METABOLISMUL Biomoleculelor

Curs 8

Conf. Dr. Ioana Lacatusu

 CUPRINS
A. METABOLISM aspecte generale

B. DIGESTIA alimentelor aspecte generale

C. Metabolismul PROTEINELOR.
Digestia si absorbtia Proteinelor din ALIMENTE
 A. Metabolismul celular. Aspecte generale

Totalitatea REACIILOR CHIMICE ale compuilor organici

ce se desfasoara intr-un organism viu = METABOLISM.

METABOLISMUL este caracterizat de reacii:

1. Anabolice
2. Catabolice

Reaciile ANABOLICE = reacii n care se sintetizeaz substane cu structuri

complexe pornind de la molecule simple.
Exemplu: Aminoacizii se asociaz ntre ei pentru a da natere la Proteine.
Reactiile anabolice de regula necesita ENERGIE.

CATABOLISMUL se bazeaz pe principiul invers:

Moleculele complexe sunt degradate n molecule simple.
Prin reacii catabolice tubul digestiv degradeaz ALIMENTELE pentru a putea fi
asimilate de organism.
Reactiile catabolice de regula elibereaza ENERGIE.
 A. Metabolismul celular. Aspecte generale

ENERGIA eliberata in r. catabolice este utilizata pentru desfasurarea r.

anabolice).

ENERGIA necesara desfasurarii reactiilor chimice este stocata sub

forma de acid adenozin trifosforic (ATP*).

*Structura ATP optionala.

 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

DIGESTIA ALIMENTELOR totalitatea

transformrilor mecanice, fizice i
chimice, prin care alimentele trec n
TUBUL DIGESTIV.

Celulele umane au Aprox. 50 de molecule

Toate substanele
capacitatea de a crea NOI vitale (Ex: Glucoza) NU
prezente n ALIMENTE
MOLECULE, pornind de la pot fi obinute dect
sunt utilizate de
substane deja prezente n prin alimentaie.
organism (care extrage
organism, dar aceast
molecule asimilabile).
activitate de sintez este
limitat i insuficient pentru
buna funcionare a
organismului.
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

In SISTEMUL DIGESTIV are loc transformarea ALIMENTELOR i degradarea

lor n MOLECULE SIMPLE, care pot fi asimilate/absorbite la nivelul
intestinului i ulterior utilizate de ctre toate CELULELE din corpul uman.

Procesele sunt realizate de ctre ENZIME specifice fiecrui compus organic:

PROTEINELE se tranform n AA sub aciunea

Enzimelor proteolitice.

GLUCIDELE se transform n glucide cu

molecul simpl de ctre Enzimele glicolitice.

LIPIDELE transformate sub aciunea enzimelor

specifice Lipaze.
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

Transformarea ALIMENTELOR n compui simpli (absorbabili i

asimilabili) are loc n mai multe etape, pe tot parcursul tubului digestiv.

ALIMENTELE sunt procesate in functie de etajul

tractului digestiv in care se afla (Fig. slide 7).
Prin demararea functiilor secretorii si motorii ale
organelor implicate are loc DIGESTIA.

Digestie bucal
1

Digestie gastric
2

Digestie intestinal (intestin subire) - majora

3

Absorbie intestinala
4
Digestie la nivelul intestinului gros - minora
5 (Defecaie)
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale
Metabolismul ALIMENTELOR
implica participarea organelor
specifice din organism.

ORGANE DIGESTIVE:
1. Cavitate bucala
2. Faringe
3. Esofag
4. Stomac
5. Intestin subtire (Duoden, Jejun si
Ileon); Diam.~3 cm; Lung.~5-6 m)
6. Intestin gros; Diam. ~6.5 cm; Lung.
~1.5 m)

Ficare organ digestiv are rolul i

importana sa n desfurarea
procesului de DIGESTIE.

Reziduurile neasimilabile sunt

eliminate la nivelul ultimului segment
al tubului digestiv (rect).
Schema generala a sistemului digestiv
 B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale
DIGESTIA la nivelul intestinului subtire

Miscarile executate in urma ingestiei de ALIMENTE au ca rezultat

transformarea bolului alimentar in CHIM GASTRIC (alimentele sunt
aproape dizolvate formarea unei paste omogene).

Cea mai mare parte a DIGESTIEI se desfasoarea la nivelul intestinului

subtire, debutand in momentul in care CHIMUL GASTRIC patrunde in duoden.

La acest nivel sunt secretate 3 LICHIDE/sucuri care intervin in procesele de

DIGESTIE:

Sucul hepatic sau Bila secretat de glandele biliare; neutralizeaza

aciditatea si emulsioneaza lipidele (cu ajutorul Sarurilor biliare) pentru a
favoriza absorbtia acestora.

Sucul pancreatic lichid produs de acinii pancreatici; contine enzime

(Ex: Amilaza pancreatica, Lipaza pancreatica si Tripsinogen) si HCO3-.

Sucul intestinal secretat de glandele intestinale; contine enzime

(Ex: Enteropeptidaze, Aminopeptidaze, Tripepridaze, Dipeptidaze, Maltaza,
Lactaza, Zaharaza etc).
 C. Metabolism PROTEINE

I. Notiuni generale

II. Digestia proteinelor din ALIMENTE

Enzime proteolitice necesare procesului de digestie
Etapele procesului de digestie

III. Absorbtia proteinelor din ALIMENTE

Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor
 Notiuni generale

DIGESTIA PROTEINELOR = Proteoliza =

hidroliza leg. peptidice dintr-o proteina (in
prezenta ENZIMELOR proteolitice).

ENZIME proteolitice:
Proteaze = Proteinaze = orice enzima care realizeaza Proteoliza.
Sunt secretate sub forma de precursori enzimatici inactivi = Zimogeni sau Proenzime
(pentru a nu se autodigera si pentru a nu digera proteinele tisulare).
In Zimogeni, situsul activ al enzimei este mascat de o mica regiune a lantului peptidic
care este indepartata ulterior pentru a permite activarea enzimei (figura).

Procesul de activare a ENZIMEI este realizat prin hidroliza enzimatica specifica

a Zimogenului sau, care are ca rezultat eliberarea peptidei care bloca situsul
activ, cu expunerea acestuia pentru reactii ulterioare.

Digestia proteinelor din dieta rezulta n obtinerea

de peptide mici (ex: di -, tri- i tetrapeptide) precum
i de aminoacizi liberi (produsi finali de hidroliz).
 Notiuni generale

Segment peptidic
(format din 44 AA)

pH<5

Pepsinogen Pepsina

Activarea Pepsinei, prin hidroliza specifica a Pepsinogenului

(Hidroliza enzimatica specifica la pH < 5)

Observatie: Prin denaturare i hidroliza, sunt eliberate de asemenea, vitamine,

glucide, lipide i minerale care sunt legate de proteinele alimentare.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE
Proteinele alimentare sunt hidrolizate la situsuri specifice, in
prezenta enzimelor proteolitice.
Exista 2 mari clase de ENZIME proteolitice implicate in procesul
de digestie al alimentelor:
1. Endopeptidaze
2. Exopeptidaze
Endopeptidaza

Endopeptidazele si
Exopeptidazele prezinta
specificitati diferite legate
de AA implicati in leg.
peptidice pe care urmeaza Exopeptidaze
sa le hidrolizeze.

Primele ENZIME care

actioneaza asupra
proteinelor alimentare sunt
Endopeptidazele din sucul
gastric, urmate de actiunea
Exopeptidazelor din
intestinul subtire.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE

I. ENZIME secretate la nivelul stomacului (sub forma de Zimogeni):

Pepsina (pH ~ 2)
Gastricsina (pH ~ 3.2) ENDOPEPTIDAZE
Chimozina/Renina (pH ~ 3.5)

Enzimele gastrice produc digestia parial a proteinelor alimentare, digestia

semnificativa a grsimilor alimentare, i o digestie partiala a carbohidratilor.
PROTEINE
Tripsina
Chimotripsina
Lumen Carboxipeptidaze A si B
intestinal Elastaza
Oligopeptide

Citosol
Lumen = spatiul din interiorul tractului gastrointestinal Aminoacizi Aminoacizi
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE

II. ENZIME sintetizate la nivelul pancreasului din

precursori inactivi Zimogeni (locul biosintezei
fiind reticulul endoplasmatic al pancreasului):

Tripsina (pH ~ 8)
Chimotripsina
(Chim. A: pH ~ 9, ENDOPEPTIDAZE
Chim. B: pH ~ 5)

Elastaza (pH ~ 7)

Carboxipeptidaze EXOPEPTIDAZE

III. ENZIME secretate la nivelul intestinului subtire:

Aminopeptidaze
(pH ~ 8-9)
Tripeptidaze EXOPEPTIDAZE
Dipeptidaze
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

1. Debutul procesului de digestie implica existenta

unei faze initiale = faza cefalica.

Are loc o secretie hormonala: celulele parietale

secreta Gastrina (hormon peptidic format din 34 AA).
Gastrina actioneaza la nivelul celulelor parietale ale
stomacului determinand secretia de acid gastric
(HCl de concentratie 0,1N) pH stomac = 1,5-2.

Modificarile majore ale proteinelor din alimente incep la nivelul

stomacului, sub actiunea acidului gastric care modifica legaturile slabe din
proteine (modifica conformational proteina), facilitand astfel expunerea
situsurilor specifice pentru actiunea enzimelor digestive.

2. Acidul gastric actioneaza asupra Pepsinogenului, realizand activarea

Pepsinei prin hidroliza (Activare intramoleculara).
Pepsina formata poate actiona la randul ei drept catalizator, determinanad
formarea de noi molecule de Pepsina activa (Activare intermoleculara).
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

La nivelul stomacului incepe sa actioneze Pepsina:

Realizeaza digestia cu ajutorul sucului gastric;

Este o Endopeptidaza cu o specificitate larga
(prezinta multe situsuri de hidroliza la nivelul
proteinei).
Poate hidroliza preferential lantul polipeptidic
dupa AA aromatici (Phe, Trp, Tyr) dar si dupa
Leu din proteina.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

Existenta unor disfunctionalitati la nivelul

3. Generarea hormonilor pancreasului are consecine grave asupra
la nivelul pancreasului. funcionrii organismului uman: hidroliza
proteinelor alimentare nu mai poate avea loc.

Funcionarea eficienta a pancreasului este datorata aciunii

a 2 hormoni pancreatici (secretati de mucoasa intestinala):
A. Secretina
B. Colecistokinina (CCK)

A. Secretina
Hormon produs de celulele S din
duoden.
Stimuleaz secreia unui suc pancreatic
sarac n Enzime dar bogat n HCO3-
Stimuleaz secreia de Pepsina la nivelul
stomacului si secreia de Insulina.
Acini pancreatici = celule acinare de unde se secreta sucul
pancreatic.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

Calea si actiunea SECRETINEI in stimularea productiei de suc pancreatic

 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

B. Colecistokinina (CCK)

Hormon peptidic (format din ~ 60 AA)

sintetizat de celulele mucoasei
intestinului subtire si secretat n duoden.

Stimuleaza secreia unui suc pancreatic

bogat in Enzime.

Determina la nivelul pancreasului

secretia Zimogenilor:
Tripsinogen
Chimotripsinogen
Proelastaza
Procarboxipeptidaza

(necesari digestiei in intestin a

Proteinelor, Lipidelor, Acizilor nucleici
si a Glucidelor).
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
Activarea ENZIMELOR digestive din intestinului subire

Transformarea Zimogenilor in Enzime active se realizeaza printr-o Cascada

de activare = succesiune de r. de hidroliza la nivelul Zimogenilor.

Prima enzima implicata in procesul de activare este Enterokinaza.

Enterokinaza (sau Enteropeptidaza)

Enterokinaza
(Enteropepsidaza) Enzima secretata de Enterocite*.
cataliza Functia sa principal const n
Tripsina declanarea procesului de conversie
Tripsinogen
a Tripsinogenului n Tripsin activ.
autocataliza

Tripsinogen Tripsina

cataliza
Chimotripsinogen Chimotripsina
Proelastaza Elastaza
Procarboxipeptidaza Carboxipeptidaza

*Enterocite = Celule epiteliale cilindrice ale

Cascada de activare a enzimelor digestive mucoasei intestinale.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

4. Actiunea Exopeptidazelor.
Carboxipeptidaze
Sunt Exopeptidaze secretate la nivelul pancreasului;
Hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul C-terminal.

5. Definitivarea hidrolizei se soldeaz cu implicarea enzimelor

secretate la nivelul intestinului subire:
Aminopeptidaze
Exopeptidaze secretate de enterocite (celule ale mucoasei
intestinale);
Hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul N-terminal.
Dipeptidaze
hidrolizeaza fragmentele peptidice mici (ex: dipeptide).
Fosfataze
indeparteaza fosfatul din AA fosforilati prezenti in alimente.

La nivelul intestinului subtire produsii de digestie ai proteinelor sunt

reprezentati de: oligopeptide, dipeptide si AA liberi.
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente
Specificitatea enzimelor implicate in procesul de Digestie al PROTEINELOR
Pepsina nu este prea specifica n partea sa de aciune:
catalizeaz digestia parial a proteinelor prin hidroliza mai multor resturi de AA;
Prefera sa hidrolizeze leg. pept. in care gr. NH2 apartine unui AA aromatic (ex: Phe, Tyr, Trp).
Tripsina este destul de specifica:
hidrolizeaz leg. peptidice interne in care gr. COOH apartine AA bazici (ex: Arg, Lys i Hys).
Chimotripsina prezinta specificitate:
hidrolizeaz leg. peptidice interne in care gr. COOH apartine AA aromatici (ex: Phe, Tyr, Trp).
Elastaza nu este foarte specifica:
scindeaz leg. peptidice dintr-o varietate de AA;
poate prefera s acioneze n AA cu un R scurt si neincarcat (ex: Gly, Ala, Val).

Chimotripsina

Tripsina
Carboxipeptidaze:
Exopeptidaze ce hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul C-terminal al lant. polipeptidic.
Aminopeptidaze:
Exopeptidaze ce hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul N-terminal al lant. polipeptidic.
I. Digestia PROTEINELOR din alimente
 I. Digestia PROTEINELOR din alimente

IN CONCLUZIE

Primele enzime care actioneaza asupra DIGESTIEI PROTEINELOR alimentare sunt

Endopeptidazele din sucul gastric, urmate de actiunea Endo- si Exopeptidazelor
din intestinul subtire:
Pepsina realizeaza digestia la nivelul stomacului (cu ajutorul sucului gastric);
Tripsina, Chimotripsina si Elastaza realizeaza digestia la nivelul intestinului
subtire.

Rezultatul actiunii combinate a ENDOPEPTIDAZELOR

Formarea de Polipeptide de marime medie ce prezinta

capete accesibile pentru actiunea ulterioara a EXOPEPTIDAZELOR.
Carboxipeptidaze
Aminopeptidaze
Principalele EXOPEPTIDAZE: Fosfataze
Tripeptidaze
Dipeptidaze
 II. Absorbtia PROTEINELOR

II.1. Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor

Componentele rezultate n urma procesului de digestie

sunt supuse unui proces de ABSORBTIE.

Absorbtia AA liberi se realizeaza

de-a lungul mucoasei intestinale
prin 2 tipuri de mecanisme de
transport:

1. Mecanism activ dependent

de Na+ (in mare masura)*.
2. Mecanism pasiv = Difuzie
Transportul i absorbia prin
difuzie sunt limitate.
n transportul activ, o legtur de energie mare (ex: din ATP sau
*Toate celulele conin alt compus de energie mare) asigur energia necesar pentru a
transporta ionii sau molecule de-a lungul membranei celulare.
proteine de transport
numite pompe de ioni,
care transport n mod Sangele transporta AA prin vena porta n FICAT. La acest nivel:
activ Na+, K+, Ca+2, o parte din AA participa la sinteza proteinelor poprii si
Mg+2 de-a lungul
a proteinelor serice;
membranelor celulare.
restul AA este distribuit prin snge celorlalte esuturi.
II. Absorbtia PROTEINELOR
 II. Absorbtia PROTEINELOR

II.1. Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor

Proteine
Dipeptidele si Tripeptidele din lumenul
intestinal penetreaza marginea celulelor
mucoasei intestinale unde sunt hidrolizate la AA Peptide
liberi, care vor fi transportati ulterior in fluxul
Peptide mici (sunt
sanguin. Di- si tripeptide AA
transportate de-a
(cotransport H+) (co-transport
lungul celulelor
cu Na+)
prin transcitoza)
Oligopeptidele relativ mari (> Tripeptide) pot fi
absorbite intacte prin Endocitoza*, strabat
celulele mucoasei epiteliale sub forma de vezicule
(ruta transcelulara numita Transcitoza) si sunt
eliberate din celule prin Exocitoza*.

*Endocitoza = proces de internalizare de catre celule a

unor macromolecule sau a altor celule.

Exocitoza = proces prin care sunt transportate Proteinele

si Lipidele nou-sintetizate in exteriorul celulei, catre
membrana celulara. Absorbtia AA si peptidelor mici. Dupa digestie
majoritatea proteinelor sunt absorbite ca AA.
 II. Absorbtia PROTEINELOR

Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor

Transportul AA este mediat de proteine specializate = TRANSLOCAZE, care

prezinta specificitate pentru natura chimica a catenei AA (au structura similara).

Exista mai multe Translocaze cu specificitate de grup:

1. Translocaze pentru AA neutri cu molecula mica;

2. Translocaze pentru AA neutri cu molecula mare;

3. Translocaze pentru AA cu caracter bazic;

4. Translocaze pentru AA cu caracter acid;

5. Translocaze pentru Prolina.

TRANSLOCAZELE seamana in multe privinte cu Enzimele:

Sunt sensibile la actiunea unor inhibitori;
Prezinta fenomenul de saturare cu substrat;
La situsul catalitic pot concura diferiti AA din grupe diferite.
 II. Absorbtia PROTEINELOR

Exist 4 categorii de proteine de transport dependente de Na+:

1.Transportator pentru AA cu caracter acid.

Ex: Acid glutamic (Glu), Acid aspartic (Asp)

2. Transportator pentru AA cu caracter bazic.

Ex: Lisina (Lys), Histidina (His)

3. Transportator pentru AA cu caracter neutru.

Ex: Alanina (Ala), Glicina (Gly), Serina (Ser)

4. Transportator pentru Prolina (Pro).

Proteina de
transport
 II. Absorbtia PROTEINELOR

Absorbtia AA din proteinele vegetale este mai mica decat cea din
proteinele animale care au grad mai mare de digestibilitate.

Datorita prezentei fibrelor alimentare in cantitate mai mare in

cazul proteinelor vegetale care NU permit actiunea Proteazelor.

Di- i tripeptidele au valoare nutriional mai mare dect AA liberi.

O parte din produii de digestie ai proteinelor, care NU se absorb n

intestinul subtire, ajung n INTESTINUL GROS (colon).
sunt supusi actiunii bacteriilor din flora intestinala (conc.
microorganismelor n colon este de 1011 mL, comparativ cu cea
din stomac si intestinul subire, 105 mL).
 II. Absorbtia PROTEINELOR

In urma activitii microorganismelor* i a Enzimelor din colon asupra

produilor de digestie ai proteinelor se formeaz AA liberi din care 28%
sunt ABSORBII iar restul sunt transformati in alti compusi organici.
Transformarea AA se realizeaza prin r. de decarboxilare, deaminare, oxidare,
desulfurare sau prin procese chimice combinate: deaminare + decarboxilare +
oxidare si poate conduce la compusi un caracter toxic pentru organism.

Exemple de compusi toxice ce pot aparea la transformarea AA:

1.

2.

3.

*Bacterii anaerobe: Bactenoidal, Clostridium, Streptococus, Bifiduss etc.

 II. Absorbtia PROTEINELOR

4.

Observatie: Cantitatea de Indican din urin indic gradul de putrefacie din

intestin i starea de funcionare a ficatului.

Aceti compui toxici se neutralizeaz n ficat, datorit enzimelor specifice pe

care acesta le conine (ex: Arilsulfo-transferaza i UDP-glucoronil transferaza),
formnd compusi conjugai netoxici ce se elimin prin urin.