Sunteți pe pagina 1din 24

.

Redevin hidroc arburi


peste milioane de ani

Fig.20564- Ciclul combustibililor fosili in natura. [230], [453]

Hidrogenul este foarte putin solubil in lichide, dar unele metale dizolva
hidrogen la temperatura ridicata (fierul de 19 ori, iar potasiul de 875 ori
propriul volum) formand hidruri interstipale.
Hidrogenul constituie in prezent 0 materie prima cu un consum foarte
mare in industria chimica, la fabricarea ingr~amintelor azotoase, metanolulu~
amoniacului, la prelucrarea complexa a titeiului, la fabricarea benzinelor ~i
motorinelor sintetice, iar in ultimul timp este folosit drept combustibil in
sisteme de propulsie ~ipile de combustie.

452
0,0899
33,3
12,8
68
458,1
58,5
14304
J.ziL
0,1815
211Oxl0
>130
C 565,56...582.22
Ns/m 1O,3xlO
kJiin 10752
kJ, 119600

Procedeede obfinere a hidrogenului

Mult timp producerea hidrogenului s-a bazat pe electroliza apei ~i


gazelorde cocserie.Odatacu cre~erea consumuluide hidrogens-
frac~onarea
atrecutla Uirgireabazei de materii prime pentru obtinerea economica a
iCestuia.
Obfinereahidrogenului din apd
Hidrogenul poate fi obtinut din apa prin electroliza sau pnn
~escompuneretermica.
In cazul electrolizei este folosit surplusul de energie electrica produs de
generatoarele
de curent din centralele electrice; hidrogenul astfel obtinut este
la
comprimat 175 bar ~iimbuteliat in cilindri de otel (1460xcja30 mm) de 65kg
(con~nut 7,2 m3). Tinand seama de randamentul procesului - aproximativ
60"10,
0 centrala hidro-electrica de 90 MW poate produce zilnic 30 t de
hidrogen,[417],consumul de energie fiind de 3...5 kWh/m3.
Procedeulde electroliza se aplica in mai multe variante:
- electrolizain instalatii cu celule cu electrozi monopolari, catozii ~i
anozii fiind separati prin diafragme poroase pentru prevenirea
amestecariigazelor (necesita suprafete intinse);
-instalatiide electroliza bipolare (mai compacte, insa reclama tensiuni
inalteale curentului electric);
453
- electroliza la presiune inalta - 29,4 bar ~i 0 temperatura de
necesita energie electrica la 217 V ~i3000 A;
electroliza in faza de vapori la temperatura malta - 500...80
aplicata de General Electric, utilizeaza ca electrolit solid zirco'
poros.
()ht.n..r"<1 h.ttrnn..n11111. nnn ..1 trnl.7Q ..C!t.. <lnl'f'<lt n.. Sf' af Q 1.nrtl1rlri,1
,v~.&.&"'.&""w..&.&.,.".,.,"'o'"',u,
w.& ., & w.&"''Wwv ~ ,,"'&owWot'.&, t'''' '" ... ,..,WI.1"..\Io
in Norvegia unde sunt disponibilitati mari de energie electrica (obtinuHl,.
caderile de apa).
Un gmp de speciali~ti japonezi ~i americani au propus prodUcei
hidrogenului din apa marii utilizfu1d energia solara. Proiectul previ
construirea unei platforme prevazute cu oglinzi pentru captarea energiei sol
~i generatoare (turbine) pentru obtinerea energiei electrice utilizata
electroliza apei de mare; hidrogenul ~i oxigenul sunt lichefiate ~i depozitate
rezervoare care apoi sunt transportate la !!rm.
Obtinerea hidrogenului prin descompunerea termica a apei intampi
dificultati la realizarea temperaturilor mari necesare procesului (peste 2500
temperaturi la care randamentul este ridicat. Speciali~tiiconsidera ca realizarl
reactiei in mai multe trepte poate constitui 0 solupe avantajoasa pen
obpnerea hidrogenului din apa pe cale chimica, tara consum de ener,
electrica. Dificultatile constau in alegerea materialelor potrivite ~i in separarl
hidrogenului ~i oxigenului. Metodele folosite realizeaza descompunerea apei
temperaturi relativ coborme utilizand un metal atat ca purtator, dar ~i pentr
separarea celor doua gaze. Metalul reacponeaza cu aburul la 0 temperatut
adecvata pentru a forma hidrogen ~i oxid metalic; dupa ce hidrogenul e~
separat, oxidul de metal este reincaIzit pentru a-I descompune in oxigen!
metal. Solutia cea mai promititoare este procesul in patru trepte propus d
speciali~tiide la Organizatia de Cercetare EURATOM (Italia), denumit Markl
Treapta 1 CaBr2 + 2H20 730C) Ca(OHh + 2HBr
"''''OC
Treapta 2

Treapta 3

Treapta 4

Reactia globala:
TH)dinliirieh [206] au pus la punet 0 metoda de deseompunere termiea a
~i cu ajutorul energiei solare prin intermediul zineului in doua etape,
Inform reactiilorde mai jos ~i sehemei din figura 2.565.
7",,0 ~ 7"" ..J...IA_
LJU,,", , LJ,U. I 2 '"' 1,

Q
Apa

Fig.2.565 - Schema de obpnere a hidrogenului prin descompunerea termicli a apei cu


ajutorulenergieisolare in douli etape: prima etap/i, endotermicli, in care oxidul de zinc este
redusIa2300K folosindenergia soIamconcentratA;a doua etap/i,exotermicli.in care
reacponeazlicu apa pentru a produce hidrogen. in urma reactiei se obpne oxid de
zincu1
zinccareeste reciclat, iar cele douA gaze - oxigen ~i hidrogen - se obtin in etape diferite,
astfelnecesitateaseparariilor
eliminandu-se la temperaturninalt\ ca in cazul altor
procedee.

Randamentulmetodei este de peste 30%.


Un alt proeedeu propus de speciali~tii amerieani, dar care va avea
aplicabilitatecfu1dvor fi disponibile reaetoare de fuziune, se bazeaza pe
utilizarea radiatiilor ultraviolete rezultate din plasma de fuziune. Prin
injectareaunor atomi eu masa mare in plasma de hidrogen, este posibila
obpnereafotonilor de 0 anumita lungime de unda pentru descompunerea
ape~un proees similar aceluia care are loe in straturile superioare ale
atmosferei.
Unul din efectele seeundare ale unei eeonomii eu productie pe scara
largaa hidrogenuluiprineleetroliza apei este producerea in cantitati marl a
oxigenului
ea produs seeundar - produs ee poate fi utilizat in tratarea apelor
455
reziduale, in procesele industriale de ardere, in metalurgie, etc., precum~
diverse produse chimice extrase din apa miirii - cum ar fi clorul ~i bromul.~
astfel de instalatie, cuplata cu 0 uzina de desalinizarea apei de mare, produce
~

apa dulce. solutie interesanta pentru zonele arlde.

nltti.._Dfl
'" -,
I.;J.,.,.D..I"..;
"6
,I;" "v
,., J...cotiJ.;,;
,
,..,;u
,... J WI",...
Descompunerea termica a hidrocarburilor constituie in prezell.
procedeul industrial cel mai economic ~i este aplicat pe scara larga in cadM
industriei chimice de sinteza. Dintre procedeele mai dispandite meniiofIatnl
[230], [453]:
Reformarea termica a gazelor naturale cu ajutorul aburului constituiel
procedeul eel mai vechi ~i care se bucura ~i astazi de 0 mare raspandire.'
Hidrocarburile gazoase (metanul, C~) impreuna cu aburul, in preze~
catalizatorilor (de obicei nichel pe suport ceramic) la temperaturi 00
650...980C se transforma intr-un amestec de hidrogen H2 ~i oxid de carboni
CO. Reformarea metanului cu vapori de apa cuprinde etapele:
- desulfurare, care se realizeaza cu caroune activ sau ZnO;
- reformare, etapa in care metanul desulfurat impreuna cu vaporii de a~1
(in raportul CRJH20= 1/3) intra in reactor la presiunea de lObar ~I
temperatura de 850C. La ie~irea din reactor gazele contin 70...80%(vll
H2, 1O...15%(v)CO, C~, C02, etc.;
- urmeaza 0 serie de etape de purificare a hidrogenului.
Descompunerea termica (piroliza) a hidrocarburilor in absen~1
oxigenului (piroliza metanului CH4 ~ C + 2H2 - 74500kJ) procedeu carel
necesita realizarea unor temperaturi marl.
Cercetatorii elvetieni Meier, Palumbo ~i Steinfeld [206], folosind energia,
solara ca sursa de obpnere a temperaturilor inalte necesare procesului, propun01
metoda prin care din gaz natural (sau gaz metan) ~iapa se poate obtine metanoll
prin prelucrarea ulterioara a gazului de sinteza ~i Zn care poate fi utilizat fieI
pentru obtinerea de energie electrica pe baza unui acumulator Zn-aer, fie pentrul
obtinerea hidrogenului prin descompunerea termica a apei; in ambele cazuri,
oxidul de zinc este reciclat, fig.2.566.
Reformarea sub presiune a benzinei grele este un procedeu care i.a
gasit utilizarea inca din anu11962. In functie de profilul rafinanei, procesul del
reformare este adaptabilla 0 serie de materii prime, inclusiv cele cu un continm:
ridicat de substante aromatice (substantele aromatice sunt deobicei separate~il
utilizate pentru ridicarea ciftei octanice a benzinelor). Reactia de baza inl
reformarea benzinei este:

CmHn +H20~mco+( m+ ~'2.

456

~.
cum ~i Aceastareaetie este unnata de metanare ~iapoi ~ eonversie:
muJ. 0 CO+3~ ~CH4-+HzQ
duce ~i CO+H20~C02 +H2

Energie solara
concentrati
rezent
cadrul
lioIiiim , ,
Gaznatural Reactor solar ~Gaz de sinteza Metanol
(CH4) 2nO tZnO+CH4=Zn+2H2+cop.Zn ..

.
..-
.

1/'
~, '~
Reactor de Acumulator
disociere a apei Zn-aer Curent
electric
+H20=ZnO+H2 Zn + V202 = ZnO
.-
apa
ar ~l
' /

%(v) reciclare {
ZnO

enta
care
Fig.2.566 -
Schema de obpnere a hidrogenului (sau energiei electrice prin folosirea unui
Zn-aer) ~ a metanolului (prin prelucrarea gazului de sinteza H2+CO) prin
acumulator
piro1iza
gazuluinatural (sau a gazului metan C~) in prezenta apei en ajutorul energiei
solare
casursade realizare a procesului la temperaturAridica~; acest proces poate converti
energia
solam in combustibili solari, combustibili ce pot fi stocati $itransportati

Recent s-a pus la punct un proeedeu de obtinere a hidrogenului prin


reformarea paeurii grele ~i asfaltului eu vapori de apa in prezenta unui
catalizatorpe bazii de Cr-Co-Mo pe suport de alumina (proeedeul flrmei'
fi'anceze Grande Paroisse). Folosirea in pat fluidizat permite utilizarea ea
materiiprimea unor ftactiuni grele eu un eontinut de sulf pana la 2%.
Amesteeulde hidroearburi ~i abur este introdus eu 0 viteza eontrolata
peste stratulde eatalizatori, strat alcatuit din granule fine - 60...630 lJlIl.La
ie~ireadin reactor gazele eontin eea.70% H2, CO ~i C02. Un avantaj al
procedeului eonsta in faptul ca depunerile de eoes (format in timpul proeesului)
pegranulelede catalizator sunt indepiirtate prin ardere intr-un curent de aer,
catalizatorul
fiind apoi reutilizat.

457
Procedeul a fost testat pe 0 instalatie pilot de 10000 m3 hidrogenzi!.
Reformarea cu abur a hidrocarburilor reprezinta, in prezent, 0 so'
avantajoasa din punct de vedere energetic.
lv/etOLk bazate pe oxidarea par!ia/ii a hidrocarburi/or. Procedr
realizeaza conversia hidrocarburilor in prezenta oxigenului la temper
-:_nl+'; ~ h ..., a~:n_A n: +'X.,.~ n+:I:.,.,:u".an nn+nl:"'7n+"..;I Cnh n~nor.+ onorn.
l11a.u.a '3UU }II \J.3JU.l1'" ~1 .1.Q.I.U UL.U.lLlu..a \JU ""U...'U1L1"'...VJ .I.1V.l . U'uu a.."I-'''''''''' \,/111"'15'

procedeele sunt mai putin avantajoase comparativ cu reformarea eu abU!


hidrocarburilor.
" .",1...
Cele mai raspandite
.. . 1
procedee. sunt
... 1
Texaco (combustibilul
.___ __. .1- ~ ","!" _. _ . ..
~
_ 0_" . ___ . "
mealZU:~l ameS1eear eu vapon ae apa la preSlune mllcara :jl apUl esre rrecuii
generator unde are loc reactia cu oxigenul) ~iShell Development (se desia~~
la 1400C; indepmarea oxidului de carbon se face cu azot lichid). ~
necesita investitii mai marl, 0 serie de firme germane au pus la punet proceIJ
de obtinere a hidrogenului din pacura prin oxidare partiala.
Procedee/e pe bazii de ciirbune au capatat raspandire ca urmare
cre~teriipreturilor la titei ~igaze naturale.
Procedeul Lurgi: carbunele este gazeificat la 20...30 bar cu oxigen
abur in reactor cu strat fix la 570...620C; datorita temperaturii scazute:
presiunii ridicate gazele rezuItate au continut ridicat de C~ ~iC02, purifi~
fiind dificiHi.
Procedeul Koppers-Totzek: gazeificarea are loc la presiune normala
temperatura ridicata cu oxigen ~i abur; temperatura fiind ridicata, conver
atinge 99% cu un continut redus de C~ ~irara alte subproduse.
Procedeul Texaco: carbunele macinat formeaza 0 suspensie caree~
trecuta in reactorul Texaco unde, prin gazeificare, se oblin gaze care con~
CO, H2, C02, C~, N2, Ar, H2S,NH3, H20, care se supun apoi unui tratame
de purificare.
Cel mai vechi procedeu este transformarea carbunelui ~icocsului ing~
de i/uminat. Se obtin amestecuri de gaze care contin H2, C~, CO ~i aIteg
care pot fi prelucrate prin diferite procese chimice printre care ~i sint
amoniacului. Carbunele poate fi folosit pentru producerea unor cantitati m :
de hidrogen combustibil, pe termen lung, deoarece rezervele de carbune su
relativ mari. Singura problema este gasirea unui procedeu economic m
gazeificare a carbunelui. Sufland abur printr-un strat de carbune incandesce
se obtine gazu/ de apii (sau gazu/ de sintezii) - un amestec de CO ~iH2:
C +H20 --+CO +H2
Aceasta reactie are loc numai la temperatura ridicata, peste 120Q
Sub 1000C are loc reaclia:
C + 2H20 --+C02 + 2H2
Oxidul de carbon din gazul de apa se converte~te in hidrogen printr
reactie catalitica cu apa, catalizator fiind fierul:

458
zilnic. CO +H20~C02 +H2
solutie Bioxidulde carbon format se indeparteaza prin dizolvare in apa rece
Jibpresiune.
Tn~nn"An1A""'+11' ~,""AC''''nt n, ,.oAAH , '-"+0 QtS... ~n "'Art'\nAr~t1"T"~ .,.010+;"
edeele wv,u y "'&&.1."" ..."''''~..w.& }'.I. """"'''' ''''''''' ,","".1..1.107"\4 1W4- .."' t",.,.I. u..."", u. .. "'.u y

raturii li.iicata
necesara, cat ~i in cantitatile mari de impuritati din amestecul de gaze
.our
a+; ,...
5"'~'''', lf1lliiat.
Pentru obtinerea hidrogenuiui de puritate inaita - 99,990.10 - este
Ii rmarafoJosireaunui filtru de paladiu Pd ~i argint Ag prin care difuzeaza
I este l!D1aihidrogenul.

Generatoarede hidrogen transportabile


Generatoarelede hidrogen devin rentabile prin eliminarea operatiilor de
msport~i stocare a hidrogenului. Ele pot asigura debite mici de hidrogen
fCIllru utilizarea in pilele de combustie de puteri mici ~i medii ~i pentru
e a i1staIarealor pe automobil.
Procedeele utilizate se bazeaza pe descompunerea sau reformarea
n ~1 maliticaa unor compu~i chimici ce contin hidrogen: hidrocarburi lichide,
e ~l ~oooli
primari sau amoniac.
area Generatoare de hidrogen cu hidrocarburi. Procedeul de obtinere a
mdrogenului
din hidrocarburi se realizeaza intr-o prima etapa printr-o
a ~i reformarecatalitica cu
vapori de apa la 800C, obtinandu-se un amestec gazos
:fSla ~H2,CO ~i C02 care intr-o a doua etapa este supus unei conversii a oxidului
~ carbon~i apoi separani hidrogenului. Cu un randament de cca.65%
a foststudiatin Franta, SUA,Anglia,Suedia,realizandu-seinstalatii
~ocedeul
rompacte,
eu gabarite reduse, utilizate pentru alimentarea pilelor de combustie.
in cazul generatorului de hidrogen (brevet ftancez), reactia globala de
cracare a hidrocarburilorin amestee cu apa este:
C7H16 + 14H20 ~ 7C02 + 22H2
Gazele rezultate contin H2 ~i C02 ~i pot sa mai apara ~i cantitati reduse
~ CO~i CmHn. Solutia propune utilizarea unui reactor termic (temperaturi
~e 815C) in care se introduc hidrocarburi lichide ~i apa sub presiune
[~O...100bar) pentru a asigura un randament ridicat al reactiei chimice.
~stalatiaa fost conceputa pentru a fi montata pe un autovehicul; ea
atat 0 parte
recupereaza din vaporii de apa din gazele de evacuare ale motorului
tit~ipartial caldura gazelor de evacuare ~i arde 0 parte din hidrogenul produs
a realizatemperatura necesara reactiei chimice.
j:entru
Generatoare de hidrogen cu a/coo/i primari. Utilizarea alcoolilor
~truproducereahidrogenuluiprezinta unele avantaje fata de hidrocarburi.
Un
generatorde hidrogen cu alcool metilic areacela~i principiu ca ~i in cazul
o utilizAriihidrocarburilor.
In primaetapa se trece un amestecechimolarde
Iicoolmetilic~i apa peste un catalizator~ise obtineH2 ~i CO. A doua etapa
roasta in transformarea CO in C02 cu ajutorul vaporilor de apa la 160C,
459
procesin care se obtine ~iH2. Acest procedeueste aplicatin Franta~iSUAI
unde s-au realizat generatoare de hidrogen simple din punct de vedeW
constructiv ~i cu pret redus, care au fost utilizate la aIimentarea unei baterii~I
combustie de 1200 k\V (debitul de hidrogen produs este de 2...30 kg/h).
Generatoare de hidrogen cu amoniac. Producerea hidrogenuluipm
rlA"I"" n11nArA'" "' "n;"'1"..I... I", tA mnA r ",t11ri riA "f'I t:,.f'lf'lor A"tA fnorl'l
u."'~",,",.I..st''''''J..I'''''',,", v """"".&w.. .aw. ...'" .&.&t'''''' w.&."",a..a '-6""" .".."v...vvv "" ""101""" .J.VW~\

convenabila, deoarece amestecul de N2 ~i H2 se obtine cu un randamentfOaI1!


ridicat (- 98%)~inu mai necesita 0 purificare suplimentara pentru folosiream'
majoritateapilelorde combustie.In cazul cand este nevoiede H:~pur se poaitl
asocia reactorul cu 0 celula de difuzie cu Pd; un astfel de generator de hidrogel
a fost realizatin Suediapentru aIimentareaunei baterii de combustiede 200
kW instalata la bordul unui submarin actionat electric).

Alte procedee de obfinere a hidrogenului


In ultima perioada s-au consemnat preocuparile speciali~tilordel
obtinere a hidrogenului cu ajutorul bacteriilor. Astfel microbiologi sovieticiau,
studiat insu~irea unor bacterii de a descompune apa in elementele componente
atunci cand dispun de lumina suficienta.
Doi cercetitori japonezi Henichi Honda ~i A. Fujishima, transpun8nd1
fotosinteza intr-un model experimental, au reu~it sa reproduca fotoliza ape~
obtinand hidrogen.
Un grup de speciali~ti de la Institutul International pentru Analiza
SistemelorAplicate au avansatideea colectirii hidrogenuluidin noduliiunor
plante leguminoasecare produc0 cantitateinsemnatade hidrogence se degaja'
in natura(s-a calculatca numaiin plantapilede soiadin SUA se eliminaanual
in atmosfera cca.30.000.000.000 m3 de hidrogen). Cercetatorii in domeniui
genetic ar putea finaliza un sistem de colectare a hidrogenului produs de astfe!
de plante.
Anastasios Melis, cercetator la Universitatea Berkley din California,in
urma investigatiilor de laborator propune 0 metoda de stimulare a aIgelor dea
produce hidrogen in timpul procesului de fotosinteza, [207]. Stephen Kurtzer,
pre~intele companiei Melis Energy Inc. din Santa Barbara - California este
optimist in privinta metodei, imaginandu-~iconducte din plastic transparent cu
diametre de 12...18" umplute cu apa in care se dezvoltA aIgele. Hidrogenul
astfel rezultat este captat ~iars in instalatiile de turbine din centrala electric!; el
estimeaza 0 putere de 10 MW ~ichiar mai mult, [396].
Utilizarea pe scara larga a hidrogenului reclama fabricarea acestuia pe
scara industriala, in cantitip mari ~i la un pret competitiv. Spre deosebire de
combustibilii fosili, hidrogenul nu va fi 0 materie prima, ci un purtator de
energie cu 0 flexibilitate mai mare decat cele cunoscute in prezent. Are
dezavantajul ca fabricarea lui cere consumul unui alt purtator de energie;
460
Irtulintrecaldurade combustiea hidrogenului~i energiaprimaranecesara
!truproducerea lui este cuprins in intervaluI55...70%.
in functie de utilizare sunt cercetate caile de producere economica a
'ogenuluiprin viziunea unei perspective indep1irtatein conditiile dezvoltarii
rgeticii
~i a tehnicii mondiale, care repercuteaza in schimbarea raportului
'ntrp.Ai,,~r~,:)1.~ 1"t1!)t;:t.r;1 nrlmQ. _ f'n1"'r\hl1"t;h;1; "'1""; ""Q.,.1 11+;11'"70+.0 -;-n nrO"7on+ 1~
,,\01\1
""...,"' ".." .&LI."",,,W.l.,,.I.
.t' "" "'""V.l , ,."...vJ .PJ..1.1.1~'-U..I., u I..I..I.L.lu.,,'"'.1..1.&p.l."'~"'J.1L. .I.U
I[icarea sa industriaUi.

Ptoblemelegate de stocareli ~i transporiul hidrogenuiui


Stocarea~i transportul hidrogenului ridica probleme specifice in cazul
Ilosirii lui drept combustibil pentru motoarele autovehiculelor. Sistemul de
mentare eu hidrogen trebuie sa asigure conditii asemanatoare cu cele oferite

sistemele clasice in ceea ce prive~te siguranta in exploatare ~i autonomia de


Ilasarea autovehiculului.Autonorniade deplasare se stabile~tein limitele
Ilumului ~i greutatii disponibile pentru combustibil la bordul vehiculului ~i
indede modul de stocare (volumul limitat introduce restrictii mai mari
'.Irestrictiareferitoare la greutate).
Siguranta utilizarii hidrogenului drept combustibil trebuie evaluata
Iffiparativ
eu alte surse de energie. Orice combustibil inmagazinat intr-un
'hiculin viteza mare constituiepericol de incendiu. Cantitatea de energie
agazinata
intr-un rezervor de automobil este aproximativ aceea~i, indiferent
natura
combustibilului.
Rezervoarele conventionale de benzina sunt din tabla subtire ~i
Inerabile
chiar la accidenterninorede trafic. Containerelefolositepentru a
agazinacombustibili gazo~i sunt considerabil mai rezistente. Hidrogenul
oscontine,pe unitatea de volum, cea mai mica cantitate de energie dintre
I~ combustibilii,
iar pierderea unei mici cantitati nu poate fi periculoasa.
rebuie,totu~i,avute in vedere cateva proprietati specifice hidrogenului:
- hidrogenul se scurge cu mai multa u~urinta prin imbinarile gre~it
executate (cu pori), datorita dimensiunilor reduse ale moleculelor;
-se aprinde de la surse cu temperaturi relativ joase, comparativ cu atti
combustibili (la presiunea atmosferica se aprinde la 530C,
temperatura mai coborata decat a metanului - 645C, dar mai
ridicata decat a propanului - 510 C);
- tlacara de hidrogen se propaga cu viteza mai mare ~i in amestecuri
mai diluate decat flacarile altor combustibili (limitele de
inflamabilitate sunt mult mai largi: 4,1...75,6%). Aceasta proprietate
nu permite acumularea unei energii mari intr-un volum delimitat, in
cazul unei scurgeri de hidrogen intr-un mediu unde poate fi aprins;
prin urmare orice explozie ce ar rezulta ar fi de putere mai mica
decat in cazul altor combustibili. In plus, flacarile de hidrogen
461
radiaza foarte pupna energie infraro~ie, reducand considerabi\ lie
pericolul aprinderii obiectelor inconjuratoare. pI
Ca masuri de prevedere hidrogenul poate fi amestecat cu un odorizam\ H
(similar gazelor mercaptane in cazul gazelor naturale), iar racordurile trebuitl
. ingrijitexecutate.Pentru evitareapericolelorintregul sistem de alimentareCijl
hitirnopn ,,~ fi nrp"~711t I'll <:!11n~np tip <:!im1r~nt~ "i "i"tpmp tip '..TP1"t;.,.<1rp
f(
0 , .t'.&_"~-" v u t'-t'- ""'- ..., o ~ 'i.& ~.&..,."'''''''
&.&''' u... "... ",aL"II,.oI.I.""".

Stocarea ~i transportul hidrogenului in stare gazoasa


Fiind eel mai u~or gaz ~iavand in vedere consumurile mad de hidrogenl
in procesele industriale actuale, nu este avantajoasa stocarea ~i transportullnl
stare normala. Transportul hidrogenului in stare gazoasa prin conducte arecal
principaldezavantajnecesitateade a pompa un volum de trei ori mai mareI
decat in cazul gazelor naturale pentru a asigura 0 cantitate de energie
echivalenta~iaceastadeoarecehidrogenulare 0 puterecaloricade trei ori mail
mica decat gazele naturale.
Stocarea in stare gazoasa se face in butelii de otella presiuni mari-I
cca. 250 bar ~i chiar mai mult (Daimler-Chrysler folose~te rezervoare CUi
hidrogen comprimat la 350 bar, [418]). Cantitatea de hidrogen inmagazinatA
este mica, recipienpi fiind volumino~i ~igrei - cca. 10 kglm~ de hidrogen.

Pentru autovehicul este important de comparat volumul ~i greutatea


rezervorului de combustibil, respectiv autonomia1 in cazul folosirii unei game
variate de combustibili. Presupunand ca 0 butelie cu combustibil comprimat
are un volum utH de 40i ~i 0 greutate de 60 kg, pentru un vehicul alimentat eu
hidrogen, comparativ cu alti combustibili, aceste date sunt prezetttate in tabelul
2.72.

Stocarea ~i transportul hidrogenului in stare lichida


Tinand cont de aplicatiile actuale ~i viitoare ale hidrogenului ~i luand In
considerare avantajele pe care Ie ofera pastrarea ~i transportul sau in stare

I Num8rul maxim de kilometri ce pot fi parcur~ cu cantitatea de combustibil din rezervor


462
inefiata (1t Hz lichefiat ==800 t H2 gazos) se observa intense preocupari
unor probleme legate de transportul ~i pastrarea hidrogenului
rezolvarea
Inid,

Temperaturade. fierbe.re. foarte. scazuta la pre.siune.normala ~i valoare.a


emicaa caldurii sale de vaporizare ridica probleme deosebite, cum ar fi:
. de ordin mecanie, privind modifidirile suferite de caracteristicile
fizico-chimice ale materialelor intrebuintate (otelurile de mare
rezistentamecanica se comporta cu un grad sensibil de ftagilitate
sub tensiune mecanidi, in medii care conlin hidrogen ~i ia
temperaturijoase);
- problemede izolatie ~i constructie a rezervoarelor de stocare, Sunt
excluse solutiile de izolare a rezervorului cu ajutorul maselor
plasticeexpandate ca: polistiren, policlorura de vinil, poliuretan, etc.
Sau fibre de sticHl. Singura izolatie convenabila este izolatia cu
pereti dubli de tip Dewar (lntre ei fiind vid de ordinul
0,0133...0,00133 bar) prevazuti cu absorbanti de degazare;
recipientul in care se stocheaza hidrogen lichid se imbraca cu al
doilearecipient cu azot lichid.
Consumulteoretic de energie pentru lichefiere este de cca. 3,3 kWh/kg
'drogenlichid.in practica randamentele atinse sunt net inferioare, consumul
:eenergie fiind diferit in functie de instalatie: la instalatiile mici (cca. 2t1zi)

Insumulde energie este de aproximativ25 kWh/kg hidrogen lichid, iar


stalatiilede mare capacitate(cateva mii de tone pe zi) necesita 10 kWh/kg
lichid.Pentruun parc de 20 000vehiculear fi necesara0 productiede
lidrogen
L20 tlzi, consumul energetic pentru lichefierea hidrogenului fiind de
Iproximativ
13kWh/kg hidrogen lichid, [230], [453].
S-auconstruit rezervoare de hidrogen lichid cu capacitatea de 50 000 C
'0,5%
pierderein 24 ore) ~i se preconizeaza constructia unor rezervoare de
25000...850000C(de semnalat rezervorul Centrului Spatial Cap Canaveral cu
de 3,2 Mt), [230], [453].
pacitatea
Transportulhidrogenului lichid nu poate fi efectuat prin conducte, ci cu
~utorulunor rezervoare criogenice, a caror constructienecesita materiale
'eciale.S-au construit rezervoare transportabile de mare capacitate
;POOOO...1 07000 t) care permit alimentarea statiilor stabile de stocare a
'drogenului
in vederea transportului maritim intercontinental.
Deservirea rezervoarelor de hidrogen lichid necesita asigurarea unor
echipamente speciale ~i a accesoriilor de manevrare, preincalzitoare ~i
dispozitive
automate de control ~i sisteme de avertizare. De~i metodele pentru
manuirea~i stocarea hidrogenuluilichid (ca, de altfel ~i pentru oxigen ~i
celelalte
gaze naturale) sunt stabilite, adaptarea acestor solutii la automobile
ridicadificultatilegatede conditiilevariatedeintretinerein exploatare.
lpoate

463
Se apreciaza ca., pentru un continut energetic echivalent cu al
cantita!i de motorina, hidrogenul lichid (impreuna cu instalatiile necesare
remgerare) necesita un volum de 6...8 ori mai mare decat motorina, in timp
hidrogenul comprimat necesita un volum de 6...10 ori mai mare.
Pentru autovehicule, in cazul folosirii acestui sistem de sto
""Q l ; m..nt
"''''''''.&.L& .., ar"Q
..,
I'll I'''' m hl1"t;h;1 "Q fi n,.,,,;h;)Q nnn ~nl"'I' U;""Q ""'7
"'-'&..I. vw..n..l.u yu..La. }lV..,..V t' J..I.v""'
",.,<> 1",. ono'
"''''' ..."""'''''... YV""""''''V.I 5'

cu altele pline.

Stocarea hidi'ogenului subforma de hidruri i


Folosirea hidrurilor metalice constituie 0 metoda mai avantajoasa ~
stocare a hidrogenului atat in ceea ce prive~te compactitatea, cat ~i sigurantaij
exploatare. Se ~e ca anumite metale ~i compu~i intermetalici reaction~
reversibil cu hidrogenul formand hidruri termic instabile; acestea, p~
incatzire, elibereaza hidrogenul.
Hidrurile metalelor alcaline ~i alcalino-pamantoase se descompun~
apa eliberand hidrogenul. Se poate combina formarea hidrurilor cu fenome~
de absorbtie a hidrogenului de catre medii poroase (buretii de paladiu, even~
eu adaos de aur sau argint, pot absorbi un volum de hidrogen de eea. 980o~
mai mare, hidrogen ce este eliberat prin ineatzire). Hidrarea la Nis la presiunal
de 2,8 bar ~i temperatura ambianta realizeaza 0 densitate de inmagazinaredl
doua ori mai mare decat cea a hidrogenului lichid.

Tabelul 2.73 - InfIuenta modului de stocare a hidrogenului la bordul vehiculelo


asuora volumului i reuti irezervomlui de combustibil, 230, f453
Automobilmic litraj Automobilputere Autobuz (15000kg)
(615 ) medie(1240 )
Greutate Volum Greutate Volum Greutate Volum
k t k t k t
Reurvor de benzini 36 34 46 56 216 260
sau motorina
Rezervor de hid
Lichid 1200
Butelie otel 5200
Hidruri:
-Fe-Ti 3000
Me:.,..Ni

Utilizarea hidrurilor, insa, ridiea 0 serie de probleme, cum ar fi:


- asigurarea debitului de hidrogen;
- pret ridicat al purtatorilor;
- masa ~i volum relativ marl (tabelul 2.73 prezinta comparativ volumu
~i greutatea rezervoarelor de hidrogen in diferite varlante de stoeare
eomparativ eu eel de motorina, pentru diferite tipuri de vehicule);
464
- necesitatea unei dima~i de incaIzire pentru eliberarea hidrogenului
(sunt avantajoase, sub acest aspect, hidrurile active la temperatura
ambianta - cum ar fi hidrurile fier-titan ~i lantan-nichel, dar acestea
continun procent redus de hidrogen - cca. 2...5% in greutate).
ca in figura 2.567 este prezentata <>schema de folosi~e a hidrogenului
J~!!ut
din }1jdruripentru alimentarea motoru!ui Caterpillar 3304 modificat
vehiculului
destinat de mina EIMCO975, [309].

SAE@
a de
ta in
eaza Pompa de aM pentru
ventilUe8 evterului Filtru
pnn

in
nul
tual
on
nea Motor
de

I
I
I
I
I Ricitor
--- :, intermediar
I Regulator 1=: -- 1
~ld r~...('" FiItru8er
,-v.Ur'
Qlntrare aer

Alimentare instalatie hidruri cu licbid de ricire 18pornire


Alimentare8 princi pali cu lichid de ricire a instaJatiei de hidruri

-
Fig.2.567 Schemade folosirea hidrogenuluiobtinutdin hidmri pe motorulCaterpillar
3304modificat (s=1O,5 ~i camem unitara pentru hidrogen <s-a folosit varianta de motor
pentrualimentarecu gaz natural>,fatAde s=17,5 ~ camemseparat4de prearderepentru
motoriDA) destinat vehicu1ului EIMCO 975 pentru transportul minier, lichidul din instalapa
der.1cirea motorului este folositA la producerea hidrogenului din hidruri, [309]

465
o imbunatatire a stocarii de hidrogen in hidruri a fost adusa d~1
cercetatoriiamericani in cadrul proiectului de conversie a energiei ECDI
(Energy Conversion Devices Inc.) din Troy-SUA, [18]; aici a fost rea1izataol
hidrura sub forma de pudra bazata pe magneziu care are posibilitatea del
incorporare a 7%(m) hidrogen. 0 comparatie intre alte procedee de stocarea\
h;~r"n~nI1111; ,,; h;~rl1r; ..r..t:!1 .."..nt";111 "f'.,.r;t ~.,. a "~,,t.,... ~;n " rm :!1 ~;n nl1n"t ~'I
u.avo" w...u... 'l.l au ILW "" ylLW ,,""J""'... v.& , " '"' ,~ w. u & ~ ""' t'u.u.",1. U~

vedere al volumului ocupat. lata cantitatea de hidrogen continuta intr-un titrul


pentru diferite metode de stocare:
-in cazul rezervoarelor criogenice 31 g,
- in cazul comprimarii hidrogenului 71 g (pentru 0 presiune del
imbuteliere de 340 bar\
-in cazul hidrurii realizate de ECD 103 g.
Pentru cre~erea suprafetei active cercetatorii proiectului au manl
porozitatea ~ au folosit 0 serie de aditivi printre care ~ carbon.
Sistemul, sub forma unei etajere pe care sunt a~ezate canistre plinecui
hidrura,functioneazala presiunejoasa - 24 bar ~i 0 temperatura de 286C;lal
pomire caldura este furnizata de un arzator catalitic, iar in timpul functionarii
caldura provine direct de la procesul din celulele de combustie. Cca. 20% din
hidrogen este consumat la demararea procesului.
Folosind un rezervor de 120 t, continand 120 kg de hidrura se asigurh
autonomievehiculului de 480 km.
Hidrura propusa are ~i un mare dezavantaj prin faptul ca pudra de
magneziu prezinta un mare pericol de explozie in timpul procesului de lucru.

Particularitiiple arderii hidrogenului in motoarele cu ardere interna


Metodele de ardere a hidrocarburilor gazoase in mOtoruldiesel pot fi
folosite la arderea hidrogenului, cu particularitati specifice.
Cercetarile experimentale asupra posibilitatilor de utilizare a
hidrogenului drept combustibil in motoarele cu ardere interna, au scos in
evidentrtmanifestari de ardere anormala:
- viteza mare de cre~tere a presiunii pe diagrama indicata, datorata
vitezei mari de ardere a hidrogenului, comparativ cu alp
combustibili, fig.2.568 (viteza laminara de ardere a hidrogenului,in
condifii stoechiometrice, este de 2,3 mis, [271]);
- aprinderea spontana urmata de rateuri in admisie (''lntoarcerea
flacarii") sau preaprindere care provoaca 0 cre~tererapida a presiunii
pe comprimare cu efect negativ asupra lucrului mecanic dezvoltat pe
ciclu; hidrogenul se aprinde de la piese ale motorului incalzite la

1 IMPCO TechnolOgies [18] au experimentat butelii in care hidrogenul comprimat se gase~ Ia


o presiune de 690 bar, conpnutul de hidrogen fiind de 7,5o/o(m).intre timp experimentarile
continWipentru stocarea a 8,5o/o(m)hidrogen ~ chiar 11,3o/o(m)hidrogen.
466
temperaturirelativ coborate, cca. 530C, necesitand 0 energie de
aprindere mult mai redusa decat alti combustibili (la dozaj
stoechiometric,energia de aprindere este de 25...30 ori mai mica
decatpentru metan, iar raportul cre~terapid la mic~orareadozajului).
fig.2.569.

/' Fig.2.568 (st) - Viteza lanrinaril


de ardere a hidrogenului compa-
rativ cu a alOOr combustibili
gazo~ L230]
\
80 \
40~C6",,4
\
\
OI
" ,\CH4
:
L
o 20 40 60
Procentegum a.er

1,0

0,9

0,8

10,7
I>
...
~ 0,6
Fi~2.569 (dr.) -Energia .a
minima de aprindere it 0,5
I>
~ntJU diferip combusti- "C

bilig3Z0$i .~
... 0,4
I>
J1 0,3

0,2

0,1

0,0
o 2 3 4 5 6 7
Coeficientu1de excesde aer A
467
Fenomenele de ardere anormaHise manifesta cu intensitate maximah\
utiliZarea dozajelor stoechiometrice, intarzierea la aprindere fiind redusa~
viteza de ardere mare. Aprinderea necontrolata poate fi provocata de punctclel
calde de pe suprafata camerei de ardere sau a pistonului, electrozii bujiei,
supapa de evacuare, calamina rezultata din arderea uleiului, gaze arst'
r&a7 1"rI" l..
a "'_, ~f' Prin 1'nr..n;"tr ";"",,It" n ; .. "..ri..t;..; nr e "I" U n;; I " ""' "'r" ~.'I
ar '"" a ~.a A

...,.,... '--_ _.."'. .a. A..& .I LL...,O...~ u u. "" .fooIo&u.t..."'& 1".& "" .1.&.&& .1.1 Vu...&J.I.""IU. \I~

ardere ~i il1 admisie, s-a evidentiat preaprinderea in camera de ardere ~i apOl:


urmeaza rateul in admisie (intoarcerea flacarli).
Pentm evitarea acestui fenomen s-au incercat diverse solup.i Cii111
privesc:
- construcpa motorului: reducerea duratei de deschidere simultana &,
supapelor, supape racite cu sodiu ~i sediu marlt, segmenti speciali
pentru imbunatatirea et~arli camerei de ardere la ulei, limitarea
temperaturii apei din sistemul de racire, montarea bujiei in pozipa
retrasa;
- procedeul de alimentare cu hidrogen:
- formareaunei peme de aer inainteasupapeide admisie dupa
inchiderea acesteia;
- formarea amestecului aer-hidrogen in camera de ardere,
scontandu-se ~ipe 0 omogenizare mai redusa a amestecului;
- racirea admisiei utilizand hidrogen lichid.
Procedeele aplicate nu au dus la inlaturarea totala a fenomenelor de
ardere anormala, dar trebuie mentionat faptul ca in toate aceste
cazuri s-au utilizat motoare de serie cu camera de ardere
nemodificata.
Cele mai bune rezultate s-au obpnut prin alimentarea cu hidrogen lichid
in admisie, temperatura amestecului fiind coborata la -58C (la aceasta
temperatura volumul amestecului scade cu cca. 30%, ceea ce permite refacerea
performantelor de putere atinse la functionarea cu combustibili fosili).
Aprinderea necontrolata a amestecului aer-hidrogen urmata de
intoarcerea flacarii in conducta de admisie, in afara de dereglarea alimentarii
motoarelor policilindrice, poate provoca incendii.
Modelele teoretice cunoscute privind evolupa sistemului hidrogen-aer
in timpul procesului de autoaprindere prin comprimare rapida, considera
schematizarl care includ in principal etapele care afecteaza inaintarea reactii10r
globale" Sunt cunoscute modele cinetice care iau in considerare un set de
reactii elementare, considerate importante, obtinandu-se 0 buna concordanta eu
rezultatele experimentale (s-a considerat amestec omogen chimic ~i termic)" 0
problema dificila 0 constituie stabilirea setului de reactii elementare care sa
descrie oxidarea hidrogenului. De~i exista in aceasta directie mai multe lucrari,

468
privindimportanta reactiiIor
~miile individuale ~i valorile vitezelor de reactie
rorespunzatoare sunt impartite.
Pentruamestecul stoechiometric temperatura minima de aprindere este
rcca.400C. , la oresiuni
.&
foarte J'ioase (cca. 0.005 ~
hart", situatie
"
care nractic
J.
nu
~ intalne~te in cazul motoarelor cu ardere interna. Considerand amestecul
"'" ~ft ...",_,1:.::1""" ~_ ~... "';"" '" : --- n ,._~ ,.1._ 1 , 1..~ ,.11'0
00'1V5"'" 111 ,",UUUJpu,", U,", }lJ eO)JUU,", ~J t \JUJ}ler a.LUJ a. Glh LlJu}lUJ }lJ U,",CO)UJUJ u";

aimisie- presiuneapeste 0,133 bar, iar temperatura peste 527C nu s-ar atinge
Witele de explozie. Cum experienta a aratat existenta unor preaprinderi in
,moada admisiei, este de la sine Inte1es ca aceasta s-a produs datorita
lemperaturiilocaleridicate a unor zone ale cilindrului motorului.
a
iali Amestec stoechiometric
1,~ I I I
rea 0,7992 "'
0,5328 imita a III-al-
;itia yo
0,2664 ,
0,1332
...
"-
pa " 0,07'$9
~ -
60,0532 Nu se producee)(plozie
. 0,0266 /' Fig.2.570 - Limitele de explozie
~ 0,01~ /' pentru amestecurile stoechiometrice
i
,
I
f ..-<: hidrogen-aer, [230J, [453J
~
V Ilimita a II-al
,/
0,0013
/'
0,0011 l.r
O,IIm Explozie
0,0005

0,0003
0,00:)1
LimitaI-at
- -- -
673693713733 753773793813~33~3
Temperatura [K]

in situatiaamestecului omogen chimic ~itermic, limita de explozie ar fi


'a in timpuI evolutiei de comprimare; prin cre~terea presiunii ~i
peraturiise atinge cea de a treia limita de explozie, fig.2.570 care este
'acterizataprintr-un mecanism de propagare cu lanturi de reactie cu
'ficare rara,prinradicaliactivi slabi:H02, H202.Local,in timpulevolutiei
comprimare, pot fi Indeplinite conditiiIe celei de a doua limite de explozie,
IGar,datorita cre~terii presiunii, se produce 0 "stingere" a reactiilor pana se
'ngea treia limita de explozie ~i se produce reaprinderea (reactia 10
intreruperiilantului de reactii in volum, iar reactiile 19, 20 -
ifespunde
paganiprin radicali cu activitate redusa, tab.2.74).
469
-
Tabelul2.74 Reactiielementare probabile in cazul oxidirii hidroeenului, r230
Nr. Ecuatia Nr. Ecuapa
1 13
H2 +OHH2O+H H02 +OHH2O+02
2 J.J -L. () _ ()J.J -L. () 14 J.J () _ -L. J.J J.J _ () -L. ()
....... I '-'2, , , '-'.&....I '-' "".L""1. I ......, , .&..&.),
'-' I '"'
3 15
H2 +OOH+H H02 +HH2 +02
4 16
H2 +OOH+OH H02 +H02 H202 +02
5 17
H+OH+MH2O+M H2 +OHH2O+H
6
O+O+M02 +M IX I H+H202 H2O+OH
7 19
H+H+MH2 +M OH+H202 H2O+H02
8 O+H+MOH+M 20
H2 +H02 H202 +H
9 21
H2 +02 OH+OH H2 +02 H2O+O
10 22
H+02 +MH02 +M H2 +0+MH2O+M
11 23
H02 +HOH+OH O2 +02 0+O3
12
H02 +0OH+02

s
c
d

n
MA
c

e
hi
4
'oteaintroducerii hidrogenului (se pot folosi gaze de ardere racite ~i
:irculatesauaer, aceasta solutie prezentand avantajul ca nu necesita un
'orspecial).
1 .v>nnrnrp.o
-'--r hidrnvemllu;. de aer - metoda ce .I.
'-.".."-o. ooate fi realizata.... dUDa
..
Ideamplasarea organului de distribuire a hidrogenului, in doua variante:
_I '-"'--.J
l ere 1.:...1
~ 1..: --= n+- - , ft~X ",.-"",I""',"n+~ ""'0.rYnlon.4) ,.I.a
U) UL1 UUU\,; C1 lllUl U~~l1UIUI ),1111 LJ -v 3u),1a),1a aJu),1Ja3aLa ),1" r::; ". ... ..."

admisie, fig.2.571a,solutiecare prezintaca dezavantajprincipalfaptulca


volumuldin galeria de admisie cuprins intre supapa de hidrogen ~i
supapade admisie determina durata maxima de introuucere a
hidrogenuluiin cilindru (aerul aspirat inaintea introducerii hidrogenului
trebuiesa asigure racirea incintei cilindrului, iar star~itul admisiei
hidrogenuluitrebuie sa preceada lnchiderea supapei de admisie, pentru ca
inultima parte a admisiei sa se aspire in cilindru intreaga cantitate de
hidrogenlivrata pe ciclu;in caz contrar, cic1ul urmator ar debuta cu
aspirareaunui amestec hidrogen-aer care s-ar autoaprinde venind in
contact cu piesele componente ale camerei de ardere neracite in
prea1abil).

SUpapa de Supapa de

~~
admisie supapa de ev8CUare
hidroge
Aerto -""::"'i Gaze

~~.. _.,, .~ ar:e

-
Fig.2.57l Modalitap de alimentare CD hidrogen a motorului diesel prin separarea
de aer: aJ - introducereahidrogenuluiprintr-osupa~ amplasatape galeriade
hidrogenului
me; b) canalizatie de admisie separata pentru hidrogen, inclusiv supa~ de hidrogen
pIasat4incamerade ardere, [230], [453]

b) canalizatie de admisie stWaratapentru hidrogen. inclusiv supapa de


hidrogenplasata In camera de ardere, fig.2.571b; In acest caz Ja sfir~ituJ
adrnisieinu este necesar sa se introduca neaparat aer: hidrogenuI poate fi
introdus~i dupa inchiderea supapei de admisie, singura conditie impusa
fiindca aerul introdus anterior saasigure racirea convenabila a gazelor de
ardere ~i a punctelor calde din camera de ardere. Aceasta solutie de
alimentarecu hidrogen poate fi aplicatii in doua variante:
471
- hidrogenul este introdus in cilindru la presiune scazuta la incepuM
cursei de comprimare (deschiderea supapei de hidrogen se poatt
suprapune Partial cu sf'~itul admisiei), sau ,
- la presiuneridicata la sf'ar~itulcomprimariiutilizandun injector
~
hidrogen (in acest caz sunt necesare sectiuni de curgere mai reduse~
\
Tntrnrll1l"prp!'Ih' drnopnulu, i rI.. ..t<>n..,,\
-0-""-"-'"<1uh rp<11Uni ...rI.I';S
..,-- P u.a .&...""' ~
nrnhli
.t'&vv.a
m
&.&
v u ""~\,
~i de dozare privind comanda supapei (sau injectorului) de hidrogal
~i amplasarea acestora in chiulasa motorului, avand in vedereca\
motoarele modeme de automobil au 0 construqie compactA). I

10
I
Motor diesel cu camera
9 ./ \ " sepsrali de preardere
, "- ....
1600rpm
8

.......7 Fig.572 - Emisia de oxizi


de azot NO" in functie de
6
presiunea medie efectiva
'-' pe in cazul motorului
diesel en camera separata
2: separate de preardere de preardere Caterpillar
OM 51 Motor diesel
1400 -
cu camers
2200 rpm 3304 (=17,5) ~ in cazul
.!... 4 acelui~i motor dar cu
camera unitar.1 ~
3 SAE@ alimentat en hidrogen
(&=10,5),[309]
2

Motor cu hidrogen (camera unitara)


1400 - 2200 rpm

o
o 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
Presiuneamedieefectivli Pe [MPa]

In cazul motorului turbosupraalimentat Caterpillar 3304 alimentat cu


hidrogen Strebig ~i Waytulonis [309] au folosit un traseu de admisie separat
pentru hidrogen (cu conducta de admisie, obturator ~i supapa) fata de eel
pentru aer, iar supapa de admisie a hidrogenului este deschisa cu 0 intarziere de
300RAC dupa deschiderea celei de admisie a aerului. Presiunea hidrogenului
este reglata de un regulator in functie de presiunea de supraalimentare a
aerului, fig.2.567. Inlocuirea camerei separate de preardere cu una unitara
folosita pe motorul Caterpillar alimentat cu gaze naturale ~i scanteie electrica
declan~ata cu un magnetou, concomitent cu mic~orarea raportului de
472
Inmare de la 17,5 la 10,5 au pennis 0 functionare buna a motorului, fara
'cerea tUicarii"~i 0 reducere substantiala a emisiei de oxizi de azot,
.572.

3.Reducerea vitezei de degajare a ciildurii, care poate fi controlata


rl'l:"t.o.f"n'u~A;"11"":"'4..,..0: A.a. .."...A'O'...O ~: ; ,.."' ",..+.o :"'...:"n A_ nnr"" "' ~n ":
1"'~IlU""'U. V.~"~,,. U" <UU"." ~. p"U ,,<u a"~'" '~u"a u" P' vpa5<U" a "<uu,,. ".
ardere.
Pentru reducerea vitezei de ardere s-au facut experimentari cu
(argon,heliu, azot, amoniac, gaze arse racite ~irecirculate, apa, etc.),
liDitori
pecare,in afara de reducerea puterii iitrice prin aport de substanta
prezinta~ialte dezavantaje,mai ales cand ace~tianecesitaun
mbustibila,
emseparatde alimentare. Incercan facute atm in bombe, cat ~i pe motoare
aratat cautilizareaazotului ~i a vaporilor de apa poate impiedica aprinderea
o comprimarea amestecului hidrogen-aer, efect atribuit in principal
'uriJor
specificemari pe care Ie au aceste gaze comparativ cu argonul ~i
liul. Rezultate
bune de reducere a vitezei de cre~tere a presiunii s-au obtinut
. controlul vitezei de degajare a caldurii realizand un camp neunifonn de
lzajeincamerade ardere, in jurul bujiei flind un amestec sarac; scade in acest

~teza deardere~icantitatea de caldura degajata la arderea unitatii de volum


amesteccombustibil.
Avand in vedere scaderea puterii litrice a motorului alimentat cu
i~rogen (la dozaj stoechiometrichidrogenul ocupa circa ~ din volumul
lindrului in detrimentul cantitatii de aer care evolueaza pe ciclu, iar caldura
Ijam prin ardere este mai mica decat in cazul motorinei cu cca. 12%),
Itanecesitateagasirii unor solutii care sa permita 0 desfa~urare nonnala a
'Ocesului
de ardere pentru amestecuri din zona dozajelor stoechiometrice.
Posibilitati1ede manre a puterii litrice pentru motorul alimentat cu
..agen sunt:
-cre~tereacantitatii de amestec combustibil care evolueaza pe ciclu:
- prin supraalimentare: in cazul alimentani cu amestec aer-
hidrogen, se mare~tepresiunea la aspiratie;
- prin marirea cantitatii de aer aspirat: aceasta presupune, in cazul
admisiei nonnale, formarea amestecului in interiorul cilindrului;
marirea
. randamentului
. indicat prin utilizarea unor rapoarte de
compnmare marl.
in incercarile de a folosi injectia directa a hidrogenului in motorul
"seJfarautilizarea unei surse suplimentare de aprindere, cercetatorii flfffiei
:rmano-daneze MAN B&W, [271], [341], au mant raportul de comprimare de
13,7,valoarecurenta a motorului experimental 1L24/30 (D=240 mm, 8=300
I)laE=17, pentru a asigura autoaprinderea hidrogenului (s-au facut teste ~i
E=25,dar solicitanle tennice au fost foarte mari). La rapoarte de

473
eomprimare miei, din eauza temperaturii seazute, s-au constatat defieiente
aprindere ~ipropagarea insufieienta a flacarii.
Din datele prezentate, metoda alimentarii eu hidrogen pe eursa
eomprimare prezinta 0 serie de avantaje:
- permite ereterea puterii litrice a motorului eu cca. 10% in
" ""
soluttO; ,..;.."" ~"" +;... lI.KA~ I""
J.lo J. "-'Vnst1., U'"'U W' '" u'"' up J : 1U,
~"""o""h;+ ~"" ;.., "ri"..I'
.II.""''''"" u""'"'~u.&.. \.I.'"' u J.}'v.l.""n

eazul motoarelor eu eilindree mica ~i medie, unde oriee reducere


putere este greu de aeeeptat;
-prin introducerea hidrogenului dupa aspirarea iiitregii cantitati deal"
ee evolueaza pe eielu, se ereeaza conditiile evitarii aprindel
spontane, fiind racite pArtilefierbinti ale cilindrului motorului;
- prin introducerea hidrogenului la ineeputul cursei de comprimare!ll
utilizeaza 0 presiune relativ scazuta in sistemul de alimentareOJ
hidrogen (cea. 2...3 bar), tara a pune probleme difieile la realizarez
instalatiei de alimentare.

Utilizarea hidrogenului drept combustibil de adaos


Solutiase aplieamai multmotoarelorcu aprindereprin scanteiela care.
pentru cre~terea eficientei termiee prin marirea raportului global al caIdurilor
specifice i prin redueerea disocierii i pierderilor in sistemul de racire, 51
folosesc dozaje sarace. Dar ehiar la utilizarea amesteeurilor stratifieate aceste
motoare nu pot funetiona eu dozaje ultrasArace folosind benzina dre~
eombustibil deeat daea utilizeaza injeetia directA.Adaugand, insa, 0 eantitate
de hidrogen in amestecul benzina-aer motorul poate functiona in conditii foarte
bune la dozaje saraee i foarte saraee, hidrogenul asigurand aprinderea~
desfaurarea arderii cu viteze corecte (hidrogenul are 0 iimita saraca de:i
inflamabilitate - "-=10,6 - mult mai scazuta deeat benzina - "-=1,33, [230]).
Apeland la un adaos de 15% hidrogen cereetatorii de la Jet Propulsion
Laboratory din Pasadena-California au recut sa funetioneze un motor cu
eilindreea totala de 5,78f Chevrolet 8V, tip 1973, eu un dozaj ultrasarac
("-=1,89, fatA de motorul cu benzina - "-=1,06) evidentiindu-se: ereterea
randamentului indicat i reducerea consumului total de energie cu 30...40%,
viteza redusa de propagare a flacarii in amesteeuri ultrasarace i reducerea
temperaturii medii a gazelor de ardere eu eca. 200, [230].
Daca se inloeuiete combustibilul liehid eu gazul natural (gazul metan)
i se adauga hidrogen se obtine un amestee hidrogen-metan (gaz natural) numit
hitan care poate fi folosit in motorul cu ardere interna. Primele informatii
despre acest amestee sunt din anul 1994 i arata ca prin folosirea unui
combustibil format dintr-un amestee de 30% hidrogen i 70% metan emisia de
oxizi de azot a unui motor de autoturism a fost eu 800fllmai mica decdt
prevederile standardelor amerieane de poluare EPA pentru anu12003, [399].
474
eiente de
S-autacut ineercari de utilizare a hidrogenului drept combustibil de
eursa de Maos
~iin motoml cu aprindere prin comprimare in varianta diesel-gaz.
obtinute evidenpaza: ere~terea randamentului termic, reducerea
in eazul ,_
Rezu1tatele
lanoeraturiiIlazelorde evacuare. cresterea oresiunii maxime. cresterea emisiei
,; ,",.a.

~oxizideazot ~i reducerea emisiei de hidrocarburi din gazele de evacuare.


, :II

rrbnf'l11 ~A . ~6 :A..."',..o'l"'\ n ~""'n+ ",noln ...1 " ,,+o :: "':+O"7ft: o n.. a o Tn,..,.....
Ld~"~Wau aV.;)Ul u1 u"",, lUUl V5"1.1 a .LV.,'" U"''''Ia. "1 C1 e ')'L'"r 11 VlL""''-'l d '" al d '-'I "". .l..JU \.I",a..
"t'l1'11

cere de
JO% hidrogen (din energia dezvoltata pe ciclu) au aparut manifestari de ardere
i de aer rioJentA.
La sarcini miei s-a constatat 0 u~ara reducere a randamentului,
renomeneJo.1'licat prin existenta unor zone in care ITontuide aprindere nu se
inderii
~opagii.
Prinracirecu apa, recircularede gaze arse ~iinjectiede hidrogenlichid
are se
:are eu iJadmisie,
se atenueaza mersul dur al motomlui ~i este posibila cre~terea
lzarea plJportiei
de hidrogen la peste 30%. Mersul dur este ameliorat in cazul
utilizArii camereiseparatede vmej.

Utilizarea hidrogenului drept combustibil unic


o particularitatea utilizarii hidrogenului in aceasta varianta este
care,
rilor aplicariireglajuluicalitatival sarciniimotomluidatoritalimitelor
PJsibilitatea
6e inflamabilitate
foarte largi ale hidrogenului (0,14<A<1O,[271]): se obtin
valori mai marl ale randamentului indicat in sarcini partiale, comparativ cu
motorulcuaJimentateu benzina. Cu toate acestea, cand excesul de aer atinge
valoarea"-=2,5 este necesara 0 obturare moderata pentru a mentine ridicat
indicat,[230].
I1IJdamentul
Sestudiaza~i posibilitaple de utilizare a hidrogenului drept combustibil
unicinmotoruldiesel. Aprinderea prin compresie a amestecurilor aer-hidrogen
ISlegreude reaJizat ~i din acest motiv atenpa speciali~ilor s-a indreptat spre
on aprinderiifolosind bujii incandescente sau alte mijloace.
realizarea

eu Incercarile facute de I. Kegami ~i altii (in [230], [453]) au ariitat ca in


ae cazul injectieidirecte, la rapoarte de comprimare obi~nuite, alimentarea cu
:ea prinsimplainjecpe la
mdrogen finele curseide comprimareconducela ardere
riolenti,
datoritarezistentei mari la autoaprinderea combustibilului (motoml a
0,
a bstmaiintaiincalzit la temperatura de regim, temperatura apei de 90C ~i apoi
afostalimentatcu combustibil). Atat in cazul camerei de preardere cat ~i al
eamereide van:eja fost foarte dificil sa faca motorul sa funcponeze cu hidro-
) ~ (maialesin cazul camerei de preardere, comportare atribuita pierderilor de
t
cilduramairidicate asociate cu utilizarea unui canal de legatura ingust). insa
00atareaJizata
aprinderea, motorul eu camera de preardere funcponeaza destul
Ielini~it,fenomen ce poate fi explicat prin influenta gazelor reziduale fierbinti
" ciclulprecedent (interactiunea termicAa ciclurilor).
Cre~erea raportului de comprimare pentru a asigura autoaprinderea
steculuiaer-hidrogen nu reprezinta 0 solupe avantajoasa, datorita
475