Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Matematica si Informatica

Referat
la psihologie:

,, MIJLOACELE DE
NVMNT N
PROCESUL DIDACTIC.

Studenta:urcan Daniela

Profesor:Virgil Frunz

Constanta
2015

1
 Cuprins
I. Definirea mijloacelor de nvmnt.

II. Posibiliti de clasificare a mijloacelor de nvmnt. Exemple.

III. Mijloacele tehnice de instruire - definire i caracterizare.

IV. Funciile mijloacelor de nvmnt.

V. Contribuia mijloacelor de nvmnt la realizarea obiectivelor

cognitive, afective, psiho-motorii, la reconsiderarea relaiei educator-
elev i la evaluarea procesului de nvmnt.

VI. Concluzii.

VII. Bibliografie.

2
I. Definirea mijloacelor de nvmnt.
Mijloacele de nvmnt constituie una din componentele procesului de nvmnt.
Constituie un subsistem cu funcionalitate precis, al cror potenial pedagogic este valorificat n
funcie de metodele i procedeele de instruire, pentru realizarea eficient a sarcinilor proiectate la
nivelul activitii de :

predare ;
nvare;
evaluare.

Mijloacele de nvmnt reprezint ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie

la desfurarea eficient a activitii didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de
nvmnt, selecionate din realitate, modificate sau confecionate n vederea atingerii unor
obiective pedagogice.

Mijloacele de nvmnt reprezint materiale auxiliare care beneficiaz de un anumit potenial

pedagogic valorificabil n procesul de nvmnt.

Mijloacele de nvmnt integreaz n ele un valoros potenial psiho- pedagogic aducndu-i

contribuia n urmtoarele direcii:

perfecionarea procesului instructiv educativ prin intermediul ilustrrii i explicrii

intuitive;
perfecionarea metodologiei didactice prin intermediul implicrii bazei materiale;
perfecionarea formelor i tehnicilor de evaluare prin intermediul mijloacelor tehnice i a
procedeelor folosite;
perfecionarea ergonomiei de predare nvare prin raionalizarea, optimizarea i
eficientizarea eforturilor profesorilor i elevilor.

3
II. Posibiliti de clasificare a mijloacelor de
nvmnt. Exemple.
Clasificarea mijloacelor de nvmnt dup criteriul istoric.
ntr-o clasificare a mijloacelor de invatamant, realizata de Wilbur Schramm (1977) se disting
patru generatii care, de fapt, au insemnat tot atatea momente sau stadii in inovarea instructiei.
Progresele realizate in domeniul tehnologiei informationale au facut ca acestor patru generatii sa
li se adauge inca doua (in tabelul l .VIII. vezi generatiile de la nr. crt. 5 si 6).

Evolutia mijloacelor de invatamant in plan diacronic.

Categoria de Exemple de suporturi Scurta descriere a

Nr.
mijloace de pentru vehicularea suporturilor pentru
crt.
invatamant cunostintelor vehicularea cunostintelor

1. Generatia I - tabla - manuscrisele - - sunt utilizate numai direct,

obiectele de muzeu prin actiunea comuna a
profesorului si a elevilor, ele
precedand aparitia tehnicilor
de informare propriu-zisa

2. Generatia a Il-a - tiparul (inventat de - nu mai este necesara

Guttenberg) - vehiculele
de cunostinte', purtatoare
de informatii gata
elaborate: manuale, texte
imprimate etc.
prezenta fizica a
profesorului sau a celui care
le-a scris - actiunea mediata
a profesorului asupra
elevului se realizeaza prin
intermediul unui cod
scrisul

3. Generatia a III-a - fotografia - diapozitivul - - comunicarea interumana se

(sfarsitul inregistrarile sonore - realizeaza prin intermediul
secolului XIX si filmul si televiziunea (deci masinilor
inceputul mijloacele audiovizuale)
secolului XX)

4
 4. Generatia a IV-a - tehnicile moderne - - se realizeaza un dialog
masinile de instruire direct intre elev si masina de
instruire

5. Generatia a V-a - calculatorul electronic - se realizeaza un dialog

direct intre elev si
calculatorul electronic

6. Generatia a Vl-a - noile tehnologii de - se realizeaza dialoguri on

comunicare: www, e-mail, line' cu parteneri din
IP Telephony, intreaga lume
videoconferinte etc.

Referitor la tehnicile moderne de instruire, UNESCO arata ca ele reprezinta a patra revolutie in
dezvoltarea societatii, din punctul de vedere al mijloacelor de instruire si educare. Dupa E.
Ashby (1967), cele patru revolutii sunt:

(1) trecerea de la educatia in familie la educatia in scoala

(2) adoptarea cuvantului scris ca mijloc de instruire si autoinstruire

(3) aparitia tiparului si folosirea cartii

(4) dezvoltarea electronicii (radioul, televiziunea, calculatoarele).

In practica educativa nu s-a renuntat si nici nu trebuie sa se renunte la utilizarea mijloacelor de

invatamant din generatiile I-III.

Exemple:

- mijloacele tehnice evoluate, respectiv cele din generatia a patra, inclusiv calculatorul electronic,
sunt utiliz si pentru a prezenta texte imagini, grafice etc., deci material vehiculat de mijloacele
din primele generatii.

- desi face parte din generatia I a mijloacelor de invatamant, tabla ramane foarte des folosita in
proce instructiv-educativ, in prezent utilizandu-se mai multe tipuri ale acestui mijloc de
invatamant .

De altfel, utilitatea mijloacele tehnice modeme consta, in principal, in usurinta de a recrea in

permanenta situatia educationala, prin includerea in campul educatiei a noilor achizitii din
domeniul stiintelor educatiei.

5
Exemplu: De la invatamantul programat, aparut in deceniile 6-7, s-a ajuns mai tarziu Ia
aplicatiile inteligentei artificiale in invatamant, Ia programele expert si la programele flexibile, la
instruirea si autoinstruirea asistate de calculator si, foarte recent, la noile tehnologii de
comunicare.

Clasificarea mijloacelor de nvmnt dup funcia pe care o ndeplinesc,

distinge categoriile:
1. Mijloace de nvmnt de investigare experimental i formare a abilitilor
intelectuale i/sau practice: materiale naturale - colecii de plante, roci, substane
chimice, modele (n special cele obiectuale), truse pentru elevi, jocuri didactice,
instrumente, dispozitive, aparate i instalaii de laborator, instrumente muzicale, aparate
sportive, instalaii pentru laboratoare fonice, maini de instruire, simulatoare, calculatoare
electronice .a.
2. Mijloace de nvmnt de informare: texte, manuale, cri, albume, atlase, dicionare,
naturale - colecii de plante, roci, substane chimice, modele obiectuale (obiecte
materiale, machete, mulaje, diorame, hri n relief etc.), figurative i simbolice, truse
pentru profesori, instrumente, dispozitive, aparate i instalaii de laborator, mijloace
audiovizuale, calculatoare electronice .a.
3. Mijloace de nvmnt de ilustrare i demonstrare: materiale naturale - colecii de plante,
roci, substane chimice, ierbare, insectare, acvarii, terarii, modele obiectuale, figurative i
simbolice, truse pentru profesori, truse pentru elevi, jocuri didactice, instrumente,
dispozitive, aparate i instalaii de laborator, mijloace audio-vizuale, calculatoare
electronice .a.
4. Mijloace de nvmnt de raionalizare a eforturilor profesorilor i elevilor i a investiiei
de timp n activitatea didactic: modele, tipare, abloane, hri de contur, tampile
didactice, maini de multiplicat, calculatoare electronice, reele de calculatoare .a.
5. Mijloace de nvmnt de verificare i evaluare a rezultatelor colare: teste, referate,
proiecte, portofolii, dispozitive i aparate de examinare, calculatoare electronice, reele de
calculatoare .a.

Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire, se face in functie de

analizatorul solcitat precum si de caracterul sistemic sau dinamic al
celor prezentate. In functie de aceste criterii, intalnim urmatoarele mijloace tehnice de
instruire :

6
 - mijloacele tehnice vizuale : retroproiectorul, harti, fise de lucru

- mijloacele tehnice auditive : radioul, casetofonul, etc

- mijloacele tehnice audio-vizuale : video-player, tv, calculatorul.

Mijloace tehnice vizuale

Epiproiectorul este un aparat de proiecie prin reflexie a materialelor didactice care se

afl "aternute" pe suport opac; Epidiascopul (fig.I.7) este un aparat de proiecie prin
reflexie sau prin transparen a materialelor didactice care se afl pe suport opac sau
transparent;
Diaproiectorul este un aparat pentru proiecia diapozitivelor. Acionarea aparatului este
manual;

Aspectomatul este un aparat destinat proieciei automate sau

semiautomate a diapozitivelor aflate ntr-o magazie. El se prezint
sub mai multe variante constructive, foarte fiabil fiind cel cu
magazie circular;

Retroproiectorul este destinat proieciei materialelor didactice

care se afl pe suport transparent
sau, prin combinarea cu un adaptor LCD (Liquid Cristal
Display), la proiectarea imaginii care este pe ecranul unui
computer. Este unul dintre cele mai utilizate mijloace
tehnice de instruire la ora actual i se integreaz oricrei
metode didactice;

Proiectorul este destinat proieciei peliculei cinematografice de 8 sau 16 mm;

7
Documatorul este un aparat destinat citirii microfilmelor.

Mijloace tehnice audio

Radioul este un aparat de redare a sunetului transmis pe calea undelor electromagnetice;

Magnetofonul este un aparat specializat pe nregistrarea i redarea sunetului prin
utilizarea benzii magnetice. Magnetofonul este utilizat ndeosebi n aplicaii profesionale;
Casetofonul este un aparat specializat pe redarea (eventual i nregistrarea) sunetului
care se afl pe band magnetic ncorporat ntr-o caset; Reportofonul este un casetofon
de mici dimensiuni, de regul folosind o caset special i care nregistreaz sunetul prin
intermediul unui microfon ncorporat;

CD-player-ul este un aparat specializat pentru redarea

sunetelor i filmelor nregistrate pe un disc compact prin
intermediul unei tehnologii digitale. Trebuie specificat c toate
computerele actuale sunt prevzute cu uniti CD acestea au
denumirea de CD-ROM (Compact Disk - Read Only Memory).
Aceste uniti sunt compatibile cu standardele industriale i pot reda
sunetele de pe discurile audio digitale (CD - Digital Audio), pot citi programele software,
faciliteaz vizualizarea de pe discurile compacte foto (Photo CD) i respectiv vizionarea
filmelor de pe discurile compacte video (Video CD).

Mijloace tehnice audio-vizuale

Camera de luat vederi (camcorder) este un aparat destinat nregistrrii imaginilor

care se pot vizualiza prin intermediul unui obiectiv. nregistrarea se efectueaz pe casete
video n care se afl band magnetic cu caracteristici asemntoare celei de magnetofon,
casetofon sau reportofon ns la un alt nivel de calitate;

Video Recorder-ul este un aparat capabil s nregistreze i s redea un semnal video

care provine de la un alt aparat video, o videocamer, de la un aparat TV sau chiar de la un
computer;

Video Player-ul este un aparat capabil doar s redea coninutul unei casete video;
Proiectorul LCD (Liquid Cristal Display) este destinat numai pentru proiecia prin
transparen a imaginii care apare pe monitorul computerului. Proiectorul LCD se cupleaz
direct la computer i se fixeaz pe un retroproiector obinuit; Proiectorul multimedia este un

8
aparat asemntor din punct de vedere constructiv cu proiectoarele automate de diapozitive.
Ele se fabric n dou versiuni: una este pentru cuplare direct la computer iar cealalt este
independent i utilizeaz informaiile de pe un mediu de stocare precum discheta floppy.
Deoarece utilizeaz tot o tehnologie bazat pe afiarea cu cristale lichide, foarte multe surse
bibliografice (mai ales n mediul Internet) citeaz acest gen de aparate printre proiectoarele
LCD. Alturi de computer, acest mijloc tehnic de instruire va constitui cu siguran una
dintre cele mai frecvente opiuni de utilizare n scopuri educaionale.

Computerul.n categoria aparatelor audio-vizuale am introdus i computerul deoarece

odat cu apariia, dar mai ales rspndirea tehnicii multimedia, acesta este capabil s
nregistreze i s redea sunetele i imaginile video digitale.

n societatea contemporan se observ un fenomen foarte interesant n ceea ce privete

legtura ntre progresul tiinei i nvmnt. Aceast legtur nu este nou, ea s-a
manifestat n toate epocile i civilizaiile i a constat n transmiterea n cadrul leciei a
progreselor tiinei i tehnicii. Ceea ce face interesant aceast legtur, n prezent, este
prezena calculatorului i utilizarea lui n organizarea instruirii, n conducerea nvmntului
sau n cercetarea pedagogic.

Astfel, s-a nscut o nou metod didactic, intitulat generic instruirea asistat de
calculator (I.A.C.). Aceast metod modern ncadrat de Ioan Cerghit n categoria
metodelor de raionalizare a nvrii i predrii, asigur o mai bun colaborare ntre cadru
didactic i elev, ducnd transformarea primului n moderator sau ndrumtor al activitii de
nvare.

Instruirea asistat de calculator i ofer elevului posibilitatea de a nva prin cercetare,

prin descoperire, de a interaciona i de a rspunde la diveri stimuli vizuali sau auditivi.
Calculatorul ofer un set variat de informaii, de ntrebri sau probleme, prezentate sub form
sonor sau vizual, prin texte, imagini
fotografice, imagini video animate, desene
sau grafice. Calculatorul este un mediu
interactiv, care menine atenia i motivaia
elevului treze, indiferent de gradul de
dificultate.

Computerul este cel mai complex mijloc

tehnic de instruire deoarece:

9
 lucreaz cu programe (software) special concepute si prelucreaz textele;

prelucreaz imagini provenite de pe discuri compacte foto, de la aparate foto clasice i

digitale, camere de luat vederi, aparatura video i TV;

prelucreaz sunetele provenite de pe discurile compacte audio, de la microfon, radio,

magnetofon, casetofon, reportofon, aparatura video i TV;

este capabil s redea filme video asemntoare cu cele TV i cinematografice. Filmele sunt
special concepute n tehnologie digital;

prin cuplare la un proiector LCD sau la un proiector multimedia, el poate nlocui cea mai
mare parte a aparaturii de proiecie amintit la mijloace tehnice vizuale;

prin conectare n reele, poate vehicula orice informaie de la i ctre orice utilizator,
exemplul cel mai actual fiind mediul Internet.

Avantaje ale utilizarii mijloacelor audio-vizuale:

. suplimenteaza explicatiile verbale, oferindu-le un suport intuitiv;
. ii familiarizeaza pe elevi cu o realitate greu accesibila pe cale directa;
. provoaca si sustin motivatii si interese cognitive;
-consolideaza cunostinte si abilitati;
. eficientizeaza folosirea timpului de instruire.

Dezavantaje ale utilizarii mijloacelor audio-vizuale:

. predispun la o uniformizare a perceperii si interpretarii realitatii;
. predispun la receptarea pasiva;
. produc, uneori, exagerari si denaturari ale fenomenelor.

Clasificarea mijloacelor de nvmnt dup proveniena lor, distinge

categoriile:
1. Mijloace de nvmnt existente n dotarea colii: calculatoare electronice,
retroproiectoare, truse pentru elevi i pentru profesori, mulaje, machete,
dispozitive, aparate, instalaii etc.
2. Mijloace de nvmnt elaborate/realizate/confecionate sau procurate de
profesor: mostre, modele materiale sau ideale, figuri, desene, plane, hri,
fotografii, tablouri etc.

10
 3. Mijloace de nvmnt elaborate/realizate/confecionate sau procurate de
elevi: mostre, modele materiale sau ideale, figuri, desene, plane, hri,
fotografii, colecii de roci, semine, plante (ierbare), insecte (insectare),
acvarii, terarii etc.

Clasificarea mijloacelor de nvmnt dup natura lor, distinge

categoriile:
Mijloace de nvmnt obiectuale, respectiv obiecte concrete utilizate de
profesor i de elevi numai n aciunea lor comun.
* Mijloace de nvmnt obiectuale naturale: minerale, plante, animale, substane chimice,
aparate, utilaje, instalaii, maini, instalaii, vase i ustensile de laborator, dispozitive,
instrumente, aparatur i instalaii de laborator .a
* Mijloace de nvmnt obiectuale elaborate n scop didactic: tabla, tabla magnetic, truse
pentru profesori i pentru elevi, modele materiale, simboluri cu fixare magnetic,
mulaje, machete, fotografii, folii, diapozitive, diafilme, filme didactice, casete audio,
casete video, dischete, CD-ROM-uri .a.
Mijloace de nvmnt/materiale scrise i reprezentri grafice/figurative, care
conin informaii gata elaborate prin intermediul unui cod - scrisul i desenul
i deci, pot fi utilizate n absena autorului lor sau a cadrului didactic: fie de
lucru, teste, texte, manuale, cri, culegeri, tratate, atlase, modele figurative,
tablouri, plane, scheme, desene, figuri, hri etc.
Reprezentri simbolice: modele ideale, simboluri ale elementelor chimice,
formule chimice, formule matematice, simboluri ale mrimilor fizice, chimice
etc., i, n general, simboluri utilizate n diferite tiine i discipline de studiu
etc.
Mijloace tehnice de instruire, care presupun prezena echipamentelor tehnice
care redau imagini i/sau sunete, recepionate de elevi cu ajutorul
analizatorului vizual i/sau auditiv. Mijloacele tehnice de instruire se pot
clasifica n funcie de mai multe criterii, unele formulate n urm cu cteva
decenii, altele mai noi.
Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire n funcie de analizatorul
solicitat n recepionarea mesajului didactico-educativ - criteriu oferit
de R. Lefranc i H. Canac:

11
 Mijloace tehnice de instruire vizuale, care solicit analizatorul vizual n
recepionarea mesajului didactico-educativ. Dup caracterul static sau dinamic
al imaginii, mijloacele tehnice de instruire vizuale pot fi:
Mijloace tehnice de instruire statice (de meditaie), care redau imagini
statice prin intermediul unor proiecii fixe: diascolul, epidiascopul,
retroproiectorul.
Mijloace tehnice de instruire dinamice (de fascinaie), care redau imagini
dinamice prin intermediul unor proiecii dinamice: filmul, televiziunea,
calculatoarele electronice (computerele).
Mijloace tehnice de instruire auditive, care solicit analizatorul auditiv n
recepionarea mesajului didactico-educativ.
Mijloace tehnice de instruire audiovizuale, care solicit att analizatorul
auditiv, ct i pe cel vizual n recepionarea mesajului didactico-educativ.

Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire n funcie de analizatorul

solicitat n receptarea mesajului didactico-educativ i de aparatele i
materialele suport utilizate pentru vehicularea informaiilor pe cale
audio-vizual, oferit de Miron Ionescu (2000), este o clasificare mai
complex, pe care o considerm operant n practica educaional:
1. Mijloace tehnice de instruire vizuale, care solicit analizatorul vizual i fac apel la
aparate i materiale specifice, dintre care amintim:
a. Aparate, cum ar fi: epiproiectorul (pentru materiale pe suport opac), epidiascopul (pentru
epiproiecie i diaproiecie), diascolul (pentru diapozitive i diafilme), aspectomatul
(pentru proiecia automat sau semiautomat a diapozitivelor), aspectarul (pentru
proiecia diapozi- tivelor), diastarul, retroproiectorul (pentru proiecia imaginilor de pe
suport transparent (celuloid), videoproiectorul (pentru proiecia imaginilor de pe casete
video sau de pe calculatoare electronice), documatorul (proiector pentru citit microfilme),
microscopul, camera de luat vederi i instalaia video (pentru nregistrarea i redarea pe
monitoare TV a unor filme didactice).
b. Materiale pentru proiecia cu aparatele video, ca; documente tiprite (litogravuri,
ilustraii din cri i reviste, scheme, figuri, desene, texte), documente rare (manuscrise,
pergamente, piese numismatice, stampe), corpuri opace (mostre de roci, metale,
imprimri pe cear), documente fixe proiectabile (diapozitive, diafilme, filme de 8 mm
sau 16 mm, microfilme, folii pregtite pentru proiecie, casete video, compact discuri),

12
 instrumente de lucru ale profesorului (fie de lucru, portofolii), produse ale activitii
elevilor (fie de lucru, fragmente de lucrri elaborate etc.).
2. Mijloace tehnice de instruire audio, care solicit analizatorul auditiv n
recepionarea mesajului didactic i care fac apel la aparate, cum ar fi: radioul,
magnetofonul, casetofonul, pick-up-ul, reportofonul, player-ul CD etc.
3. Mijloace tehnice de instruire audio-vizuale, care solicit att analizatorul auditiv,
ct i pe cel vizual n recepionarea mesajului didactico-educativ i care fac apel, n
special, la tehnica video, respectiv la videocasetofon, camer de luat vederi sau player
DVD, n conexiune cu un monitor TV sau cu un videoproiector.
4. Mijloace tehnice de instruire bazate pe dialogul om/elev-main: maini i
instalaii de nvat, maini i instalaii de examinare i evaluare, calculatoare
electronice (computere).

Mijloacele de invatamant pot fi grupate in doua mari categorii:

a) mijloace de invatamant care cuprind mesajul didactic:

obiecte naturale, originale - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii,
materiale

suporturi figurative si grafice - harti, planse, albume, panouri;

mijloace simbolic-rationale - tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cuvinte,

scheme structurale sau functionale;

mijloace tehnice audiovizuale - diapozitive, filme, suporturi audio si/sau video;

b) mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice :

instrumente, aparate si instalatii de laborator;

echipamente tehnice pentru ateliere;

instrumente muzicale si aparate sportive;

masini de instruit, calculatoare si echipamente computerizate;

jocuri didactice obiectuale, electrotehnice sau electronice;

simulatoare didactice, echipamente pentru laboratoare fonice;

13
Aceasta clasificare are un caracter relativ si, nu de putine ori, mijloacele care cuprind mesaj
didactic sunt si suporturi pentru facilitarea transmiterii noilor cunostinte, dupa cum si suporturile
insele induc, direct sau indirect, mesaje educationale.

Selectia, stabilirea si integrarea mijloacelor de invatamant in cadrul unei lectii se realizeaza prin
racordarea permanenta a acestora la obiectivele instruirii, la continuturile concrete ale unitatilor
de invatare/lectiilor, la metodele si procedeele didactice.

O alta clasificare ar fi urmatoarea:

1. Mijloace de invatamant naturale-reale si originale:
naturale propriu-zise:colectii de roci, minerale, ierbare, insectare, stative de substante
chimice

naturale confectionate pentru nevoile activitatilor social utile:obiecte, piese,

dispozitive, mecanisme, aparate, sisteme informatice.

14
2. Mijloace de substitutie:
obiectuale(fizice) :mulaje, corpuri geometrice, machete,

obiecte iconice(figurative):

a)reprezentari imagistice (grafice): fotografie, desene, schite, diagrame.

b)reprezentari grafice complexe: planse, harti, glob pamantesc, tabele.

c)reprezentari audio-vizuale: discuri, casete, folii pentru retroproiector, diapozitive, imagini

pe calculator, filme didactice, emisiuni didactice.

3. Mijloace de invatare logico-matematice (modele ideale):

concepte, judecati, rationamente, formule si simboluri matematice diverse, algoritmi
speciali de recunoastere, de rezolvare de probleme.

4. Mijloace de invatamant actionale:

modele experimentale didactice;

modele lucrative lucrari de laborator;

modele simulative prin folosirea simularilor;

modele lucrative informatice efectuate cu ajutorul calculatorului.

5. Mijloace de invatamant mixte: carti, indrumare, culegeri

6. Mijloace de invatamant informatice: calculatoarele personale, softuri

educationale.

7. Mijloace de invatamanat de evaluare a cunostintelor:

-modele de evaluare orala

-modele de evaluare scrisa

-modele si mijloace de evaluare informatice.

15
III. Mijloacele tehnice de instruire - definire i
caracterizare.
Sintagma ,,mijloace tehnice de instruire" include ansamblul cerintelor pedagogice de
utilizare eficienta a lor, in urmatoarele scopuri didactice:

- sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice

- sprijinirea perceperii noului de catre elevi

- comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului

- intelegerea noului de catre elevi

- aplicarea si exersarea noilor cunostinte teoretice si practice

- fixarea si consolidarea noilor cunostinte si competente

- verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor.

Utilitatea mijloacele tehnice moderne consta in usurinta de a recrea in permanenta situatia

educationala, prin includerea in campul educatiei a noilor achizitii din domeniul stiintelor
educatiei.

Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire, care le confera
valoarea pedagogica si, totodata anumite limite in utilizare, sunt urmatoarele:

Flexibilitatea sau adaptabilitatea, reprezinta trasatura care se refera la posibilitatile

de adaptare la necesitatile de moment

Generalitatea reprezinta o proprietate asociata flexibilitatii si se refera la posibilitatea

de a codifica in diferite forme, informatiile mesajelor transmise spre receptorul uman

Paralelismul este proprietatea care se refera la posibilitatea utilizarii simultane a

aceluiasi mijloc in mai multe scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate
de timp.

Accesibilitatea este o proprietate a mijloacelor tehnice determinata de complexitatea

lor si de usurinta cu care ele pot fi utilizate. Fireste, cu cat un mijloc tehnic este mai
complex, cu atat accesul utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale
de instruire pentru cunoasterea si manuirea aparatelor.

16
 Siguranta si functionarea reprezinta o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea
si intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in
functiune, la utilizarca si la oprirea aparatelor.

Avand in vedere proprietatile mijloacelor tehnice pentru stabilirea calitatii mijloacelor tehnice
de instruire, se iau in considerare, simultan, patru categorii de factori, pe care trebuie sa-i aiba in
vedere atat cei care le produc, cat si cei care le utilizeaza. Este vorba de factori pedagogici -
notati cu P, tehnici - notati cu T, economici - notati cu Ec si ergonomici - notati cu Er.

Gratie exercitarii functiei de instruire, fiecare categorie de mijloace de invatamant poate fi

considerata o modalitate de transmitere a cunostintelor. De aceea, se impune ca, in alegerea
mijloacelor de invatamant sa se aiba in vedere eficienta lor in transmiterea unor informatii noi,
precum si in formarea unor priceperi si deprinderi intelectuale, care se vor transforma in
instrumente utile in asimilarea de noi informatii.

Desigur ca, profesorul este acela care proiecteaza si creaza situatii didactice in care se
utilizeaza mijloace de invatamant, organizeaza si indruma activitatea elevului, ajutandu-1 sa
invete. Procesul invatarii nu are la baza simpla perceptie, ci el presupune activitatea intelectuala
efectiva a elevului. Prin urmare, soft-urile prezentate o data cu utilizarea mijloacelor de
invatamant, nu sunt simple materiale intuitive care sa fie observate de elevi; ele isi indeplinesc
functia didactica numai daca sunt utilizate efectiv de acestia. Allfel spus, eficienta oricarui mijloc
de invatamant presupune asigurarea caracterului complementar al predarii - invatarii.

Utilizarea unui singur mijloc de invatamant, indiferent din ce categorie face parte si indiferent
cat de bine conceput si realizat ar fi el, nu poate da maximul de eficienta. Mijloacele de
invatamant trebuie selectate, utilizate si imbinate in fuctie de contextul pedagogic concret,
respectiv de celelalte elemente constitutive ale strategiilor didactice: sistemul de metode
didactice, formele de organizare a activitatii didactice etc. Un mijloc de invatamant nu este
eficient in sine, ci numai ca element component al unui sistem de mijloace de invatamant, care se
sprijina reciproc si care se integreaza intr-o strategie de instruire sau autoinstruire coerenta.

Eficienta mijloacelor tehnice de instruire depinde de pregatirea profesorului, de nivelul la care el

stapaneste materialul ce urmeaza a fi utilizat, de masura in care este familiarizat cu aparatele in
acelasi timp fiind necesara si pregatirea elevilor pentru a utiliza in activitatea lor, suporturile
audio-vizuale.

Elevii nu poseda capacitatea de a ,,lectura" dintr-o simpla privire o imagine, fie ea chiar

17
simpla. Profesorul este acela care urmeaza sa orienteze si sa focalizeze atentia elevilor asupra
aspectelor esentiale ale continuturilor transmise, in functie de scopul secventei educative
respective: identificarea anumitor elemente, descrierea componentelor prezentate, interpretarea
unei imagini etc. Lectura unei imagini de catre elevi poate imbraca aspecte diverse, in functie de
raporturile dintre forma si continuturile acesteia, de planul indepartat sau apropiat de prezentare,
de ungiul de vedere, de durata expunerii.

Indiferent de mijloacele tehnice utilizate, procesul instructiv-educativ presupune si momente

de conversatie profesor-elevi si elevi-elevi, discutii de grup, jocuri de simulare, adica asigurarea
unor conditii interactive intre elevi, profesor si mijlocul tehnic folosit. Pentru ca strategia
didactica bazata pe utilizarea unui mijloc tehnic de instruire sa fie eficienta, este necesar ca
informatiile transmise cu ajutorul mijloacelor tehnice si fie supuse unor prelucrari, interpretari,
restructurari, sa se realizeze verbalizari, corelatii etc., iar noile cunostinte sa fie integrate in
sistemul cognitiv al elevilor.

De aceea, este necesara pregatirea clasei in vederea perceperii eficiente a mesajului audio-
vizual. Aceasta pregatire consta intr-o discutie prealabila cu elevii, in cadrul careia se
reactualizeaza ceea ce elevii cunosc deja despre subiectul discutat, se precizeaza ideea
fundamentala pe care o transmite mesajul formuleaza cateva intrebari la care elevii vor cauta
raspunsuri in timpul perceperii mesajului. Este important ca profesorul sa formuleze intrebari
,,de descoperire", pentru a obliga elevii sa gandeasca si sa asimileze in mod constient
informatiile. In comentariile sale, profesorului nu se va limita la simpla descriere si nici nu va
epuiza explicatiile; dimpotriva le va lasa elevilor o zona de necunoscut si de investigare in
legatura cu imaginile prezentate, oferind, daca este necesar- puncte de sprijin.

Asigurarea conditiilor interactive intre profesor, elevi si mijloacele tehnice utilizate, vizeaza
cresterea eficientei procesului de invatare prin:

* - aprofundarea proceselor de analiza si sinteza;

* - clarificarca aspectelor insuficient sesizate prin lectura imaginii;

* - asigurarea patrunderii prin gandire a celor receptate;

* - formarea la elevi a unei viziuni de ansamblu asupra celor studiale;

* - integrarea noilor cunostinte in sistemul cognitiv propriu al elevilor.

18
IV. Funciile mijloacelor de nvmnt.
Selectarea si utilizarea corecta a mijloacelor de invatamant sunt conditionate de
cunoasterea functiilor pedagogice, dintre care, amintim:

- Funcia de instruire;

- Funcia de motivare a nvarii i de orientare a intereselor profesionale ale elevilor;

- Funcia demonstrativ;

- Funcia formativ si estetic;

- Funcia de colarizare substitutiv sau de realizare a nvatamantului la/de la distant;

- Funcia de evaluare a randamentului elevilor.

Funcia de instruire.
Mijloacele de invatamant au valoare de instrumente pedagogice de comunicare rapida
si eficienta a informatiilor, instrumente ce se interpun intre logica stiintei si logica
elevului si care inlesnesc si optimizeaza comunicarea educationala profesor-elev. Prin
sporirea capacitatii elevilor de a receptiona informatii gratie unor situatii perceptive
variate, mijloacele de invatamant le dezvolta acestora capacitatea de a intelege realitatea
si de a actiona asupra ei. Rezulta ca ele au functie de mediere a instrumentelor psihice
prin intermediul celor pedagogice. Posibilitatile de codificare a informatiilor continute in
mesaje sunt diverse imagini, sunete, ceea ce contribuie la esentializarea continuturilor
stiintifice, uneori dificile si abstracte, in modalitati accesibile si chiar placute.
Prin organizarea experientei senzoriale a elevilor, mijloacele de invatamant
contribuie in buna masura la constituirea si consolidarea structurilor perceptive
operatorii, ameliorand capacitatea elevului de a inregistra, prelucra si interpreta
informatiile primite, operatiile perceptive de explorare, comparare, fixare, precum si
caracterul rational al actiunilor perceptive.

Functia de motivare a invtarii si de orientare_a intereselor profesionale

ale elevilor este legata de incarcatura emotionala a imaginii audio-vizuale, care se
adreseaza direct sensibilitatii elevului. Mesajele vizuale si auditive stimuleaza la elevi

19
 curiozitatea, interesul, dorinta de cunoastere si de actiune si creaza momente de buna
dispozitie, toate acestea contribuind la mobilizarea efortului in procesul de invatare. De
asemenea, gratie utilizarii mijloacelor tehnice, elevii se pot informa mai repede, mai bine
si mai mult despre diverse profesii, activitati, preocupari, ceea ce contribuie la orientarea
lor scolara si profesionala.

Functia demonstrativ.

Aceasta functie este valorificata in situatiile educative in care exista constrangeri

legate de structurarea si transmiterea mesajului educational, datorate caracteristicilor obiectelor,
proceselor si fenomenelor studiate: dimensiuni foarte mici sau foarte mari, ritm lent sau alert,
dinamica. Aceste caracteristici fac imposibila studierea lor nemijlocita, de aceea se recurge la
substitute ale obiectelor, proceselor si fenomenele reale: modele materiale si ideale sau mijloace
tehnice de instruire. Acestea din urma prezinta avantajul comprimarii sau decomprimarii ritmului
de desfasurare a unui proces sau eveniment permit vizualizarea unor procese si fenomene
inaccesibile observatiei directe.

Functia formativ si estetic.

Comunicarea audio-vizuala se caracterizeaza printr-o organizare cronospatiala
impusa, care il obliga pe profesor la un plus de rigurozitate in sistematizarea informatiei,
cu efecte benefice asupra formarii si dezvoltarii structurilor cognitive ale elevilor. Acestia
se exerseaza in realizarea de analize, comparatii in surprinderea notelor esentiale, ceea ce
are drept efect sporirea capacitatilor de operare a procesului gandirii.
Pe langa valentele cognitive pe care le comporta, fotografia, diapozitivul, secventa
de film, angajeaza elevii in acte de percepere si evaluare a esteticului si le cultiva
capacitatea de intelegere si aprecierea frumosului.

Functia de colarizare substitutiv sau de realizare a nvatamantului la/de

la distant reprezinta activitatea in realizarea careia intervin, cu predilectie,
televiziunea, precum si retelele computerizate nationale si internationale.
Invatamantul la distanta reprezinta o alternativa ce raspunde unor cerinte multiple
de instruire si educare: insusirea unei limbi straine, educatia ecologica, educatia continua
pentru diferite categorii socio-profesionale, inclusiv a personalului didactic.

20
 Funcia de evaluare a randamentului elevilor.
nca din deceniile 6-7, din timpul invatamantului programat se utilizeaza dispozitive
mecanice de evaluare a rezultatelor scolare ale elevilor; in timp, lor li s-au adaugat cele
electrice si cele electronice.
Contributia tuturor acestor dispozitive la optimizarea operatiei de evaluare a
progresului scolar poate fi evidentiata, din cel putin doua puncte de vedere:

* s-au eliminat factorii perturbatori de natura subiectiva care intervin in verificare si notare

* s-au amplificat calitatile diagnostice si prognostice ale notarii.

V. Contribuia mijloacelor de nvmnt la realizarea

obiectivelor cognitive, afective, psiho-motorii, la
reconsiderarea relaiei educator-elev i la evaluarea
procesului de nvmnt.
Avnd n vedere vrsta copiilor i particularitile lor individuale, dei materialul
didactic ales spre a fi folosit n activitatea didactic este adecvat coninutului i situailor de
nvare, nu este suficient, acesta trebuie s respecte cerinele de ordin estetic i igienic. Nu se va
folosi sub nici o form un material didactic uzat sau care atenteaz la sntatea copiilor.
Utilizarea mijloacelor de nvmnt n cele trei tipuri de activiti, subliniem c n
activitile frontale, activiti desfurate cu ntreaga grup de copii, aceste instrumente sau resurse
materiale, sunt n majoritatea cazurilor enumerate de educatoare. Copiii recepioneaz mesajele
transmise cu ajutorul lor i opereaz apoi cu ele n funciei de scopul urmrit. Mijlocul de
nvmnt utilizat cnd se lucreaz cu ntreaga grup este ales n funcie de categoria de activitate
i n concordan cu obiectivul preconizat.
De exemplu, ntr-o activitate de cunoaterea mediului, n cazul observrilor se
folosete explorarea obiectelor i fenomenelor prin contactul nemijlocit al copilului cu acestea. Se
impune utilizarea obiectelor din natur sau a substitutelor acestora, care s trezeasc interesul
copiilor, s ofere informaii veridice, concrete, complete, s ofere acces la cunoatere prin mai
muli analizatori, care au i un impact afectiv puternic. Educatoarea la va duce n sala de grup, n
msura n care condiiile i permit sau va duce copiii s le vad n mediul lor natural.
O alt categorie de activitate cu multe valene pedagogice, care, impune un variat i
bogat material didactic este activitatea de educare a limbajului. n activitile de povestire,
imaginile i planele se dovedesc a fi un bun captator al ateniei. Este important ca planele
prezentate s fie relevante pentru momentul povestirii, s fie viu colorate, s fie suficient
dimensionate pentru a fi vzute de copii, s fie ngrijite i curate. Tot n activitile de educare a
limbajului utilizate cu eficien n nvarea literelor, n corectarea vorbirii sunt jetoanele. n
funcie de cerine n educarea i dezvoltarea limbajului, mijloace la ndemna educatoarei sunt:

21
aparatele de proiecie, diafilmele, casetofonul, CD-ROM-urile, TV-ul. i desenele animate sunt
deosebit de eficiente, deoarece ntr-un context relaxant, populat cu personaje plcute, copilul
recepioneaz mai uor mesajul verbal.
Unul din obiectivele activitilor de educare a limbajului a crui realizare depinde de mijloacele
de nvmnt utilizate este cel al familiarizrii i formrii de munc intelectual la copii. Rsfoind
cri, caiete copii nva s in carte n poziia fireasc s o rsfoiasc s cunoasc sensul citirii,
s converseze, unii chiar s citeasc.
Utilizarea mijloacelor de nvmnt n cadrul activitilor cu coninut matematic este
absolut necesar datorit nivelului gndirii logice la care se afl copilul. Se folosete material
didactic distributiv n nvarea numratului, n stabilirea corespondenei a dou mulimi, n
rezolvarea problemelor, n descompunerea numerelor, n compunerea lor, n efectuarea
msurtorilor. Numai mnuind materialul didactic copilul va nelege mai uor noiunile
matematice att de abstracte, va reui s la nsueasc i s opereze cu ele.
n desfurarea activitilor artistico-plastice i a activitilor practice materialele
didactice sunt indispensabile. Materiale care permit copiilor s-i exerseze deprinderile i
aptitudinile artistice: creioanele, pensulele, acuarelele, foile de desen, hrtia glasat, foarfecele,
mrgelele etc.
La activitile de educaiei muzical se cere folosirea instrumentelor muzicale, a
casetofoanelor, a CD-ROM-urilor ca mijloace de nvmnt. Utilizarea lor ajut copii s se
familiarizeze cu liniile melodice ale cntecelor, educ memoria muzical.
O prezen cert n unitile de nvmnt precolar este calculatorul care ajut copii
s fac primii pai n lumea informaticii. Copii nv s-i scrie numele recunosc litere, cifre etc.
Pornind de la joc calculatorul poate realiza educarea limbajului prin povestiri dup un ir de
ilustraii, citirea dup imagini selective, denumirea unui peisaj, vorbirea dialogat. Se pot realiza
obiective importante la activitilor matematice: orientare n spaiu, constituirea mulimilor,
formarea irurilor cresctoare i descresctoare, formare de perechi, rezolvarea de probleme.
Calculatorul poate fi utilizat att pentru fiecare activitate distinct ct i n cadrul opionalului,
unde grania dintre activiti poate disprea.
n activitatea desfurat n ariile de stimulare, mijloacele de nvmnt sunt puse la
dispoziia copiilor i sunt manevrate de copii. Spaiile destinate sunt dotate adecvat fiecrei arii cu
mijloace de nvmnt corespunztoare.
Jocurile distractive desfurate complementar nu necesit un material deosebit, se pot
folosi: mingea, coarda, popicele, cret de colorat.
Educatoarele pot mbogi zestrea material a grdiniei cu plane, desene ilustraii,
material distributiv, nregistrri, casete video etc. n curtea grdiniei se pot amenaja cu prinii
tobogane, gropi cu nisip, scri fixe, bazine cu ap, terenuri sportive. Mobilierul din slile de grup
trebuie s fie uor, deplasabil, potrivit nlimii copiilor i cu posibiliti de reamplasare. Se poate
amenaja colul viu (acvariu cu peti sau broate estoase) mpreun cu copiii.
Integrarea mijloacelor de nvmnt n cele trei categorii de activiti depinde de
obiectivele urmrite, de strategiile folosite i de posibilitile tehnice de care dispunem.
Mijloacele de nvmnt au un rol important n evaluarea randamentului colar, d
posibilitatea diagnosticrii i aprecierii progreselor copiilor, prin crearea unor situaii-problem,
care s testeze capacitatea lor de a opera cu datele nvate, de a identifica, compara sau interpreta.

22
VI. Concluzii.
Educaia, este singura modalitate prin intermediul creia se pot mbina activitiile de
nvare cu cele ludice, formnd un univers, n care elevul este principalul personaj. Doar aici,
activitiile de nvare dau natere unei ntregi poveti de via, prin intermediul creia elevul
particip activ la propria sa dezvoltare.

Putem concluziona c profesorul este cel care, prin alegerea mijloacelor adecvate de
nvmnt i prin elaborarea strategiilor specifice, poate s i motiveze pe elevi, indiferent de
ciclul de nvmnt dar innd cont de acesta, s i nsueasc i s neleag noiunile
de matematic i nu numai.

nvmntul de calitate, necesit o dezvoltare a elevilor din toate punctele de

vedere, bazat pe exersarea gndirii, inteligenei, imaginaiei i a creativitii. Acest
tip de nvare promoveaz angajarea operaiilor gndirii i ale imaginaiei, devenind
pentru elev nite instrumente de sprijin n realizarea unei noi nvrii. Pentru ca acest
lucru s fie posibil, elevul trebuie adaptat acestei noi schimbri, nvat s i utilizeze
competenele pe care le deine, astfel nct el s reacioneze pozitiv, ceea ce va duce
implicit la o dezvoltare personal.

Activitatea de predare-nvare depinde n mod direct de natura elevului i de

dorina acestuia de implicare . Dei fiecare elev este o fiin unic, ntotdeaua va exista
un punct comun al tuturor elevilor, un punct care va putea fi acoperit de aplicarea
corect i adecvat a unor metode didactice.
Drept urmare, din punctul meu de vedere, cea mai bun recomandare
educaional ar trebui s vizeze, modul n care un cadru didactic transform o activitate
tradiional ntr-o experien de via, a crui principal protagonist nu este altcineva dect elevul
dornic de nvare.

Prezena mijloacelor de nvmnt n proiectul didactic are ca scopuri

fundamentale:
s sprijine realizarea obiectivelor pedagogice de ctre toi elevii
participani la procesul de nvmnt al disciplinei, ntr-un timp ct mai
scurt i cu o stabilitate ct mai mare a comportamentelor formate;
s amplifice numrul strategiilor de instruire prin care se pot
desfura lec-iile planificate;
s mreasc probabilitatea pacticrii unor strategii de instruire cu
eficien pedagogic crescut;
s ofere suportul material pentru desfurarea unui nvmnt
activ.

23
VII. Bibliografie:
Metodica activitilor instructiv-educative, Editura Universitatea Aurel Vlaicu, Arad
2004.
Fenomenul educaional, Editura Mirton, Timioara 2000.
Psihopedagogie precolar i colar, Bucureti 2005.
Didactic precolar, Editura Integral, Bucureti 1998.
Pedagogie precolar, Editura Aramis 2001.
Cuco, C. (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iai Cuco, C., (1995), Pedagogie i
axiologie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
Cristea, S. (1998), Dicionar de termeni pedagogici, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti.
Ionescu, M., (2000), Mijloacele de nvmnt i integrarea acestora n activitile de
instruire i autoinstruire, n Demersuri creative n predare i nvare, Editura Presa
Universitar Clujean, Cluj-Napoca.
Nicola Ioan. Tratat de pedagogie colar. - Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic
R.A., 1996.
Mijloace de nvmnt specifice disciplinelor tehnice Gabriela Oproiu, Editura Printech,
2003, Bucuresti, capitol 5.
Pedagogie: *** coordonator M. Mircescu, M. Moldoveanu - Editura Printech, 2003
Bucuresti.
Cerghit Ioan, Mijloace de nvmnt i strategii didactice, n: Cerghit Ioan, Vlsceanu
Lazr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universitii, Bucureti, 1988.
Salade Dimitrie (coord.), Sintez de pedagogie contemporan. Didactica, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982.
Virgil Frunz- Factorii favorizani i perturbtori ai activitaii didactice ,Constaa-
2003.

24