nu este
influentat de alte cheltuieli adiacente vanzarii, utilitatea in practica pentru societatile de
productie este limitata.
Formula de calcul:
MC = VVM - CHM
VVM = venituri din vanzarea marfurilor
CHM = cheltuieli privind marfurile
3.2.4. Valoarea adugat
Valoarea adugat este un indicator sintetic care exprim valoarea nou creat de activitatea
productiv a ntreprinderilor ntr-o anumit perioad de timp. n acelai timp, valoarea adugat
exprim mai bine efortul nemijlocit al fiecrei ntreprinderi la crearea produsului intern brut,
permite aprecierea mai corect a eficienei economice, stimuleaz reducerea cheltuielilor
materiale, folosirea eficient a mijloacelor de producie i a forei de munc.
Pentru determinarea nivelului valorii adugate se pot folosi dou metode: metoda sintetic sau
indirect i metoda analitic sau direct.
Metoda sintetic (indirect) este cea mai rspndit n calculul valorii adugate deoarece este
mai exact i se poate aplica mai uor. Stabilirea valorii adugate prin aceast metod se face
scznd din producia exerciiului , consumurile intermediare provenite de la teri:
VA = Qe Cm,
n care:
VA - valoarea adugat;
Qe productia exercitiului;
Cm - cheltuieli materiale provenite de la teri.
n cazul firmelor care desfoar i activitate de comer, valoarea adugat total cuprinde i
marja comercial (Mc), stabilit ca diferen ntre valoarea mrfurilor vndute (Vm) i costul
mrfurilor vndute (Cmv):
VA = Mc + (Qe - Cm)
Metoda analitic (direct) sau aditiv de calcul a valorii adugate permite determinarea acesteia
prin nsumarea elementelor sale componente:
- cheltuieli cu personalul (Cs);
- impozite i taxe (IT);
- cheltuieli cu amortizarea (A);
- cheltuieli financiare (CF);
- profitul net (Pn). VA = Cs + IT + A + CF + Pn.
n acest caz, valoarea adugat cuprinde remunerarea muncii prin cheltuielile cu personalul, a
capitalului propriu sau acionarilor prin dividende, a capitalului mprumutat prin dobnzi, a
capitalului tehnic prin amortizare, a statului prin impozite i taxe, precum i a ntreprinderii prin
profitul reinvestit (folosit pentru autofinanare).
Aceast metod permite urmrirea modului de repartizare a valorii adugate ntre participanii la
activitatea firmei.
3.2.5. Indicatori de profitabilitate

- 37 -
a. RENTABILITATEA FINANCIARA (A CAPITALULUI PROPRIU) (ROE)
Masoara performanta neta a capitalurilor societatii, cele aduse de investitori, profitul curent si cel
neridicat (sub forma de rezerve si profit nerepartizat). Trebuie sa acopere rata dobanzii curente.
O valoare prea ridicata a indicatorului poate insemna si capital social redus, fapt ce trebuie sa
mobilizeze actionariatul pentru a adecva capitalul social la dimensiunea afaceri. Se utilizeaza ca
prag de referinta dobanda curenta la depozitele bancare pe un an. Prima si cea mai simpla
investitie financiara este sa-ti lasi banii la banca, iar urmatoarea la un fond de investitii. Ori o
investitie intr-o alta afacere ar trebui sa depaseasca castigul obtinut prin depunerea banilor la
banca.
Formula de calcul:
ROE = (PN / CPR) x 100
PN = profit net
CPR = capitaluri proprii
Valoarea nregistrat de acest indicator trebuie s fie mai mare dect 5%, astfel se poate afirma
faptul c activitatea desfurat n cadrul societii a fost eficient din punct de vedere al
fructificrii capitalurilor proprii.
b. MARJA PROFITULUI NET (MPN)
Marja neta a profitului este un indicator financiar de profitabilitate, care ne arata in procente
cat de profitabila este activitatea totala a unei companii. Cu cat procentul este mai mare, cu atat
firma din punct de vedere a profitabilitatii este mai stabila si ne sugereaza o situatie buna a
acesteia.
In fuctie de valoarea marjei profitului net situatia unei firme poate fi :
MPN <1% Instabila
MPN 1 % 15 % Stabila
MPN >15 % Volatila
Formula de calcul:
MPN = PN / CA
PN = profit net
CA = cifra de afaceri
c. MARJA PROFITULUI BRUT (MPB)
Reprezinta raportul dintre profitul brut al exercitiului si cifra de afaceri neta. Exprima
profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare nefiind influentat de impozitul pe
profit. Pentru comparatia cu alte perioade si societati marja este mult mai reprezentativa
deoarece influenta fiscalitatii este mai redusa.
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.
Formula de calcul:
MPB = PB / CA
- 38 -
PP = profit brut
3.3. Analiza indicatorilor la S.C. RO SRL
Pentru analiza indicatorilor financiari la SC SRL vom folosi datele din Bilant si Contul de
Profit si Pierdere a societatii pentru anii 2010,2011,2012,2013 si 2014.
Tabel nr. 2 Cap. 3.3. Bilant , Contul de Profit si Pierdere

2010 2011 2012 2013 2014
Bilant
Active Imobilizate 120705 144519 133481 143368 143368
Active Circulante 44650 111545 71692 108139 127868
Stocuri 14974 14427 19735 19994 12995
Conturi 5240 9140 5518 3559 1705
Total Activ 165,355 256,064 205,173 251507 271242
Capital Social 500 500 500 500 500
Capitaluri Proprii 26731 31479 33921 35836 39614
Datorii 148308 224585 171252 215671 231628
Total Pasiv 165,355 256,064 205,173 251507 271242
Cont Profit si Pierdere
Cifra de Afaceri 96754 173029 171944 181352 165904
Venituri Totale 98280 176334 171944 191377 165904
Cheltuieli Totale 89771 170536 168594 185460 157127
Profit Net / Pierdere 5259 4748 2442 1935 3778
Profit Brut 6780 5798 3350 5917 8777
- 39 -
Numar angajati 1 1 2 2 2
Informatiile din tabl au fost preluate din Bilant si Contul de Profit si Pierdere al SC A RO SRL.
3.3.1. Evolutia cifrei de afaceri
Analizand datele prezenatate in contul de profit si pierdere pentru anii 2010,2011,2012,2013 si

2014 la SC A RO SRL evolutia cifrei de afaceri se prezinta astfel:
Anul 2010 2011 2012 2013 2014
Cifra de 96754 173029 171944 181351 165904

afaceri
Fig.1 Cap. 3.3.1.
Evolutia cifrei de afaceri 2010- 2014

200000
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
2010 2011 2012 2013 2014
Se constat o cretere semnificativa a cifrei de afaceri pentru anul 2011 fata de anul
2010. Aceasta reprezentnd o situaie benefic asupra ntreprinderii cu implicaii directe asupra
indicatorilor financiari.
Creterea cifrei de afaceri a fost generat de creterea produciei vndute.
Anul 2012 prezinta o usoara scadere a cifrei de afaceri fata de anul 2011, urmand o
usoara crestere a cifrei de afaceri pentru anul 2013.
Anul 2014 are o cifra de afaceri mult mai mica fata de precedentii 3 ani datorita scaderii
vanzarilor firmei.
Ritmul de cretere al CA
CA2011 173029
Rc = *100 = * 100
CA2010 96754
- 40 -
=178,83%
CA2012 171944
Rc = *100 = * 100
CA2011 173029
=99,37%
CA2013 181351
Rc = *100 = * 100
CA2012 171944
=105,47%
CA2014 165904
Rc = *100 = * 100
CA2013 181351
=91,48%
Rata de cretere a CA
CA211 CA2010 173029 96754

rc = *100 = *100 = 78,83 %
CA2010 96754
Anul 2011 inregistreaza o rata de crestere a cifrei de afaceri fata de anul 2010 de 78,83%.
CA212 CA2011 171944 173029

rc = *100 = *100 = -0,62 %
CA2011 173029
Anul 2012 iregisreaza o scadere a cifrei de afaceri de 0,62% fata de 2011.
CA213 CA2012 181351 171944

rc = * 100 = * 100 = 5,47 %
CA2012 171944
In anul 2013 rata de crestere a cifrei de afaceri este cu 5,47% mai mare afta de anul 2012
CA214 CA2013 165904 181351

rc = * 100 = * 100 = -8,51%
CA2013 181351
Anul 2014 inregistreaza o scadere a cifrei de afceri de 8,51% fata de anul 2013.
Facand o comparatie intre cei cinci ani pe care i-am analizat , din punct de vedere al cifrei de
afaceri, anul 2013 este cel mai profitabil cu 181.351 ron , cel mai putin profitabil an din cei
analizati fiind anul 2010 cu 96.754 ron.
3.3.2. Evolutia profitului net
Conform datelor din contul de profit si piardere evolutia profitului net pt anii 2010- 2014 se
prezinta astfel:
Anul 2010 2011 2012 2013 2014
- 41 -
Profit Net 5259 4748 2442 1935 3778
Fig. 2 Cap. 3.3.2.
Evolutia profitului net 2010-2014

6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2010 2011 2012 2013 2014
SC RO SRL inregistreaza un venit net in 2010 de 5.259 ron fiind anul cel mai
profitabil din acest punct de vedere analizand cei cinci ani.
Scaderea profitului net incepand cu anul 2011 se datoraeza contractarii unor credite
pentru modernizarea societatii , astfel crescand cheltuielile.
Anul 2014 inregistreaza un venit net bun comparativ cu anii 2013 si 2012 avand loc o
diminuare a cheltuielilor desi firma inregistreaza o cifra de afaceri in anul 2014 mai mica fata de
anul 2013.
3.3.3. Producia exerciiului
Folosind formula : Qe = Qv Qs + Qi
vom calcula productia exercitiului pentru anii 2010,2011,2012,2013 si 2014.
Qe 2010 = 96754 + 120705 + 14.974 = 232.433
Qe 2011 = 173029 + 144.519 + 14.427 = 331.975
Qe 2012 = 171.944 + 133.481 + 19.735 = 325.160
Qe 2013 = 181.351 + 143.368 + 19.994 = 344.713
Qe 2014 = 165.904 + 143.368 + 12.995 = 322.267
- 42 -
Analizand productia exercitiului pentru cei cinci ani constatam o crestere semnificativa in
anul 2011 fata de anul 2010 datorata cresterii atat a productiei vandute cat si a activelor
imobilizate.
Anul 2012 prezinta o usoara scadere a productiei exercitiului datorita atat scaderii
productiei vandute cat si activelor imobilizate.
Pentru anul 2013 productia exercitiului are o usoara crestere datorata cresterii productiei
vandute iar anul 2014 prezinta o usoara scadere a productiei exercitiului datorata scaderii
productiei vandute.
Fig. 3 Cap. 3.3.3.
PRODUCTIA EXERCITIULUI 2010- 2014

400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
2010 2011 2012 2013 2014
3.3.4. Marja comerciala
Vom calcula marja comerciala folosind formula de calcul :

MC = VVM - CHM
VVM = venituri din vanzarea marfurilor
CHM = cheltuieli privind marfurile
Anul 2011 2012 2013 2014

Productia
vanduta 173029 171944 181351 165904
Cheltuieli
privind marfurile 107990 81250 112321 82975
MC2011 = 173029 107990 = 65039
MC2012 = 171944 81250 = 90694
MC2013 = 181351 112321 = 69030
MC2014 = 165904 82975 = 82929
- 43 -

Rata MC = 100

RMC2010 =46368/96754 100 = 47,92

65039
RMC2011 = 100 = 37,58%
173029
90694
RMC2012 = 100 = 52,74%
171944
69030
RMC2013 = 100 = 38,06%
181351
82929
RMC2014 = 100 = 49,98%%
165904
Marja comerciala atasata vanzarilor trebuie sa aiba o valoare pozitiva; altfel inseamna
pierderi.
Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa
acopere costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si
costurile indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative).
Din calculul marjei comerciale pentru anii 2011, 2012, 2013 si 2014 am constatat:
- Marja comerciala are o valoare pozitiva pentru toti anii analizati.

- Anul 2012 este cel mai profitabil din punct de vedere al marjei comerciale.
- Anul 2011 este cel mai putin profitabil din punct de vedere al marjei comerciale.
- Analizand marja comerciala comparativ cu cprofitul net ,conform graficului de mai jos,
- am constatat ca marja comerciala este destul de mare pentru toti anii astfel incat sa
acopere celelate cheltuieli , firma declarand profit pentru toti anii analizati.
Fig. 4 Cap. 3.3.4.
marja comerciala
100000
90000
80000
70000
60000
50000
marja comerciala
40000
30000
20000
10000
0
2011 2012 2013 2014
- 44 -
3.3.5. Valoarea adauagata
Vom calcula valoarea adaugata folosind metoda sintetic (indirect) este cea mai
rspndit n calculul valorii adugate deoarece este mai exact i se poate aplica mai uor.
Stabilirea valorii adugate prin aceast metod se face scznd din producia exerciiului ,
consumurile intermediare provenite de la teri. Vom aplica urmatoarea formula:
VA = Qe Cm
Anul 2010 2011 2012 2013 2014

Productia
exercitiului 232433 331975 325160 344713 322276
Cheltuieli privind
prestatiile externe 28058 30843 52290 52438 53662
2010 : VA = 232433 - 28058 = 204375
2011 : VA = 331975 30843 = 301132
2012 : VA = 325160 52290 = 272870
2013 : VA = 344713 52438 = 292275
2014 : VA = 322276 53662 = 268614
VA1VA0
Rata de cretere a VA = 100
0
VA2011 VA2010 301132 204375

VA = * 100 = * 100 = 47,34%
VA2010 204375
Se inregistreaza o crestere semnificativa a VA cu 47,34% mai mare in anul 2011 fata de

anul 2010, aceasta se datoreaza cresterii productiei exercitiului fata de anul precedent. Anul 2011
fiind anul cel mai bun din acest punct de vedere comparativ cu anii analizati iar anul 2010 are
valoarea cea mai mica a VA.
VA2012 VA2011 272870 301132

VA = * 100 = * 100 = - 9,38%
VA2011 301132
Anul 2012 inregistreaza o scadere a VA de 9,38% fata de anul 2011 datorata atat scaderii
productiei exercitiului cat si cresterii cheltuielilor privind prestatiile externe.
VA2013 2012 292275 272870

VA = *100 = *100 = 7,11%
VA2012 272870
In 2013 se inregistreaza o crestere a VA cu 7,11% fata de anul 2012,aceasta se datoreaza

cresterii productiei exerxcitiului.
- 45 -
VA2014 VA2013 268614 292275
VA = * 100 = *100 = -8,095%
VA2013 292275
Anul 2014 inregistreaza o scadere a VA de 8,095% fata de anul 2013 datorata atat scaderii
productiei exercitiului cat si cresterii cheltuielilor privind prestatiile externe.
3.3.6. Indicatori de profitabilitate
a. Profitabilitatea financiara a capitalului propriu
ROE = (PN / CPR) x 100

PN = profit net
CPR = capitaluri proprii
Anul 2010 2011 2012 2013 2014
Profit Net 5259 4748 2442 1935 3778
Capitaluri proprii 26731 31479 33921 35836 39614
5259
2010: ROE = 100 = 19,67%
26731
4748
2011: ROE = 100 = 15.08%
31479
2442
2012: ROE = 33921 100 = 7,19%
1935
2013: ROE = 35836 100 = 5,39%
3778
2014: ROE = 39641 100 = 9,53%
Valoarea nregistrat de ROE trebuie s fie mai mare dect 5%, astfel se poate afirma
faptul c activitatea desfurat n cadrul societii a fost eficient din punct de vedere al
fructificrii capitalurilor proprii.
- 46 -
Fig. 5 Cap.3.3.6.a.
Profitabilitatea financiara a capitalurilor

proprii
25
20
15
ROE
10
0
2010 2011 2012 2013 2014
Analizand cei cinci ani din punct de vedere al ROE am constatat:

- Pentru SC SRL Anul 2010 inregistreaza cel mai bune performante din punct de vedere al
fructificarii capitalurrilor proprii cu 19,67% ROE.
- Anii 2011, 2012, 2013 inregistreaza o scadere a ROE atingand un minim in anul 2013 de
5,39%.
- In anul 2014 societatea inregistreaza o crestere a ROE de 9, 53%.
- Toti cei cinci ani analizati inregistreaza o valoare a ROE mai mare de 5% , astfel putem
concluziona ca firma a avut performante bune din punct de vedere al fructificarii capitalurilor
proprii.
b. Marja profitului net(MPN)
MPN = PN / CA
PN = profit net
Anul 2010 2011 2012 2013 2014

Cifra de
afaceri 96754 173029 171944 181351 165904
Profit Net 5259 4748 2442 1935 3778
2010 : MPN = 5259/96754 = 0,0544
2011 : MPN = 4748/173029 = 0,0274
2012 : MPN = 2442/171944 = 0,0142
2013 : MPN = 1935/181351 = 0,010
2014 : MPN = 3778/165904 = 0,022

- 47 -
Analizand datele obtinute de SC RO SRL pentru cei cinci ani rezulta o eficienta gloabala
a intreprinderii stabila , MPN are valoarea mai mare de 1 pentru toti anii analizati.
Cel mai bun an din punct de vedere al MNP este anul 2010 cu valoarea 5,44% , cel mai
putin efficient an fiind 2013 cu o valoare a MNP de 1%.
c. Marja profituli brut (MPB)
MPB = PB / CA
PP = profit brut
Conform Contului de profit si Pierdere SC ALTSTEL RO SRL inregistreaza urmatoarele valori

a profitului brut:
Anul 2010 2011 2012 2013 2014

Cifra de
afaceri 96754 173029 171944 181351 165904
Profit Brut 6780 5798 3350 5917 8777
2010: MPB = 6780/96754 = 0,070
2011: MPB = 5798/173029 = 0,0335
2012: MPB = 3350/171944 = 0,0194
2013: MPB = 5917/181351 = 0,0326
2014: MPB = 8777/165904 = 0,0529
Analizand datele obtinute se observa o sacadere a MPB din 2010 de la 7% la 3,35% in

anul 2011 si de 1,95% in anul 2012. Incepand cu anul 2013 se inregistreaza o crestere a MPB la
3,26% iar in anul 2014 MPB ajungand la 5,29%.
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.
In graficul de mai jos facem o comparatie a evolutiei ROE, MPN si MPB pentru anii
2010-2014.
- 48 -
Fig.6 Cap.3.3.6.c.
20
18
16
14
12
10 MPN
8 MPB
6 ROE
4
2
0
2010
2011
2012
2013
2014
Analizand datele obtinute in urma calcularii indicatorilor de profitabilitate , cum se pote

vedea in fig. 6 , RO SRL inregistreaza o sacdere a indicatorilor incepand cu anul 2010 pana in
2013. Anul 2014 iregistreaza o usoara crestere a indicatorilor fata de anul 2013 si 2012.
Astfel, analiznd n general dinamica i structura celor mai importani indicatori ai
activitii economice a SC L RO SRL, concluzionam ca c entitatea se afl la o etap stabil n
dezvoltarea sa, dar cu perspective de ameliorare a situaiei pe viitor prin micorarea costurilor de
producere, cucerirea noilor segmente de pia, producerea unor produse mai rentabile, atragerea
unor investiii.
3.3.7. Cum sa cresti profitul afacerii tale
a. 10 sfaturi ca sa va mariti profitul in afaceri25
1. Acordati atentia cuvenita actiunilor de marketing si de promovare in afaceri.
Dupa ce v-ati dedicat conducerii propriei afaceri, trebuie sa fiti la fel de dedicat promovarii si
vanzarii produselor si serviciilor dvs. In caz contrar este dificil, daca nu chiar imposibil, sa va
dezvoltati in domeniul afaceri.
2. Solicitati clientilor sa cumpere de la dvs.
De frica sa nu para insistenti si dezagreabili, unii dintre dvs. prefera sa lase sa treaca pe langa ei
oportunitatile ce le pot aduce profit in afaceri. Se ingrijoreaza mai mult de propria imagine in
ochii celorlalti decat de profitul afacerii lor.
25
Simona S.,10 sfaturi ca sa va mariti profitul in afaceri, http://www.manager.ro/tehnici-de-vanzari/ , [ accesat la
08.06.2015].
- 49 -
Daca va este greu sa solicitati clientilor sa cumpere de la dvs., puteti fi sigur ca nu veti atinge
maximum de profit pe care l-ati putea obtine.
3. Apelati la profesionisti in afaceri
Chiar daca aveti impresia ca nu certitudinea ca ca le puteti rezolva singuri pe toate. Majoritatea
proprietarilor de companii sunt buni in anumite domenii, dar fie din necesitate sau din ignoranta,
sfarsesc prin a se baga in domenii la care nu se pricep.
Mai rau, atunci cand una din afaceri nu merge asa cum ar trebui, ei se incapataneaza sa nu ceara
ajutor. Fiecare zi in care afacerea dvs. nu functioneaza la maximum inseamna pierderi financiare
pentru dvs.
4. Contactati-va rapid clientii care inceteaza sa mai cumpere de la dvs.
De obicei este mult mai usor sa reactivati un fost client decat sa castigati unul nou. Daca va lasati
clientii sa plece spre concurentii dvs., va reduceti semnificativ profitul in afaceri.
5. Faceti eforturi periodice pentru a va reduce cheltuielile fara ca acest lucru sa afecteze calitatea.
Intreprinzatorii in afaceri de succes se straduiesc permanent sa-si micsoreze costurile. Ei

realizeaza cel putin o data pe trimestru o analiza a cheltuielilor.
6. Nu cheltuiti sume mari pe materiale promotionale stralucitoare si "istete", asteptandu-va ca

vanzarile sa explodeze fara nici un alt efort din partea dvs.
Brosurile si materialele promotionale sunt un supliment binevenit adus altor forme mai ,active de
promovare cum ar fi intalnirile si convorbirile cu clientii. Brosurile si cartile de vizita, indiferent
cat sunt de frumoase, nu pot inlocui contactul direct.
Daca cheltuiti bani pe materiale promotionale scumpe in loc sa promovati direct in afaceri, veti
incasa profituri mai mici.
7. Nu va pierdeti timpul cu activitati care nici nu va aduc bani, nici nu va relaxeaza.
Daca va petreceti cea mai mare parte a zilei cu sarcini administrative care pot fi indeplinite si de
alti oameni, va reduceti profitul. Contabilizati-va timpul si calculati cat castigati pe ora.
8. Nu incasati tarife mai mici decat cele pe care doriti sa le primiti.
Cu aceasta problema se confrunta in special consultantii si intreprinzatorii care vand servicii.

Deseori, din dorinta de a nu lasa clientul sa plece, este mai tentant sa acceptati mai putini bani.
Mai bine primiti "niste bani" decat sa nu primiti nimic.
In timp insa, daca munciti pentru bani mai putini, veti obosi si veti regreta faptul ca ati renuntat
la o mare parte din profitul dvs.
9. Respectati-va angajatii daca vreti ca angajatii sa va respecte si sa munceasca pe branci pentru

dvs.
Nimeni nu zice ca trebuie sa va purtati cu oamenii dvs. permanent cu manusi, dar in nici un caz
nu-i mintiti in fata si nici nu-i amagiti cu promisiuni desarte.
Tratati-va angajatii corecti si cinstiti cu corectitudine si onestitate, iar de ceilalti faceti tot ce va
sta in putinta sa scapati.
- 50 -
10. Tineti pasul cu tendintele si noutatile din afaceri.
Ca sa fiti permanent la curent cu tot ce este nou si v-ar putea ajuta in afaceri participati la cat mai
multe intalniri si conferinte. Implementati noi mijloace de a face afaceri si actualizati planul dvs.
de afaceri cel putin o data la doi ani.
b. Cum sa cresti profitul companiei cu ajutorul platformelor online26
Astazi totul este mai simplu, poti afla ce informatie iti doresti doar intrand pe adresa de
Facebook sau Twitter a companiei cu care vrei sa inchei tranzactia. Mai mult decat atat, acum
poti achizitiona produsele pe care le vrei doar cu un simplu click.
Inainte de a cumpara un produs, cumparatorul analizeaza contul de pe reteaua de socializare a

companiei cu care doreste sa faca afacerea. In mmomentul in care clientul are toate informatiile
de care are nevoie atunci isi achizitioneaza produsul sau serviciul dorit.
In cazul in care ai o companie care ofera servicii si produse, cel mai bun lucru pe care il poti face
pentru a-ti dezvolta afacerea este sa iti creezi conturi pe toate retelele de socializare cunoscute.
De asemenea, poti urmari marile branduri pentru a intelege cat mai bine cum functioneaza
aceasta noua metoda a vanzarilor.
Iata patru pasi pe care sa ii urmezi:
1. Organizeaza-te
In momentul in care iti deschizi un site al companiei alege sa o faci intr-un mod organizat, astfel
incat clientii sa poata gasi foarte usor informatiile si produsele de care au nevoie. De asemenea,
incearca sa le oferi clientilor tai toate detaliile de care au nevoie. Creaza-ti conturi care pot fi
usor de gasit online, alegeti un nume usor de retinut si adopta un comprtament online favorabil
domeniului in care lucrezi.
2. Atrage
Trebuie sa le captezi atentia clientilor tai. De asemenea, trebuie sa le monitorizezi activitatea de

pe site-urile de socializare. Trebuie sa incerci sa te apropii cat mai mult atat de clientii fideli, cat
si de potentialii clienti.
3. Colaboreaza
Vanzarile nu mai reprezinta un domeniu in care trebuie sa fii pe cont propriu. Trebuie sa fii
deschis colaborarilor si mai mult decat atat, trebuie sa inveti sa lucrezi cu partenerii de afaceri.
Colaborarile iti vor oferi sansa sa ajungi pe drumul catre succes. In zilele noastre,acest domeniu
al vanzarilor este ca un puzzle urias, fiecare companie este o piesa si impreuna formeaza un tot
unitar.
4. Invata
26
Ana Tudor , Cum sa cresti profitul companiei cu ajutorul platformelor online
,http://marketingportal.manager.ro/articole/,[accesat la 10.06.2015].
- 51 -
Pentru a avea succes in acest domeniu trebuie sa inveti de la ceilalti si de asemenea, este necesar
sa iti creezi propriile strategii de marketing pentru a atrage clientii sa intre in contact cu
compania ta. Urmareste marile braduri si incearca sa le analizezi pe cat posibil pentru a avea
acelasi succes.
- 52 -
IV. CONCLUZII
Contul de profit i pierdere n concepia constituie un element component al situaiei

financiare , care msoar performanele activitii ntreprinderii , iar n calitatea sa de instrument
de informare financiar servete la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori.
Elementele care msoar performanele activitii ntreprinderii sunt veniturile i
cheltuielile.Acestea sunt definite prin optica conceptual a profitului determinat ca diferen
ntre venituri i cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performanelor
ntreprinderii.
Veniturile reprezint creterile de avantaje economice , n cursul exerciiului financiar ca

urmare a creterilor de active sau diminuare de pasive , iar aceast cretere poate fi msurat.
Veniturile provin din activitatea curent a ntreprinderii , ct i din alte venituri i plusurile de
valori sau ctiguri.
Cheltuielile sunt definite ca delimitri de avantaje economice pe parcursul exerciiul

financiar i se prezint sub forma diminurilor de active sau creterilor de pasive , au consecine
directe asupra scderii capitalurilor proprii , alta dect distribuirile ctre proprietarii de capital.
Constituie o cheltuial - orice diminuare a capitalurilor proprii alta dect reducerea capitalului
social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuial este contabilizat n contul de profit i
pierdere , atunci cnd s-a produs o diminuare a avanatjelor economice viitoare , generat de o
diminuare de active i o cretere de pasiv , diminuare ce poate fi msurat .
Activitatea oricrei firme se concretizeaz n obinerea de produse , executarea de lucrri

i prestarea de servicii , raiunea de a exista constituind-o obinerea unei rentabiliti scontate.
n economia de pia o ntreprindere nu poate supraviui i respectiv dezvolt dect n msura n
care dovedete c este capabil s rspund de o manier durabil societii pieei , msurat prin
identificarea corect a solicitrilor clienilor , asigurarea prompt a unei oferte de produse i
servicii adecvate.
Analiza financiar urmrete s evidenieze modalitatea de realizare a echilibrului
financiar pe termen mediu i lung i treptele de acumulare bneasc , rentabilitatea activitii
ntreprinderii.
Scopul analizei financiare l costituie ntocmirea diagnosticului financiar al ntreprinderii
n vederea evidenierii punctelor forte i punctelor slabe , precum i a potenialului
managementului financiar.
Din analiza indicatorilor activitii economice, putem face concluzia c entitatea SC RO

SRL a nregistrat n anii 2011,2012,213 si 2014 indicatori mai puini favorabili dect n anul
2010, totodat, situaia economic poate fi caracterizat ca una stabile activitii, iar conducerea
entitii, ar trebui s depun eforturi ntru majorarea veniturilor i micorarea cheltuielilor
entitii.
Conform rezultatelor obinute constatam c la SC ROSRL venitul din vnzri s-a majorat
in anii 2011, 2012, 2013 si 2014 comparativ cu anul 2010, de la 96.754 ron in 2010 la 165.904
ron in 2014,acest fapt se apreciaz pozitiv pentru activitatea entitii.
Dei venitul din vnzri s-a majorat comparativ cu anul 2010, costul vnzrilor de
asemenea crete aproximativ n aceleai ritmuri, sau chiar puin mai repede, totui, n anii
urmatori , entitatea nu reuete s-i majoreze profitul brut, este in scadere de la .6780ron in
- 53 -
2010 la 5.917 ron in 2013, inregistranduse o crestere semnificativa pentru firma in 2014 de
8.777ron. Aceasta putem susine i despre profitul net, care este n descretere fa de anul 2010,
din motivul creterii cheltuielilor entitii, inregistranduse un minim, comparativ cu anii
analizati , in anul 2013 de 1.935ron desi cifra de afaceri inregistreaza cea mai mare valoare
comparativ cu anii analizati.
SC RO SRL inregistreaza un venit net in 2010 de 5.259 ron fiind anul cel mai
profitabil din acest punct de vedere analizand cei cinci ani.
Scaderea profitului net incepand cu anul 2011 se datoraeza contractarii unor credite
pentru modernizarea societatii , astfel crescand cheltuielile, care are repecursiuni si in anii
urmatori.
Anul 2014 inregistreaza un venit net bun comparativ cu anii 2013 si 2012 avand loc o
diminuare a cheltuielilor desi firma inregistreaza o cifra de afaceri in anul 2014 mai mica fata de
anul 2013.
Astfel, analiznd n general dinamica i structura celor mai importani indicatori ai

activitii economice a SC RO SRL, concluzionam ca c entitatea se afl la o etap stabil n
dezvoltarea sa, dar cu perspective de ameliorare a situaiei pe viitor prin micorarea costurilor de
producere, cucerirea noilor segmente de pia, producerea unor produse mai rentabile, atragerea
unor investiii.
- 54 -
BIBLIOGRAFIE
1. Matis D. .-Pop A.(coord.) Contabilitate financiara,Editura Casa Cartii de Stiinta,Cluj

Napoca,2010
2. Pantea I.P., Bodea Gh.,Contabilitate financiara romaneasca, Editura Intelcredo, Deva,

2009
3. Matis D.(coord.), Bazele contabilitii.Aspecte teoretice si practice, Editura Alma Mater,

Cluj-Napoca, 2005
4. Ristea M.(coord), Contabilitatea financiara, Editura Universitara, Bucuresti,2004
5. O.M.F.P. 1802/2014 Reglementrile contabile privind situaiile financiare anuale

individuale i consolidate
6. Standardele Internaionale de Raportare Financiara, Editura Economic, Bucureti, 2007.
7. Ordinul nr. 1898 din 22 noiembrie 2013 pentru modificarea i completarea

Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009
8. Legea contabilitatii nr. 82/1991 actualizata ianuarie 2015
9. Cadrul General IASB_2011
10. 10 metode de crestere a veniturilor cu un sistem ERP, http://www.seniorerp.ro/,[ accesat

la 02.06.2015].
11. Elemente eseniale n activitatea de reducere a costului,

https://cuttingcost.wordpress.com/,[accesat la 12.06.2015].
12. Mari reduceri la cheltuieli , mari cresteri la profit, http://www.wall-street.ro/articol/

Companii/984/,[ accesat la 05.06.2015].
13. Simona S.,10 sfaturi ca sa va mariti profitul in afaceri, http://www.manager.ro/tehnici-

de-vanzari/ , [ accesat la 08.06.2015].
14. Ana Tudor, Cum sa cresti profitul companiei cu ajutorul platformelor online,
http://marketingportal.manager.ro/articole/,[accesat la 10.06.2015].
- 55 -

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Lucrare Licenta Venituri Si Cheltuieli

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta Venituri Si Cheltuieli

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor

I.NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR

1.2. Contabiliattea cheltuielilor

1.3. Contabiliattea veniturilor

2.1. Prezentarea generala a societatii.........................27

III.ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI VENITURILOR SI

3.1. Rolul analizei indicatorilor financiari36

3.3. Analiza indicatorilor la S.C.ALTSTEL RO SRL....39

Scopul principal al acestei lucrri l constituie cercetarea i studierea detaliat a

Importanta temei investigate a prezentei lucrari decurge din importana rezultatelor

In vederea raelizarii scopului propus au fost urmarite urmtoarele obiective:

1.1. Clasificarea si recunoasterea cheltuielilor si veniturilor in contabilitate

Realizarea obiectului de activitate al oricrei ntreprinderi, n esen generator de

a. Cheltuieli si venituri in sens larg:

Cheltuielile semnific o srcire a ntreprinderii, generat fie de o micorare a unor elemente

Veniturile semnific o mbogire a ntreprinderii, generat fie de o cretere a unor elemente

b. profit sau pierdere

1.1.2. Clasificarea si recunoasterea cheltuielilor in contabilitate

1.1.2.1 Criteri de clasificare a cheltuielilor in contabilitate

Conform reglementarilor contabile actuale din Romnia5 contabilitatea cheltuielilor

d) Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte cheltuieli cuprind cheltuiala cu impozitul

Contabilitatea cheltuielilor se realizeaza in cadrul contabilitatii pe angajamente , ce presupune

1.1.2.2. Criteri de recunoastere a cheltuielilor in contabilitate

Cu privire la recunoaterea cheltuielilor n contul de profit i pierdere, lectura Cadrului general

1.1.3. Clasificarea si recunoasterea veniturilor in contabilitate

1.1.3.1. Criterii de clasificare a veniturilor in contabilitate

1. Veniturile din exploatare cuprind:

2. Veniturile financiare cuprind:

3. Venituri extraordinare conform OMFP 1802/2014 nu se mai iau in calcul.

1.1.3.2. Criterii de recunoastere a veniturilor in contabilitate

Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt diferentiate astfel:

1. Venituri din vnzri de bunuri

2. Venituri din prestarea de servicii

3. Venituri din redevene, chirii, dobnzi i dividende

1.1.4. VENITURILE CONFORM IAS 18

IAS 18 se aplic pentru contabilizarea veniturilor provenite din urmtoarele tranzacii i

c. utilizarea de ctre alii a activelor entitii, productoare de:

Standardul Internaional de Contabilitate 18 NU cuprinde veniturile obinute din:

1.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

1.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu consumurile de stocuri se utilizeaz conturile din

1.2.2. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de teri

Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu lucrrile i serviciile executate de teri se

2. Se contabilizeaz plile privind primele de asigurare obligatorii i facultative pe

1.2.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de teri

Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu alte servicii executate de teri se

2. Pt. operaiile de ncasri i pli prin contul curent efectuate de o ntreprindere,conform

1.2.4. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate

Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate". 15

1.2.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor cu personalul se utilizeaz conturile din

1. Se distribuie salariatilor tichete de masa in valaore de 1.230 ron

1.2.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Pentru contabilizarea curent a altor cheltuieli de exploatare se utilizeaz conturile din

1.2.7. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Pentru contabilizarea curent a cheltuielilor financiare generale, generate de activitatea