Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristici:
agregatele aflate obligatoriu in dotarea unei instalatii de uscare (tevi de
incalzire, tevi de umezire, ventilatoare), standardul actual de dotare il
reprezinta tevile bimetalice de incalzire, tevile cu duze pentru pulverizarea
apei ca agent de umezire si ventilatoarele axiale cu circulatie reversibila si
turatie variabila continuu;
tevile de calorifer cu structura bimetalica realizate dintr-o teava din otel
inoxidabil, imbracata intr-un invelis din aluminiu cu aripioare. Aceasta
varianta este considerata optima, intrucat asigura dubla rezistenta la
actiunea alcali-coroziva a vaporilor care trec prin interiorul tevii de
calorifer ca agent termic (otelul inoxidabil avand rezistenta sporita fata de
aluminiu la acest tip de agent coroziv) si la actiunea acid-coroziva a
vaporilor care rezulta la evaporarea apei din lemn;
constructia tevilor de umezire, aceasta depinde de agentul de umezire
folosit (umezirea cu apa si cu abur);
constructia ventilatoarelor pentru circularea fortata a aerului in interiorul
instalatiei de uscare, varianta este cea a ansamblului ventilator-motor
amplasat in interiorul instalatiei;
folosirea motoarelor de turatie variabila, aceasta tendinta a starnit
numeroase controverse cu privire la eficienta economica. Un studiu
realizat in Germania a aratat ca, prin varierea continua a turatiei in
intervalul 1430760rpm se poate obtine o reducere de cca. 50% a
consumului energetic, dar totodata se inregistreaza si o crestere a duratei
de uscare cu 21% la rasinoase si respectiv cu 13% la foioase;
sistemele de conducere a procesului de uscare, sunt cele care au
inregistrat cele mai mari progrese, toate firmele producatoare de instalatii
de uscare fiind preocupate permanent de perfectionarea soft-urilor.
Noutatile pe care meniurile programelor actuale le ofera in plus fata de
sistemele de acum 10 ani se refera la:
introducerea regimurilor speciale de uscare (pentru lemn inghetat, pentru
evitarea coloratiilor etc.) si adaugarea de regimuri pentru specii exotice;
introducerea vitezei aerului ca parametru de regim;
introducerea unor programe speciale pentru monitorizarea consumului de
energie;
conducerea individuala a procesului de uscare pe zone in interiorul
instalatiei, pentru adaptarea optimizata a conditiilor de uscare la starea lemnului.
In masurarea umiditatii in lemn, traductorii rezistivi raman cei preferati, dar
exista si incercari de a promova noi metode, cum ar fi:
prin cantarire, intr-o maniera moderna, adaptata noilor tehnologii (de exemplu,
prin cantarirea probelor martor pe cantare electronice miniaturale, introduse in stiva,
cu autocalibrare in functie de temperatura varianta propusa de firma Brunner-
Hildebrand sau cantarirea intregii stive cu marci tensometrice plasate sub stiva
varianta propusa de firma austriaca Muehlboeck sub denumirea de Intelli Pilot);
prin urmarirea tensiunilor interne din lemn (traductor in curs de brevetare de
catre firma italiana Nardi).
Lemnul din crengi este format din aceleasi elemente anatomice ca si lemnul
din trunchi, prezinta aceleasi caracteristici macroscopice (inele anuale, lemn timpuriu
si lemn tarziu etc.) iar peretii celulari au aceeasi compozitie chimica (celuloza,
hemiceluloza, lignina). In ciuda acestor fapte, proprietatile fizice si mecanice ale
lemnului din crengi sunt diferite fata de cele ale lemnului din trunchi. Aceasta se
datoreaza particularitatilor compozitiei chimice, cu un continut mai mare de lignina a
lemnului din crengi, dar si formei, dimensiunilor si proportiilor diferite ale
elementelor anatomice. De exemplu, inelele anuale sunt mai inguste decat cele din
trunchi, de multe ori fiind excentrice, prezentand si un alt defect sever de structura si
anume lemn de compresiune. Razele lemnului sunt mult mai numeroase decat in
trunchi, iar canalele rezinifere, in numar mai mare, sunt mai reduse ca dimensiuni.
Mai mult, lemnul din crengi are o densitate mai ridicata decat lemnul din trunchi.
Intr-o faza preliminara a cercetarii s-au realizat determinari ale densitatii
lemnului din trunchi si din crengi. Rezultatele obtinute au aratat ca, pentru specia
studiata (molid) densitatea absoluta (a lemnului anhidru) a lemnului din crengi
este de 1,52 2,33 mai mare decat a lemnului din trunchi, respectiv de 1,49
2,25 mai mare in cazul densitatii conventionale.
In vederea determinarii prelucrabilitatii comparative a lemnului din trunchi
respectiv crengi, s-au efectuat masuratori ale puterii consumate in timpul ferastruirii
cu panza circulara si al frezarii cilindrice. Experimentele s-au realizat pe o masina
normala de frezat tip MNF 10, de productie romaneasca. Masuratorile au fost
efectuate cu ajutorul unui sistem de achizitie de date (DAQ) format din: traductor
trifazic de putere activa tip Sineax P530, placa de achizitie de date tip Velleman
Instruments si un calculator PC Intel Pentium IV.
Datele experimentale obtinute prin masuratori au fost prelucrate cu ajutorului
programului MICROSOFT EXCEL 2002 sub WINDOWS XP si s-au obtinut
urmatoarele concluzii :
rezistenta specifica la ferastruirea lemnului din crengi (perpendicular pe
fibre) este aproape dubla (aprox. de 1,9 ori mai mare) decat cea stabilita
pentru lemnul din trunchi;
rezistenta specifica la frezarea lemnului din crengi (perpendicular pe fibre)
este de circa 1,5 ori mai mare (respectiv de 1,50 ori mai mare pentru
h=1mm, de 1,48 ori pentru h=2mm si de 1,52 ori pentru h=3mm) decat cea
stabilita pentru lemnul din trunchi;
modul de prelucrare - lemnul din crengi este de 1,5 1,9 ori mai greu de
prelucrat decat lemnul din trunchi.
3. Materia prima
Orice tehnologie noua de fabricatie a unui produs trebuie sa dispuna, pe langa
conditiile de fezabilitate si economicitate, de o baza de materie prima cat mai
specifica, respectiv sa nu intre in concurenta cu alte tehnologii, sau numarul acestora
sa fie cat mai redus.
In cazul tehnologiei de fabricare a panourilor compozite din lemn cu textura
transversala (PATEXT) baza de materie prima este foarte larga.
Sortimentele de materie prima destinate producerii placilor cu textura
transversala din care se vor realiza lamelele decorative din structura panoului sunt
determinate de o serie de caracteristici ale lemnului, astfel:
caracteristicile de structura macroscopica ale lemnului;
caracteristicile fizice, mecanice, tehnologice ale lemnului;
constituentii chimici ai lemnului;
defectele lemnului, care pot influenta pozitiv textura transversala, precum si
defecte care nu sunt admise de placutele cu textura transversala.
Conform factorilor care influenteaza textura placutelor transversale si
tehnologia de producere a panourilor, se vor enumera o serie de sortimente principale:
resturile de fabricatie cu grosime mare care rezulta la producerea mobilei din
lemn masiv din specii indigene si specii tropicale;
capetele de busteni si resturile de cutit rezultate la fabricarea furnirelor
decorative din specii valoroase;
specii de lemn, care prin caracteristicile acestora sau alte cauze nu se pot
folosi la fabricarea mobilei (salcam, dud, ulm, crengi de nuc cu grosime mare etc.);
specii de lemn care prin forma si dimensiuni nu se pot folosi la fabricarea
mobilei (lemn de trandafir, tisa, ienupar, maslin etc.), precum si trunchiurile unor
pomi fructiferi ca mar, par etc.;
sortimente de lemn cu vechime mare si foarte mare utilizate in constructii de
case, poduri, porti, garduri, rezultate la demolarea acestora si care au fost supuse la
intemperii (cazul sortimentelor de lemn de stejar).
Sortimentele de lemn enumerate nu epuizeaza rezerva de lemn destinata
fabricarii acestor tipuri de panouri. In cazul experimentarilor s-au folosit sortimente
din lemn de stejar (cu vechime de 20 ani), salcam, trandafir, paltin si specii tropicale.
4. Tehnologia de fabricatie
Sectiunile tehnologiei generale de fabricare a panourilor compozite din lemn cu
textura transversala sunt urmatoarele:
depozitarea in stive sau in vrac a sortimentelor din lemn in spatii acoperite,
care sa asigure uscarea naturala si conservarea lemnului;
uscarea sortimentelor de lemn in instalatii de uscare la umiditatea de 6-8%,
care sa permita taierea placutelor cu textura transversala cu rugozitate mica si
planeitate stabila;
fasonarea si asamblarea prin incleiere a sortimentelor cu lungime mica, care
nu pot fi debitate direct in placute;
fasonarea sortimentelor cu grosime corespunzatoare in forme avand minim
doua fete plane perpendiculare, care sa permita pozitionarea si avansul la taierea
transversala a placutelor;
fasonarea sortimentelor cu grosime mica si incleierea bloc a acestora din
patru, sase sau mai multe bucati; aceasta tehnica se poate aplica si sortimentelor cu
grosime mare;
debitarea perpendicular pe fibre a placutelor, numerotarea acestora si stocarea
in casete in ordinea taierii; un caz particular este taierea sub un unghi de circa 40-45 o,
care influenteaza textura si care mareste suprafata de contact la asamblarea prin
incleiere pe cant;
depozitarea casetelor in spatii de stricta conditionare pentru a evita
deformarea placutelor;
formatizarea placutelor prin taiere si slefuire pe cant, cu sau fara aschiere, in
functie de designul lamelei estetice; forma poligonala a placutelor este foarte diferita
de la triunghi si patrat la poligoane cu 8-9 laturi;
asamblarea prin incleiere pe cant a placutelor, pentru realizarea lamelei
estetice, prin folosirea unor adezivi cu priza rapida;
detensionarea chimica sau mecanica a lamelei decorative, sau a fiecarei
placute in parte, in vederea detensionarii panoului, pentru evitarea deformarii si
stabilizarii planeitatii;
realizarea lamelelor decorative din punct de vedere al tehnicitatii necesare si
al designului;
stocarea lamelei decorative prin stivuire pe suporti plani in spatiul de
conditionare;
incleierea sub presiune a lamelei decorative si a lamelei de echilibrare a
tensiunilor pe suportul compozit, prin utilizarea adezivilor cu priza la rece sau la cald;
stivuirea si conditionarea panourilor compozite rezultate in spatii aferente;
calibrarea prin slefuire a panourilor, la masina cu banda lata, prin folosirea de
benzi abrazive cu granulatie corespunzatoare masei volumice a speciei de lemn
folosita pentru placutele cu textura transversala;
formatizarea panoului si protejarea canturilor prin aplicarea de lamele din
furnir, lemn masiv sau borduri.
In structura mobilierului, panoul este reperul cel mai important, avand in vedere
conditiile pe care acesta trebuie sa le satisfaca: fezabilitate, fiabilitate, structura,
planeitate, estetica, functionalitate si economicitate. Fata de celelalte tipuri de
panouri, folosite in industria mobilei si altor produse din lemn, panourile cu textura
transversala necesita conditii stricte de structura, incleiere, planeitate si estetica.
In acest sens in cercetarea intreprinsa s-a acordat o atentie deosebita
pentru doua caracteristici de baza: rezistenta incleierii lamelei decorative pe lamela suport
si planeitatea panoului.
Pentru rezolvarea sarcinilor stabilite, in primul rand s-a utilizat stadiul actual al
cunostintelor, precum si concluziile partiale care s-au tras in etape anterioare ale
cercetarii referitor la obiectivul general al problemei si care, in principiu, se refera la:
elemente specifice ale taierilor dispersate si amplasate in zone greu
accesibile;
tehnologiile si metodele speciale de lucru utilizate pentru activitatea de
exploatare a lemnului;
eterogenitatea agentilor economici de profil, care efectueaza lucrari in
aceste conditii;
destinatia resursei de masa lemnoasa provenita din taierile dispersate si
greu accesibile;
indicatorii tehnico-economici care se realizeaza in conditiile precizate;
factorii restrictivi care functioneaza in relatie directa sau indirecta cu
exploatarea lemnului;
reglementarile si gradul de indeplinire cu privire la productivitatea muncii,
prejudiciile silviculturale, protectia muncii, gradul de valorificare a masei
lemnoase, etc.;
forta de munca si conditiile sociale in care se efectueaza exploatarea si
transportul lemnului.
Stilurile de mobila au luat numele regelui sau etapa in care au fost create in tara
respectiva.
In Franta, incepand din sec.XVII apar stilurile: Ludovic XIII, Ludovic XIV,
Ludovic XV, Ludovic XVI, Empire, Restauration, Louis Philippe, Napoleon III, stilul
1900, 1925 si stilul contemporan.
In Italia este cunoscut stilul Renasterea, CINQUECENTO in special.
In Spania se afirma si mentine stilul spaniol.
In Austria sunt cunoscute stilul Elisabetan, Tudor, stilul regina Ana-Queen Anne,
stilul paladian, stilul Chippendale, stilul Adam, stilul Sheraton, stilul Regency si stilul
Victorian.
In America amploare a cunoscut stilul Early American care imbina stilul pioner,
paladian, neogetic.
Frumusetea, rafinamentul, confortul fac din mobile stil o atractie si poate chiar o
cerinta actuala, careia specialistii pot sa-i raspunda prin solutiile tehnice si utilaje
performante cu comanda numerica, fiind rasplatiti de eficienta pretului adus de
produs.
Ofensiva mobilei moderne, sustinuta de aparitia de noi materiale si inlocuitori ai
lemnului si tehnicile simplificate au restrans semnificativ sfera mobilei de arta.
Mobila stil intalnim astazi numai in palate, muzee, galerii de arta, consignatii si
magazine de lux si mult mai putin chiar aproape deloc, in magazinele de desfacere,
atat ale unitatilor producatoare de mobila, cat si a celor comerciale.
Conceptia fabricilor de mobila din etapele precedente prevedea in zonele cu
traditie in prelucrarea lemnului, mici fabrici de mobila de arta ca de exemplu in: Arad,
Targu Mures, Satu Mare, Iasi, etc.
Mobila in general si mobila stil in special, raspund pe langa cerinta de confort
si frumosului care incanta ochii si sufletul.
Alte stiluri afirmate functie de tari sunt :
- stilurile italiene;
- stilul spaniol;
- stilul englez;
- stilurile americane.
Lemnul folosit in realizarea mobilei stil se incadreaza dupa culoare in 6
categorii principale :
- lemnul alb : carpenul, artarul, parul, ilex,
- lemnul blond : stejar, platan, fag, frasin, santal;
- lemnul galben : lamai, tei, pin, maslin, tuia, merisor, ienupar;
- lemnul rosu : cires, mahon cu diverse esente, lemn de trandafir, tisa;
- lemnul brun : nuc, palisandru, tec, liliac, castan;
- lemnul negru : abanos.
Asamblarile folosite sunt: cep si scobitura, lamba aplicata, cepuri aplicate,
coada de randunica. Decorarea se realizeaza cu elemente: in relief, respectiv
sculptura, muluri si strunjire si plata cu furniruire prin asezare artistica in cele mai
diverse moduri si machetarii. Bronzul aurit sau patinat a constituit un element folosit
la decorare ca si ceramica, faianta si portelanurile.
Lacurile folosite la inceput au fost lacurile din Extremul Orient in special din
Japonia, care nu au putut fi egalate, lacuri incolore si in diverse culori.
Mobila stil este si va fi un factor de infrumusetare a vietii.
h) Mobilier corp cu structura de rezistenta fusiforma pe cadre, din lemn masiv
sau alte materiale ecologice
Un corp de mobila cu structura de rezistenta din panouri este format din pereti
laterali, pereti despartitori, fund si tavan, care sunt pozitionate in plan vertical si
orizontal, perpendicular pe suprafata partii frontale si pot fi executati din lemn masiv,
PAL, MDF, furniruit sau melaminat sau din rame cu tablii. Un corp de mobila cu
structura de rezistenta fusiforma, pe cadre, este format din doua cadre, fata si spate,
legate intre ele cu 4 sau mai multi montanti, formand in acest fel in jurul corpului 4
sau mai multe rame la care se pot atasa tablii cu grosimi diferite, incastrate pe uluce,
din diferite materiale ecologice, subtiri si Ia care nu mai este necesara furniruirea
canturilor aceste panouri avand numai functia estetica si economica. Datorita
stabilitatii foarte mari a corpurilor cu structura de rezistenta fusiforma pe cadre se pot
folosi usi aplicate, usi incastrate, usi semiincastrate, usi glisante etc.
Mobilierul corp cu structura de rezistenta fusiforma, pe cadre, din lemn masiv sau
alte materiale ecologice se poate executa direct in magazin, din elemente tipizate,
devenind cu adevarat mobilier la comanda personalizat. Acest mobilier din lemn
masiv sau alte materiale ecologie poate fi foarte ieftin, sau foarte scump in functie de
materialele folosite si a imaginii estetice create.