Sunteți pe pagina 1din 24

.Redevin hidroc arburi peste milioane de ani

Fig.20564- Ciclul combustibililor fosili in natura. [230], [453]

Hidrogenul este foarte putin solubil in lichide, dar unele metale dizolva hidrogen la temperatura ridicata (fierul de 19 ori, iar potasiul de 875 ori propriul volum) formand hidruri interstipale. Hidrogenul constituie in prezent 0 materie prima cu un consum foarte mare in industria chimica, la fabricarea ingr~amintelor azotoase, metanolulu~ amoniacului, la prelucrarea complexa a titeiului, la fabricarea benzinelor ~i motorinelor sintetice, iar in ultimul timp este folosit drept combustibil in sisteme de propulsie ~ipile de combustie.

452

Procedeede obfinere a hidrogenului

°C

0,0899

33,3

12,8

68

458,1

58,5

14304

J.ziL

0,1815

211Oxl0

>130

565,56

582.22

Ns/m

1O,3xlO

kJiin

10752

kJ,

119600

Mult timp producerea hidrogenului s-a bazat pe electroliza apei ~i

frac~onareagazelorde cocserie.Odatacu cre~erea consumuluide hidrogens-

atrecutla Uirgireabazei de materii prime pentru obtinerea economica a

iCestuia.

Obfinereahidrogenului din apd

Hidrogenul poate

fi

obtinut

din

apa

prin

electroliza

sau

pnn

~escompuneretermica.

In cazul electrolizei este folosit surplusul de energie electrica produs de

hidrogenul astfel obtinut este

generatoarelede curent din centralele

electrice;

comprimatla 175 bar ~iimbuteliat in cilindri de otel (1460xcja30 mm) de 65kg (con~nut 7,2 m3). Tinand seama de randamentul procesului - aproximativ

60"10,0 centrala hidro-electrica

de

90

MW

hidrogen,[417],consumul de energie fiind de 3

poate

produce

5 kWh/m3.

zilnic

30

t

de

Procedeulde electroliza se aplica in mai multe variante:

cu celule cu electrozi monopolari, catozii ~i

anozii fiind separati prin diafragme poroase pentru prevenirea amestecariigazelor (necesita suprafete intinse); -instalatiide electroliza bipolare (mai compacte, insa reclama tensiuni inalteale curentului electric);

453

- electrolizain instalatii

- electroliza la presiune inalta -

29,4 bar ~i 0 temperatura de

necesita energie electrica la 217 V ~i3000 A; electroliza in faza de vapori la temperatura malta - 500 80 aplicata de General Electric, utilizeaza ca electrolit solid zirco' poros.

()ht.n

r"<1

,v~.&.&"'.&""w

h.ttrnn

n11111.

&.&.£,.".,.,"'o'"',u,w.&

nnn

.,

1

trnl.7Q

& w.&"''Wwv

~

C!t

<lnl'f'<lt n

,,"'&owWot'.&,

t''''

S

f' af Q 1 .nrtl1rlri,1

'"

,

,WI.1"

\I

in Norvegia unde sunt disponibilitati mari de energie electrica (obtinuHl,. caderile de apa). Un gmp de speciali~ti japonezi ~i americani au propus prodUcei

hidrogenului din

construirea unei platforme prevazute cu oglinzi pentru captarea energiei sol ~i generatoare (turbine) pentru obtinerea energiei electrice utilizata

apa

marii

utilizfu1d energia

solara.

Proiectul

previ

electroliza apei de mare;

rezervoare care apoi sunt transportate la !!rm. Obtinerea hidrogenului prin descompunerea termica a apei intampi dificultati la realizarea temperaturilor mari necesare procesului (peste 2500° temperaturi la care randamentul este ridicat. Speciali~tiiconsidera ca realizarl reactiei in mai multe trepte poate constitui 0 solupe avantajoasa pen obpnerea hidrogenului din apa pe cale chimica, tara consum de ener, electrica. Dificultatile constau in alegerea materialelor potrivite ~i in separarl hidrogenului ~i oxigenului. Metodele folosite realizeaza descompunerea apei temperaturi relativ coborme utilizand un metal atat ca purtator, dar ~i pentr

separarea celor doua gaze. Metalul reacponeaza cu aburul la 0 temperatut adecvata pentru a forma hidrogen ~i oxid metalic; dupa ce hidrogenul e~

separat, oxidul de metal este reincaIzit pentru a-I descompune in oxigen!

metal. Solutia cea

speciali~tiide la Organizatia de Cercetare EURATOM (Italia), denumit Markl

hidrogenul ~i oxigenul sunt lichefiate ~i depozitate

mai promititoare

este procesul in patru trepte propus d

Treapta 1

Treapta 2

CaBr2 + 2H20

730°C) Ca(OHh

"''''O°C

+ 2HBr

Treapta 3

Treapta 4

Reactia globala:

TH)dinliirieh [206] au pus la punet 0 metoda de deseompunere

prin

termiea

a

etape,

~i cu ajutorul energiei

solare

intermediul

zineului

in

doua

Informreactiilorde mai jos ~i sehemei din figura 2.565.

7",,0 ~

7""

J

IA_

 

LJU,,",

,

LJ,U.

I

2

'"'

1,

Q

Apa

Fig.2.565 - Schema de obpnere a hidrogenului prin descompunerea termicli a apei cu ajutorulenergieisolare in douli etape: prima etap/i, endotermicli, in care oxidul de zinc este

redusIa2300K folosindenergia soIamconcentratA;a doua etap/i,exotermicli.in care

zincu1reacponeazlicu apa pentru a produce hidrogen. in urma reactiei se obpne

oxid de

zinccareeste reciclat, iar cele douA gaze - oxigen ~i hidrogen

- se obtin in etape diferite,

eliminandu-seastfelnecesitateaseparariilor la temperaturninalt\ ca in cazul altor

procedee.

Randamentulmetodei este de peste 30%. Un alt proeedeu propus de speciali~tii amerieani, dar care va avea aplicabilitatecfu1dvor fi disponibile reaetoare de fuziune, se bazeaza pe utilizarearadiatiilor ultraviolete rezultate din plasma de fuziune. Prin injectareaunor atomi eu masa mare in plasma de hidrogen, este posibila obpnereafotonilor de 0 anumita lungime de unda pentru descompunerea ape~un proees similar aceluia care are loe in straturile superioare ale

atmosferei.

Unul din efectele seeundare ale unei eeonomii eu productie pe scara largaa hidrogenuluiprin eleetroliza apei este producerea in cantitati marl a oxigenuluiea produs seeundar - produs ee poate fi utilizat in tratarea apelor

455

reziduale, in procesele industriale de ardere, in metalurgie, etc., precum~ diverse produse chimice extrase din apa miirii - cum ar fi clorul ~i bromul.~ astfel de instalatie, cuplata cu 0 uzina de desalinizarea apei de mare, produce~

apa dulce. solutie interesanta

pentru zonele arlde.

nltti

'" -,

Dfl

I.;J.,.,.D

"6

I"

;

,I;" ,.,

"v

Descompunerea termica a

J

,

cotiJ.;,;£,

,

J WI",

,;u

hidrocarburilor

constituie

in

prezell.

procedeul industrial cel mai economic ~i este aplicat pe scara larga in cadM industriei chimice de sinteza. Dintre procedeele mai dispandite meniiofIatn

[230], [453]:

Reformarea termica a gazelor naturale cu ajutorul aburului constituiel procedeul eel mai vechi ~i care se bucura ~i astazi de 0 mare raspandire.'

Hidrocarburile gazoase (metanul,

C~)

impreuna

cu

aburul, in

preze~

catalizatorilor

(de

obicei

nichel

pe

suport

ceramic)

la

temperaturi 00

980°C 650

CO. Reformarea metanului cu vapori de apa cuprinde etapele:

se transforma intr-un amestec de hidrogen H2 ~i oxid de carboni

-desulfurare, care se realizeaza cu caroune activ sau ZnO; - reformare, etapa in care metanul desulfurat impreuna cu vaporii de a~1 (in raportul CRJH20= 1/3) intra in reactor la presiunea de lObar ~I temperatura de 850°C. La ie~irea din reactor gazele contin 70 80%(vll

H2, 1O

15%(v)CO,

C~,

C02, etc.;

- urmeaza 0 serie de etape de purificare a hidrogenului.

absen~1

oxigenului (piroliza metanului CH4 ~ C + 2H2 - 74500kJ) procedeu carel necesita realizarea unor temperaturi marl. Cercetatorii elvetieni Meier, Palumbo ~i Steinfeld [206], folosind energia, solara ca sursa de obpnere a temperaturilor inalte necesare procesului, propun01 metoda prin care din gaz natural (sau gaz metan) ~iapa se poate obtine metanoll prin prelucrarea ulterioara a gazului de sinteza ~i Zn care poate fi utilizat fieI pentru obtinerea de energie electrica pe baza unui acumulator Zn-aer, fie pentrul obtinerea hidrogenului prin descompunerea termica a apei; in ambele cazuri, oxidul de zinc este reciclat, fig.2.566. Reformarea sub presiune a benzinei grele este un procedeu care §i.a gasit utilizarea inca din anu11962. In functie de profilul rafinanei, procesul del reformare este adaptabilla 0 serie de materii prime, inclusiv cele cu un continm:

(piroliza)

Descompunerea

termica

a

hidrocarburilor

in

ridicat de substante aromatice (substantele aromatice sunt deobicei separate~il utilizate pentru ridicarea ciftei octanice a benzinelor). Reactia de baza inl reformarea benzinei este:

~.

456

CmHn +H20~mco+(

m+ ~'2.

cum

muJ. 0

duce ~i

~i

rezent

cadrul

lioIiiim

apa

ar

%(v)

~l

enta

care

Aceastareaetie este unnata de metanare ~iapoi ~ eonversie:

Gaznatural

(CH4)

2nO

CO+3~

CO+H20~C02

~CH4-+HzQ

+H2

Energie solara

concentrati

,

Reactor solar

,

~

Gaz de sinteza

tZnO+CH4=Zn+2H2+cop.Zn

.

.

1/'

~,

-

disociere

Reactor de

a apei

+H20=ZnO+H2

'

'~

Acumulator

Zn-aer

Zn + V202 = ZnO

.-

reciclare

/

{

ZnO

Metanol

Curent

electric

electrice prin folosirea unui

acumulator Zn-aer) ~ a metanolului (prin prelucrarea gazului de sinteza H2+CO) prin piro1izagazuluinatural (sau a gazului metan C~) in prezenta apei en ajutorul energiei solarecasursade realizare a procesului la temperaturAridica~; acest proces poate converti

energiasolam in combustibili solari, combustibili ce pot fi stocati $itransportati

Fig.2.566 - Schema de obpnere a hidrogenului (sau energiei

Recent s-a pus la punct un proeedeu de obtinere a hidrogenului prin reformareapaeurii grele ~i asfaltului eu vapori de apa in prezenta unui catalizatorpe bazii de Cr-Co-Mo pe suport de alumina (proeedeul flrmei' fi'ancezeGrande Paroisse). Folosirea in pat fluidizat permite utilizarea ea materiiprimea unor ftactiuni grele eu un eontinut de sulf pana la 2%. Amesteeulde hidroearburi ~i abur este introdus eu 0 viteza eontrolata

pestestratulde eatalizatori, strat alcatuit din granule fine - 60 lJlIl.La

ie~ireadin reactor gazele eontin eea.70% H2, CO ~i C02. Un avantaj al procedeuluieonsta in faptul ca depunerile de eoes (format in timpul proeesului) pegranulelede catalizator sunt indepiirtate prin ardere intr-un curent de aer, catalizatorulfiind apoi reutilizat.

630

457

Procedeul a fost testat pe 0 instalatie pilot de 10000 m3 hidrogenzi!.

Reformarea cu abur a hidrocarburilor reprezinta, in prezent, 0 so' avantajoasa din punct de vedere energetic.

lv/etOLk bazate

pe

oxidarea

par!ia/ii

a

hidrocarburi/or.

Procedr

realizeaza conversia hidrocarburilor in prezenta oxigenului la temper

-:_nl+';

~

h

,

a~:n_A

n:

+'X.,.~

n+:I:.,.,:u".an

 

nn+nl:"'7n+"

;I

Cnh

n~nor.+

onorn.

l11a.u.a

'3UU

}II \J.3JU.l1'"

~1

.1.Q.I.U

UL.U.lLlu

a

\JU

""U

'U1L1"'

VJ

.I.1V.l .

U'uu

a

"I-''''''''''

\,/111"'15'

procedeele sunt mai putin avantajoase comparativ cu reformarea eu abU

hidrocarburilor. Cele mai raspandite procedee sunt Texaco (combustibilul~

"

.",1

.

1

1

.1-

~

","!"

_

.

_ 0_"

"

.

mealZU:~l ameS1eear eu vapon

ae apa la preSlune mllcara

:jl apUl esre rrecuii

generator unde are loc reactia cu oxigenul) ~iShell Development (se desia~~

la 1400°C; indepmarea oxidului de carbon se face cu azot lichid).~ necesita investitii mai marl, 0 serie de firme germane au pus la punet proceI de obtinere a hidrogenului din pacura prin oxidare partiala. Procedee/e pe bazii de ciirbune au capatat raspandire ca urmare cre~teriipreturilor la titei ~igaze naturale.

bar cu oxigen

datorita temperaturii scazute

presiunii ridicate gazele rezuItate au continut ridicat de C~

fiind dificiHi. Procedeul Koppers-Totzek: gazeificarea are loc la presiune normala

temperatura ridicata cu oxigen ~i abur; temperatura fiind ridicata, conver

Procedeul Lurgi: carbunele este gazeificat la 20

620°C;

30

abur in reactor cu strat fix la 570

~iC02, purifi~

atinge 99% cu un continut redus de C~

Procedeul Texaco: carbunele macinat formeaza 0 suspensie caree~

trecuta in reactorul Texaco unde, prin gazeificare, se oblin gaze care con CO, H2, C02, C~, N2, Ar, H2S,NH3, H20, care se supun apoi unui tratam de purificare.

~irara alte subproduse.

Cel mai

vechi procedeu este transformarea carbunelui ~icocsului ing

de i/uminat. Se obtin amestecuri de gaze care contin H2, C~, CO ~i aIteg care pot fi prelucrate prin diferite procese chimice printre care ~i sint amoniacului. Carbunele poate fi folosit pentru producerea unor cantitati m de hidrogen combustibil, pe termen lung, deoarece rezervele de carbune su relativ mari. Singura problema este gasirea unui procedeu economic gazeificare a carbunelui. Sufland abur printr-un strat de carbune incandesce

:

se obtine gazu/ de apii (sau gazu/ de sintezii) - un amestec de CO ~iH2:

--+CO +H2

Aceasta reactie are loc numai la temperatura ridicata, peste 120Q Sub 1000°C are loc reaclia:

C +H20

C + 2H20 --+C02 + 2H2

Oxidul de carbon din gazul de apa se converte~te in hidrogen print reactie catalitica cu apa, catalizator fiind fierul:

458

zilnic.

solutie

edeele

raturii

a+;

,

5"'~'''',

. our Ii I este

CO +H20~C02

+H2

Bioxidulde carbon format se indeparteaza prin dizolvare in apa rece

Jibpresiune.

Tn~nn"An1A""'+11'

wv,u

y "'&&.1.""

~,""AC''''nt

"''''~

w.&

n,

,.oAAH

}'.I. """"''''

'''''''''

,

,","".1

'-"+0

1.107"\4

QtS

1W4-

~n

"'Art'\nAr~t1"T"~

"'

t",.,.I. u

"",

u.

.,.010+;"

"'.u

y

li.iicatanecesara, cat ~i in cantitatile mari de impuritati din amestecul de gaze lf1lliiat.Pentru obtinerea hidrogenuiui de puritate inaita - 99,990.10 - este

rmarafoJosireaunui filtru de paladiu Pd ~i argint Ag prin care difuzeaza

l!D1aihidrogenul.

e

a

Generatoarede hidrogen transportabile Generatoarelede hidrogen devin rentabile prin eliminarea operatiilor de msport~i stocare a hidrogenului. Ele pot asigura debite mici de hidrogen fCIllruutilizarea in pilele de combustie de puteri mici ~i medii ~i pentru i1staIarealor pe automobil.

Procedeele

utilizate

se

bazeaza

pe

descompunerea

sau

reformarea

n

e ~l

~1

area

a ~i

maliticaa unor compu~i chimici ce contin hidrogen: hidrocarburi

~oooliprimari sau amoniac.

Generatoare de hidrogen cu hidrocarburi. Procedeul de obtinere a mdrogenuluidin hidrocarburi se realizeaza intr-o prima etapa printr-o reformarecatalitica cu vapori de apa la 800°C, obtinandu-se un amestec gazos

lichide,

:fSla ~H2,CO ~i C02 care intr-o a doua etapa este supus unei conversii

a oxidului

~ carbon~i apoi

separani

hidrogenului.

Cu un

randament de cca.65%

~ocedeula foststudiatin Franta, SUA,Anglia,Suedia,realizandu-seinstalatii

rompacte,eu gabarite reduse, utilizate pentru alimentarea pilelor de combustie.

in cazul generatorului

de hidrogen

(brevet

ftancez),

reactia

globala de

cracare a hidrocarburilorin amestee cu apa este:

C7H16 + 14H20

~

7C02

+ 22H2

Gazele rezultate contin H2 ~i C02 ~i pot sa mai apara ~i cantitati reduse ~ CO~i CmHn. Solutia propune utilizarea unui reactor termic (temperaturi

~e 815°C) in care

presiune

se introduc

hidrocarburi

lichide

~i apa

sub

[~O

100bar)

pentru a asigura un randament ridicat al reactiei chimice.

~stalatiaa

fost conceputa pentru a

fi montata pe un autovehicul; ea

recupereazaatat 0 parte din vaporii de apa din gazele de evacuare ale motorului

tit~ipartial caldura gazelor de evacuare

~i arde 0 parte din hidrogenul

produs

j:entrua realizatemperatura necesara reactiei chimice.

Generatoare de hidrogen

cu a/coo/i primari.

Utilizarea

alcoolilor

~truproducereahidrogenuluiprezinta unele avantaje fata de hidrocarburi.

Ungeneratorde hidrogen cu

alcool metilic areacela~i principiu ca ~i in cazul

o utilizAriihidrocarburilor.In primaetapa se trece un amestecechimolarde

Iicoolmetilic~i apa peste un catalizator~ise obtineH2 ~i CO. A doua etapa

roasta in transformarea CO in C02 cu ajutorul vaporilor de apa la 160°C,

459

procesin care se obtine ~iH2. Acest procedeueste aplicatin Franta~iSUAI

unde s-au realizat generatoare de hidrogen simple din punct de vedeW

constructiv ~i cu pret redus, care au fost utilizate la aIimentarea unei baterii~I

combustie de 1200 k\V (debitul de hidrogen produs este de 2

30 kg/h).

Generatoare de hidrogen cu amoniac. Producerea hidrogenuluipm

rlA"I""

u."'~",,",.I

st''''''J

n11nArA'"

I'''''',,",

"'

"n;"'1"

I

v

""""".&w

I",

.aw.

tA

'"

m

nA

r

",t11ri

.&.&t'''''' w.&."",a

a

riA

'-6"""

"f'I

."

"v

vvv

t:,.f'lf'lor

""

A"tA

""101"""

fnorl' l

.J.VW~\

convenabila, deoarece amestecul de N2 ~i H2 se obtine cu un randamentfOaI1!

ridicat (- 98%)~inu mai necesita 0 purificare suplimentara pentru folosiream'

majoritateapilelorde combustie.In cazul cand este nevoiede H:~pur se poaitl

asocia reactorul cu 0 celula de difuzie cu Pd; un astfel de generator de hidrogel

a fost

realizatin Suediapentru aIimentareaunei baterii de combustiede 200

kW instalata la bordul unui submarin actionat electric).

Alte procedee de obfinere a hidrogenului In ultima perioada s-au consemnat preocuparile speciali~tilordel obtinere a hidrogenului cu ajutorul bacteriilor. Astfel microbiologi sovieticiau, studiat insu~irea unor bacterii de a descompune apa in elementele componente atunci cand dispun de lumina suficienta. Doi cercetitori japonezi Henichi Honda ~i A. Fujishima, transpun8nd fotosinteza intr-un model experimental, au reu~it sa reproduca fotoliza ape~ obtinand hidrogen. Un grup de speciali~ti de la Institutul International pentru Analiza

SistemelorAplicate au avansatideea colectirii hidrogenuluidin noduliiunor plante leguminoasecare produc0 cantitateinsemnatade hidrogence se degaja

in natura(s-a calculatca numaiin plantapilede soiadin SUA se eliminaanual

in atmosfera cca.30.000.000.000 m3 de hidrogen). Cercetatorii in domeniui genetic ar putea finaliza un sistem de colectare a hidrogenului produs de astfe! de plante. Anastasios Melis, cercetator la Universitatea Berkley din California,in urma investigatiilor de laborator propune 0 metoda de stimulare a aIgelor dea produce hidrogen in timpul procesului de fotosinteza, [207]. Stephen Kurtzer,

pre~intele

optimist in privinta metodei, imaginandu-~iconducte din plastic transparent cu

companiei Melis Energy Inc. din Santa Barbara - California este

umplute cu apa in care se dezvoltA aIgele. Hidrogenul

astfel rezultat este captat ~iars in instalatiile de turbine din centrala electric!; el estimeaza 0 putere de 10 MW ~ichiar mai mult, [396]. Utilizarea pe scara larga a hidrogenului reclama fabricarea acestuia pe scara industriala, in cantitip mari ~i la un pret competitiv. Spre deosebire de

diametre de 12

18"

combustibilii fosili, hidrogenul nu va fi 0 materie prima, ci un purtator de energie cu 0 flexibilitate mai mare decat cele cunoscute in prezent. Are dezavantajul ca fabricarea lui cere consumul unui alt purtator de energie;

460

Irtulintrecaldurade combustiea hidrogenului~i energiaprimaranecesara

!truproducerealui este cuprins in intervaluI55

70%.

in functie de utilizare sunt cercetate caile de producere economica a 'ogenuluiprin viziunea unei perspective indep1irtatein conditiile dezvoltarii rgeticii~i a tehnicii mondiale, care repercuteaza in schimbarea raportului

'ntrp.Ai,,~r~,:)1.~

,,\01\1""

,"'

"

"

1"t1!)t;:t.r;1 nrlmQ.

.&LI."",,,W.l.,,.I

t'

""

_

I[icareasa industriaUi.

f'n1"'r\hl1"t;h;1;

"'""V.l

,

,."

vJ

"'1""; ""Q.,.1

.PJ

1.1.1~'-U

I.,

11+;11'"70+.0

u

-;-n

nrO"7on+

1.&p.l."'~"'J.1L.

I

I

I.L.lu.,,'"'.1

1~

.I.U

hidrogenuiui probleme specifice in cazul

Ilosirii lui drept combustibil pentru motoarele autovehiculelor. Sistemul de

mentare eu hidrogen trebuie sa asigure conditii asemanatoare cu cele oferite sistemeleclasice in ceea ce prive~te siguranta in exploatare ~i autonomia de

Ptoblemelegate de stocareli ~i transporiul Stocarea~i transportul hidrogenului ridica

Ilasarea autovehiculului.Autonorniade deplasare se stabile~tein limitele

Ilumului ~i greutatii disponibile pentru combustibil la bordul vehiculului ~i indede modul de stocare (volumul limitat introduce restrictii mai mari

'.Irestrictiareferitoare la greutate).

Siguranta utilizarii hidrogenului drept combustibil trebuie evaluata Iffiparativeu alte surse de energie. Orice combustibil inmagazinat intr-un

'hiculin viteza mare constituiepericol de incendiu. Cantitatea de energie

agazinataintr-un rezervor de automobil este aproximativ aceea~i, indiferent naturacombustibilului.

Rezervoarele conventionale

de

benzina

sunt

din

tabla

subtire

~i

Inerabilechiar la accidenterninorede trafic. Containerelefolositepentru a

agazinacombustibili gazo~i sunt considerabil mai rezistente. Hidrogenul oscontine,pe unitatea de volum, cea mai mica cantitate de energie dintre

I~ combustibilii,iar pierderea unei mici cantitati nu poate fi periculoasa.

rebuie,totu~i,avute in vedere cateva proprietati specifice hidrogenului:

- hidrogenul se scurge cu mai multa u~urinta prin imbinarile gre~it executate (cu pori), datorita dimensiunilor reduse ale moleculelor; -se aprinde de la surse cu temperaturi relativ joase, comparativ cu atti combustibili (la presiunea atmosferica se aprinde la 530°C, temperatura mai coborata decat a metanului - 645°C, dar mai ridicata decat a propanului - 510 °C); -tlacara de hidrogen se propaga cu viteza mai mare ~i in amestecuri mai diluate decat flacarile altor combustibili (limitele de

inflamabilitate sunt mult mai largi: 4,1

nu permite acumularea unei energii mari intr-un volum delimitat, in

cazul unei scurgeri de hidrogen intr-un mediu unde poate fi aprins; prin urmare orice explozie ce ar rezulta ar fi de putere mai mica decat in cazul altor combustibili. In plus, flacarile de hidrogen

Aceasta proprietate

75,6%).

461

radiaza foarte pupna energie infraro~ie, reducand considerabi\ li

pericolul aprinderii obiectelor inconjuratoare.

p

Ca masuri de prevedere hidrogenul poate fi amestecat cu un odorizam\ H (similar gazelor mercaptane in cazul gazelor naturale), iar racordurile trebuitl

. ingrijitexecutate.Pentru evitareapericolelorintregul sistem de alimentareCijl

hitirnopn

0

,,~

,

fi

nrp"~711t

.t'.&_"~-"

I'll

v

<:!11n~np

u

t'-t'-

tip

""'-

<:!im1r~nt~

,

o

~

"i

"i"tpmp

tip

'i.& ~.&

,."'''''''&.&'''

'

u

TP1"t;.,.<1rp

"

",aL"II,.oI.I.""".

Stocarea

Fiind eel mai u~or gaz ~iavand in vedere consumurile mad de hidrogenl

~i transportul hidrogenului in stare gazoasa

f(

avantajoasa stocarea ~i transportullnl

stare normala. Transportul hidrogenului in stare gazoasa prin conducte arecal

principaldezavantajnecesitateade a pompa un volum de trei ori mai mareI

in procesele industriale actuale, nu este

decat in cazul gazelor

naturale

pentru

a asigura

0

cantitate de energie

echivalenta~iaceastadeoarecehidrogenulare 0 puterecaloricade trei ori mail

mica decat gazele naturale. Stocarea in stare gazoasa se face in butelii de otella

cca. 250 bar ~i chiar mai mult (Daimler-Chrysler folose~te rezervoare CUi hidrogen comprimat la 350 bar, [418]). Cantitatea de hidrogen inmagazinatA este mica, recipienpi fiind volumino~i ~igrei - cca. 10 kglm~ de hidrogen.

presiuni mari-I

Pentru autovehicul este important de comparat volumul ~i greutatea rezervorului de combustibil, respectiv autonomia1 in cazul folosirii unei game variate de combustibili. Presupunand ca 0 butelie cu combustibil comprimat are un volum utH de 40i ~i 0 greutate de 60 kg, pentru un vehicul alimentat eu

hidrogen, comparativ cu alti combustibili, aceste date sunt prezetttate in tabelul

2.72.

Stocarea ~i transportul hidrogenului in stare lichida Tinand cont de aplicatiile actuale ~i viitoare ale hidrogenului ~i luand In considerare avantajele pe care Ie ofera pastrarea ~i transportul sau in stare

I Num8rul maxim de kilometri ce pot fi parcur~ cu cantitatea de combustibil din rezervor

462

inefiata(1t

H2 gazos) se observa intense preocupari

rezolvareaunor probleme legate de transportul ~i pastrarea hidrogenului

Hz lichefiat ==800 t

Inid,

~i valoare.a

emicaa caldurii sale de vaporizare ridica probleme deosebite, cum ar fi:

. de ordin mecanie, privind modifidirile suferite de caracteristicile fizico-chimice ale materialelor intrebuintate (otelurile de mare rezistentamecanica se comporta cu un grad sensibil de ftagilitate sub tensiune mecanidi, in medii care conlin hidrogen ~i ia temperaturijoase); -problemede izolatie ~i constructie a rezervoarelor de stocare, Sunt

excluse solutiile de izolare a rezervorului cu ajutorul maselor plasticeexpandate ca: polistiren, policlorura de vinil, poliuretan, etc. Sau fibre de sticHl. Singura izolatie convenabila este izolatia cu pereti dubli de tip Dewar (lntre ei fiind vid de ordinul

bar) prevazuti cu absorbanti de degazare;

recipientul in care se stocheaza hidrogen lichid se imbraca cu al doilearecipient cu azot lichid. Consumulteoretic de energie pentru lichefiere este de cca. 3,3 kWh/kg 'drogenlichid.in practica randamentele atinse sunt net inferioare, consumul :eenergie fiind diferit in functie de instalatie: la instalatiile mici (cca. 2t1zi)

Insumulde energie este de aproximativ25 kWh/kg hidrogen lichid, iar stalatiilede mare capacitate(cateva mii de tone pe zi) necesita 10 kWh/kg lidrogenlichid.Pentruun parc de 20 000vehiculear fi necesara0 productiede

L20 tlzi, consumul energetic pentru lichefierea hidrogenului fiind de Iproximativ13kWh/kg hidrogen lichid, [230], [453]. S-auconstruit rezervoare de hidrogen lichid cu capacitatea de 50 000 C

'0,5%pierderein 24 ore) ~i se preconizeaza constructia unor rezervoare de

850000C(de 25000

Temperaturade. fierbe.re. foarte. scazuta la pre.siune.normala

0,0133

0,00133

semnalat rezervorul Centrului Spatial Cap Canaveral cu

pacitateade 3,2 Mt),

[230], [453].

Transportulhidrogenului lichid nu poate fi efectuat prin conducte, ci cu

~utorulunor rezervoare criogenice, a caror constructienecesita materiale

'eciale.S-au

;POOOO

107000

construit

rezervoare

transportabile

de

mare

capacitate

t)

care permit alimentarea statiilor stabile de stocare a

'drogenuluiin vederea transportului maritim intercontinental. Deservirea rezervoarelor de hidrogen lichid necesita asigurarea unor echipamentespeciale ~i a accesoriilor de manevrare, preincalzitoare ~i dispozitiveautomate de control ~i sisteme de avertizare. De~i metodele pentru

manuirea~i stocarea hidrogenuluilichid (ca, de altfel ~i pentru oxigen ~i

celelaltegaze naturale) sunt stabilite, adaptarea acestor solutii la automobile

lpoateridicadificultatilegatede conditiilevariatedeintretinerein exploatare.

463

Se apreciaza ca., pentru un continut energetic echivalent cu al cantita!i de motorina, hidrogenul lichid (impreuna cu instalatiile necesare

8

hidrogenul comprimat necesita un volum de 6

""Q l

ori mai mare decat motorina, in timp

remgerare) necesita un volum de 6

10 ori mai mare.

Pentru

nt ar "Q

,

,

autovehicule, in

I'll

I''''

"'-'&

m

I.

hl1"t;h;1

vw

n

l.u

cazul

folosirii acestui

nnn

t'

~nl"'I'

J

U

I.v""'

;""Q

"'''''

sistem de

""'7

"""'''''

",.,<>

YV""""''''V.I

sto

1",. ono'

5'

;

"Q fi n,.,,,;h;)Q

yu

La.

}lV

,

V

"''''''''.&.L&

m

cu altele pline.

Stocarea hidi'ogenului subforma de hidruri

Folosirea

hidrurilor

metalice

constituie

0 metoda

i

mai avantajoasa ~

stocare a hidrogenului atat in ceea ce prive~te compactitatea, cat ~i sigurantaij exploatare. Se ~e ca anumite metale ~i compu~i intermetalici reaction~ reversibil cu hidrogenul formand hidruri termic instabile; acestea, p~ incatzire, elibereaza hidrogenul. Hidrurile metalelor alcaline ~i alcalino-pamantoase se descompun~ apa eliberand hidrogenul. Se poate combina formarea hidrurilor cu fenome~ de absorbtie a hidrogenului de catre medii poroase (buretii de paladiu, even~ eu adaos de aur sau argint, pot absorbi un volum de hidrogen de eea. 980o~ mai mare, hidrogen ce este eliberat prin ineatzire). Hidrarea la Nis la presiunal de 2,8 bar ~i temperatura ambianta realizeaza 0 densitate de inmagazinaredl doua ori mai mare decat cea a hidrogenului lichid.

Tabelul 2.73 - InfIuenta modului de stocare a hidrogenului la bordul vehiculelo

asuora volumului i

reuti °irezervomlui de combustibil, 230, f453

Automobilmic litraj Automobilputere

(615

)

medie(1240

)

Greutate

Volum

Greutate

Volum

Autobuz (15000kg)

Greutate

Volum

 

k

t

k

t

k

t

Reurvor

de benzini

36

34

46

56

216

260

sau motorina Rezervor de hid Lichid

1200

Butelie otel Hidruri:

5200

Fe-Ti

-

3000

Me:., Ni

Utilizarea hidrurilor, insa, ridiea 0 serie de probleme, cum ar fi:

-asigurarea debitului de hidrogen; - pret ridicat al purtatorilor; - masa ~i volum relativ marl (tabelul 2.73 prezinta comparativ volumu ~i greutatea rezervoarelor de hidrogen in diferite varlante de stoeare eomparativ eu eel de motorina, pentru diferite tipuri de vehicule);

464

- necesitatea unei dima~i de incaIzire pentru eliberarea hidrogenului

ca

a de

ta in

eaza

pnn

in

nul

tual

on

nea

de

(sunt avantajoase,

sub acest

aspect,

hidrurile

active

la temperatura

ambianta- cum ar fi hidrurile fier-titan ~i lantan-nichel, dar acestea

continun procent redus de hidrogen - cca. 2

5% in greutate).

in figura 2.567

este prezentata

<>schema

de folosi~e a hidrogenului

J~!!utdin }1jdruripentru

alimentarea

motoru!ui

Caterpillar

3304

modificat

destinatvehicululuide minaEIMCO975, [309].

SAE@

Pompa de aM pentru ventilUe8 evterului

I

Regulator

Filtru

Motor

1=:

---

-- 1

~ld

,-v.Ur'

I

I

I

I Ricitor

I intermediar

:

,

r~

Qlntrare

('"

FiItru8er

aer

Alimentare

instalatie

hidruri cu licbid de ricire

18pornire

Alimentare8

princi pali cu lichid de ricire

a instaJatiei

de hidruri

Fig.2.567- Schemade folosirea hidrogenuluiobtinutdin hidmri pe motorulCaterpillar

3304modificat (s=1O,5 ~i camem unitara pentru hidrogen <s-a folosit varianta de motor

pentrualimentarecu gaz natural>,fatAde s=17,5 ~ camemseparat4de prearderepentru

motoriDA)destinat vehicu1ului EIMCO 975 pentru transportul minier, lichidul din instalapa der.1cirea motorului este folositA la producerea hidrogenului din hidruri, [309]

465

o imbunatatire a

stocarii de hidrogen in hidruri a fost adusa d~1

cercetatoriiamericani in cadrul proiectului de conversie a energiei ECDI

(Energy Conversion Devices Inc.) din Troy-SUA, [18]; aici a fost rea1izataol hidrura sub forma de pudra bazata pe magneziu care are posibilitatea del incorporare a 7%(m) hidrogen. 0 comparatie intre alte procedee de stocarea\

h;~r"n~nI1111; ,,; h;~rl1r;

u.avo"

w

u

'l.l

au

r

ILW

t:!1

""

"

nt";111

ylLW

,,""J""'

"f'.,.r;t

v.&

,

"

~.,.

'"'

a

"~,,t.,

,~

w.

u

~;n

&

"

rm

:!1 ~;n

~

""'

nl1n"t

t'u.u.",1.

~' I

U~

vedere al volumului

ocupat.

lata cantitatea

de hidrogen

continuta

intr-un titrul

pentru diferite metode de stocare:

 

-in cazul rezervoarelor criogenice 31 g,

- in

cazul

comprimarii

hidrogenului

71

g

(pentru

0

presiune del

imbuteliere de 340 bar\ -in cazul hidrurii realizate de ECD 103 g.

Pentru cre~erea suprafetei active cercetatorii proiectului au manl

porozitatea ~ au folosit 0 serie de aditivi printre care ~ carbon. Sistemul, sub forma unei etajere pe care sunt a~ezate canistre plinecui

hidrura,functioneazala presiunejoasa - 24 bar ~i 0 temperatura de 286°C;lal

pomire caldura este furnizata de un arzator catalitic, iar in timpul functionarii caldura provine direct de la procesul din celulele de combustie. Cca. 20% din hidrogen este consumat la demararea procesului. Folosind un rezervor de 120 t, continand 120 kg de hidrura se asigurh autonomievehiculului de 480 km. Hidrura propusa are ~i un mare dezavantaj prin faptul ca pudra de magneziu prezinta un mare pericol de explozie in timpul procesului de lucru.

Particularitiiple arderii hidrogenului in motoarele cu ardere interna Metodele de ardere a hidrocarburilor gazoase in mOtoruldiesel pot fi folosite la arderea hidrogenului, cu particularitati specifice. Cercetarile experimentale asupra posibilitatilor de utilizare a hidrogenului drept combustibil in motoarele cu ardere interna, au scos in evidentrtmanifestari de ardere anormala:

- viteza mare de cre~tere a presiunii pe diagrama indicata, datorata vitezei mari de ardere a hidrogenului, comparativ cu alp combustibili, fig.2.568 (viteza laminara de ardere a hidrogenului,in condifii stoechiometrice, este de 2,3 mis, [271]); - aprinderea spontana urmata de rateuri in admisie (''lntoarcerea flacarii") sau preaprindere care provoaca 0 cre~tererapida a presiunii pe comprimare cu efect negativ asupra lucrului mecanic dezvoltat pe ciclu; hidrogenul se aprinde de la piese ale motorului incalzite la

1 IMPCO

TechnolOgies

[18]

au experimentat

butelii

in care

hidrogenul

comprimat

se gase~

Ia

o presiune de 690 bar, conpnutul de hidrogen fiind de 7,5o/o(m).intre timp experimentarile continWipentru stocarea a 8,5o/o(m)hidrogen ~ chiar 11,3o/o(m)hidrogen.

466

temperaturirelativ coborate, cca. 530°C, necesitand 0 energie de aprindere mult mai redusa decat alti combustibili (la dozaj

stoechiometric,energia de aprindere este de 25

decatpentru metan, iar raportul cre~terapid la mic~orareadozajului).

ori mai mica

30

fig.2.569.

80

40~C6",,4

" ,\CH4

OI

L

:

o

20

/'

40

60

Procentegum a.er

Fi~2.569(dr.) - Energia minima de aprindere ~ntJUdiferip combusti-

bilig3Z0$i

1,0

0,9

0,8

10,7

I>

~

.a

I>

0,6

it 0,5

"C

.~ 0,4

I>

J1

0,3

0,2

0,1

0,0

o

\

\ \ \

Fig.2.568 (st) - Viteza lanrinaril de ardere a hidrogenului compa- rativ cu a alOOr combustibili gazo~ L230]

2

3

4

5

6

7

Coeficientu1de excesde aer A

467

Fenomenele de ardere anormaHise manifesta cu intensitate maximah\ utiliZarea dozajelor stoechiometrice, intarzierea la aprindere fiind redusa~ viteza de ardere mare. Aprinderea necontrolata poate fi provocata de punctclel calde de pe suprafata camerei de ardere sau a pistonului, electrozii bujiei,

supapa de evacuare, calamina rezultata din arderea uleiului, gaze arst'

r&a7 1 "rI"

,.,

'--_

a

l

"'_,

~f'

"'.

Prin

.a. A

&

1'nr

.I

LL

n;"tr

,O

~

ar

"

'"

a

";"",,It"

~.a

u

n

;

u.

""

"

ri

t;

.fooIo&u.t

;

"'&

nr

e

1".&

"

"

I

""

U

n;;

A

I

"

.1.&.&& .1.1

""'

Vu

"'r" ~.' I

\I~

&J.I.""IU.

ardere ~i il1 admisie, s-a evidentiat preaprinderea in camera de ardere ~i apOl:

urmeaza rateul in admisie (intoarcerea flacarli).

Pentm

privesc:

evitarea acestui fenomen s-au incercat diverse solup.i Cii111

- construcpa

motorului:

reducerea

duratei

de deschidere

simultana &,

supapelor, supape racite cu sodiu ~i sediu marlt, segmenti speciali pentru imbunatatirea et~arli camerei de ardere la ulei, limitarea temperaturii apei din sistemul de racire, montarea bujiei in pozipa retrasa; -procedeul de alimentare cu hidrogen:

- formareaunei peme de aer inainteasupapeide admisiedupa

inchiderea acesteia; - formarea amestecului aer-hidrogen in camera de ardere, scontandu-se ~ipe 0 omogenizare mai redusa a amestecului;

- racirea admisiei utilizand hidrogen lichid.

Procedeele aplicate nu au dus la inlaturarea totala a fenomenelor de

ardere anormala, dar trebuie mentionat faptul ca in toate aceste cazuri s-au utilizat motoare de serie cu camera de ardere nemodificata.

Cele mai bune rezultate s-au obpnut prin alimentarea cu hidrogen lichid in admisie, temperatura amestecului fiind coborata la -58°C (la aceasta temperatura volumul amestecului scade cu cca. 30%, ceea ce permite refacerea performantelor de putere atinse la functionarea cu combustibili fosili).

Aprinderea

necontrolata

a

amestecului

aer-hidrogen

urmata

de

intoarcerea flacarii in conducta de admisie, in afara de dereglarea alimentarii motoarelor policilindrice, poate provoca incendii. Modelele teoretice cunoscute privind evolupa sistemului hidrogen-aer in timpul procesului de autoaprindere prin comprimare rapida, considera schematizarl care includ in principal etapele care afecteaza inaintarea reactii10r globale" Sunt cunoscute modele cinetice care iau in considerare un set de reactii elementare, considerate importante, obtinandu-se 0 buna concordanta eu rezultatele experimentale (s-a considerat amestec omogen chimic ~i termic)" 0 problema dificila 0 constituie stabilirea setului de reactii elementare care sa descrie oxidarea hidrogenului. De~i exista in aceasta directie mai multe lucrari,

468

~miileprivindimportanta reactiiIor individuale ~i valorile vitezelor de reactie

rorespunzatoare sunt impartite.

Pentruamestecul stoechiometric temperatura minima de aprindere este rcca.400°C.la oresiuni foarte ioase (cca. 0.005 hart situatie care nractic nu

.&

J'

~

",

"

,

J.

~ intalne~te in cazul motoarelor cu ardere interna. Considerand amestecul

a

iali

rea

;itia

pa

"'"

~ft

",_,1:.::1"""

00'1V5"'" 111 ,",UUUJpu,",

~_

U,",

~

"';"" '"

}lJ eO)JUU,",

:

~J

t

---

\JUJ}ler

n

,

a.LUJ

~

a.

,.1

Glh

1

LlJu}lUJ

,

1

~

}lJ U,",CO)UJUJ

,.11'0

u";

aimisie- presiuneapeste 0,133 bar, iar temperatura peste 527°C nu s-ar atinge Witelede explozie. Cum experienta a aratat existenta unor preaprinderi in

,moadaadmisiei, este

s-a produs datorita

lemperaturiilocaleridicate a unor zone ale cilindrului motorului.

de la sine Inte1es ca aceasta

Amestec stoechiometric

1,~

0,7992

0,5328

0,2664

0,1332

" 0,07'$9

~

60,0532

0,0266

.

-

~ 0,01~

i

I

,

~

0,0013

0,0011

O,IIm

0,0005

0,0003

0,00:)1

l.r

"'

I

I

I

imita a III-al-

yo

,

"-

Nu se producee)(plozie

f

/'

-<:

/'

V Ilimita a II-al

/'

,/

-

Explozie

LimitaI-at --

-

673693713733 753773793813~33~3

Temperatura

[K]

Fig.2.570

pentru

hidrogen-aer, [230J, [453J

-

Limitele

explozie

stoechiometrice

de

amestecurile

in situatiaamestecului omogen chimic ~itermic, limita de explozie ar fi

'a

in timpuI

evolutiei

de

comprimare;

prin

cre~terea presiunii

~i

peraturiise atinge cea de a treia limita de explozie, fig.2.570 care este 'acterizataprintr-un mecanism de propagare cu lanturi de reactie cu

'ficarerara,prinradicaliactivi slabi:H02, H202.Local,in timpulevolutiei

comprimare,pot fi Indeplinite conditiiIe celei de a doua limite de explozie, IGar, datorita cre~terii presiunii, se produce 0 "stingere" a reactiilor pana se

'ngea treia limita de explozie

~i se produce reaprinderea (reactia

10

ifespundeintreruperiilantului de reactii in volum, iar reactiile 19, 20 -

paganiprin radicali cu activitate redusa, tab.2.74).

469

Tabelul2.74 - Reactiielementare probabile in cazul oxidirii hidroeenului,r230

Nr.

Ecuatia

 

Nr.

Ecuapa

 

1

H2 +OHH2O+H

13

H02 +OHH2O+02

2

J.J

-L. ()

_

()J.J

-L. ()

14

J.J

()

_

-L. J.J

J.J

_ ()

-L. ()

 

I

'-'2,

,

,

'-'.&

I

'-'

"".L""1.

I

,

,

.&

&.),'-'

I

'"'

3

H2 +OOH+H

 

15

H02 +HH2

+02

4

H2 +OOH+OH

16

H02 +H02

 

H202

+02

5

H+OH+MH2O+M

17

H2 +OHH2O+H

 

6

O+O+M02

 

+M

IX

I

H+H202

 

H2O+OH

7 H+H+MH2

+M

19

OH+H202

 

H2O+H02

8 O+H+MOH+M

20

H2 +H02

H202

+H

9 H2 +02

 

OH+OH

21

H2 +02

H2O+O

10 H+02

 

+MH02

 

+M

22

H2 +0+MH2O+M

 

11 H02 +HOH+OH

23

O2 +02

 

0+O3

 

12 H02 +0OH+02

s

c

d

d

 

I

n

MA

c

e

hi

'oteaintroducerii hidrogenului (se pot folosi

:irculatesauaer, aceasta solutie prezentand avantajul ca nu necesita un

gaze de ardere racite ~i

'orspecial).

1° .v>nnrnrp.ohidrnvemllu;

-'--r

'-."

"-o.

.

de aer - metoda ce ooate fi realizata

.I.

dUDa

Ideamplasarea organului de distribuire a hidrogenului, in doua variante:

_I

U)

l '-"'--.J

UL1 UUU\,;

ere

~

1.:

1

1

C1 lllUl U~~l1UIUI

:

--= n +- -

),1111 LJ -v

,

ft~X

",.-"",I""',"n+~ ""'0.rYnlo n .4)

),1" r::; ".

3u),1a),1a aJu),1Ja3aLa

,.I.a

"

admisie,fig.2.571a,solutiecare prezintaca dezavantajprincipalfaptulca

volumuldin galeria de admisie cuprins intre supapa de hidrogen ~i

supapade

admisie

determina

durata

maxima

de

introuucere

a

hidrogenuluiin cilindru (aerul aspirat inaintea introducerii hidrogenului trebuiesa asigure racirea incintei cilindrului, iar star~itul admisiei

hidrogenuluitrebuie sa preceada lnchiderea supapei de admisie, pentru ca

inultima parte a admisiei hidrogenlivrata pe ciclu;in

aspirareaunui amestec hidrogen-aer care s-ar autoaprinde venind in

de

sa se aspire in cilindru

intreaga

cantitate

caz contrar, cic1ul urmator ar debuta cu

contact cu piesele componente

prea1abil).

ale

camerei de

ardere

neracite in

SUpapa de

Supapa

de

admisie

supapa de

ev8CUare

hidroge

Aerto -""::"'i

~

~~

,

,

~

.~

Gaze

ar:e

Fig.2.57l- Modalitap de alimentare CD hidrogen a motorului

diesel prin separarea

hidrogenuluide aer: aJ - introducereahidrogenuluiprintr-osupa~ amplasatape galeriade

me; b) canalizatie de admisie separata pentru hidrogen, inclusiv supa~ de hidrogen pIasat4incamerade ardere, [230], [453]

b) canalizatie de admisie stWaratapentru hidrogen. inclusiv supapa de hidrogenplasata In camera de ardere, fig.2.571b; In acest caz Ja sfir~ituJ adrnisieinu este necesar sa se introduca neaparat aer: hidrogenuI poate fi introdus~i dupa inchiderea supapei de admisie, singura conditie impusa fiindca aerul introdus anterior saasigure racirea convenabila a gazelor de ardere ~i a punctelor calde din camera de ardere. Aceasta solutie de alimentarecu hidrogen poate fi aplicatii in doua variante:

471

- hidrogenul este introdus in cilindru la presiune scazuta la incepuM cursei de comprimare (deschiderea supapei de hidrogen se poatt

suprapune Partial cu sf'~itul

admisiei), sau

,

- la presiuneridicata la sf'ar~itulcomprimariiutilizandun injector~

hidrogen (in acest caz sunt necesare sectiuni de curgere mai reduse~\

Tntrnrll1l"prp!'Ih' dr nopnulu,

-0-""-"-'"

,--

<1uh

P

rp<11Uni»

u.a

rI.I';S

.&

""'

~

nrnhli»

.t'&vv.a

m

&.&v

rI

u

t<>n

""~\,

,,\

~i de dozare privind comanda supapei (sau injectorului) de hidrogal

~i amplasarea

acestora

in chiulasa

motorului,

avand

in vedereca\

motoarele modeme de automobil au 0 construqie compactA).

I

10 I

9 ./

\

"

Motor diesel cu camera

sepsrali de preardere

 

,

"-

1600rpm

8

7

Fig.572 - Emisia de oxizi de azot NO" in functie de presiunea medie efectiva

'-'

6

pe in cazul motorului diesel en camera separata

2:

separate de preardere

 

de preardere Caterpillar

OM 51

Motor diesel cu camers

1400

- 2200

rpm

3304

(£=17,5)

~

in

cazul

.!

4

acelui~i

motor

dar

cu

 

camera

unitar.1

~

 

3

SAE@

 

alimentat

en

hidrogen

 

(&=10,5),[309]

 

2

 

Motor

cu hidrogen

(camera

unitara)

1400

- 2200 rpm

 
 

o o

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

Presiuneamedieefectivli Pe [MPa]

In cazul motorului turbosupraalimentat Caterpillar 3304 alimentat cu hidrogen Strebig ~i Waytulonis [309] au folosit un traseu de admisie separat pentru hidrogen (cu conducta de admisie, obturator ~i supapa) fata de eel pentru aer, iar supapa de admisie a hidrogenului este deschisa cu 0 intarziere de 300RAC dupa deschiderea celei de admisie a aerului. Presiunea hidrogenului este reglata de un regulator in functie de presiunea de supraalimentare a aerului, fig.2.567. Inlocuirea camerei separate de preardere cu una unitara folosita pe motorul Caterpillar alimentat cu gaze naturale ~i scanteie electrica declan~ata cu un magnetou, concomitent cu mic~orarea raportului de

472

Inmarede la 17,5 la 10,5 au pennis 0 functionare buna a motorului, fara 'cerea tUicarii"~i 0 reducere substantiala a emisiei de oxizi de azot,

.572.

3°.Reducerea vitezei de degajare

rl'l:"t.o.f"n'u~A;"11"":"'4

,

0:

1"'~IlU""'U. V.~"~,,.

A.a.

U"

"

A'O'

<UU"."

O ~:

~.

ardere.Pentru reducerea

vitezei

;

p"U

de

a ciildurii,

,

"'

",

+.o

,,<u a"~'"

ardere

:"'

:"n

'~u"a

s-au

care poate fi controlata

A_

u"

nnr""

P' vpa5<U"

"'

a

~n

"<uu,,.

facut

experimentari

":

".

cu

liDitori(argon,heliu, azot, amoniac, gaze arse racite ~irecirculate, apa, etc.),

pecare,in afara

de

reducerea

puterii

iitrice

prin

aport

de

substanta

mbustibila,prezinta~ialte dezavantaje,mai ales cand ace~tianecesitaun

emseparatde alimentare.

Incercan

facute atm in bombe, cat ~i pe motoare

aratatcautilizareaazotului ~i a vaporilor de apa poate impiedica aprinderea

principal

o comprimarea

amestecului

hidrogen-aer,

efect

atribuit

in

'uriJorspecificemari pe care Ie au aceste gaze comparativ cu argonul ~i liul. Rezultatebune de reducere a vitezei de cre~tere a presiunii s-au obtinut . controlulvitezei de degajare a caldurii realizand un camp neunifonn de lzajeincamerade ardere, in jurul bujiei flind un amestec sarac; scade in acest ~tezadeardere~icantitatea de caldura degajata la arderea unitatii de volum amesteccombustibil.

Avandin vedere scaderea puterii litrice a motorului alimentat cu

i~rogen(la dozaj stoechiometrichidrogenul ocupa circa ~

din volumul

lindruluiin detrimentul cantitatii de aer care evolueaza pe ciclu, iar caldura

Ijam prin ardere

este

mai mica

decat

in cazul

motorinei

cu cca.

12%),

Itanecesitateagasirii unor solutii care sa permita 0 desfa~urare nonnala a 'Ocesuluide ardere pentru amestecuri din zona dozajelor stoechiometrice. Posibilitati1ede manre a puterii litrice pentru motorul alimentat cu

agensunt:

-cre~tereacantitatii de amestec combustibil care evolueaza pe ciclu:

- prin supraalimentare: in cazul alimentani

hidrogen, se mare~tepresiunea la aspiratie; -prin marirea cantitatii de aer aspirat: aceasta presupune, in cazul admisiei nonnale, formarea amestecului in interiorul cilindrului;

cu amestec aer-

marirea . randamentului

indicat prin utilizarea unor

rapoarte

de

. compnmare marl. in incercarile de a folosi injectia directa a hidrogenului in motorul "seJfarautilizarea unei surse suplimentare de aprindere, cercetatorii flfffiei :rmano-danezeMAN B&W, [271], [341], au mant raportul de comprimare de 13,7,valoarecurenta a motorului experimental 1L24/30 (D=240 mm, 8=300

I)laE=17, pentru a asigura autoaprinderea hidrogenului (s-au facut teste ~i E=25,dar solicitanle tennice au fost foarte mari). La rapoarte de

473

eomprimare miei, din eauza temperaturii seazute, s-au constatat defieiente aprindere ~ipropagarea insufieienta a flacarii. Din datele prezentate, metoda alimentarii eu hidrogen pe eursa eomprimare prezinta 0 serie de avantaje:

-

permite ere§terea puterii litrice a motorului eu cca. 10% in

solutt O; lo

"

J.

""

"-'V

nst

,

;

""

~"" +;

u'"'

up

lI.KA~

J

: 1U,

I""

~"""o""h;+ ~"" ;

u""'"'~u.&

\.I.'"' u

,

"ri"

J.}'v.l.""n

J.

1., U'"'U W''"

.II.""''''""

I'

eazul motoarelor eu eilindree mica ~i medie, unde oriee reducere putere este greu de aeeeptat;

-prin introducerea hidrogenului dupa aspirarea iiitregii cantitati deal"

ee evolueaza pe eielu, se ereeaza conditiile evitarii aprindel

spontane, fiind racite pArtilefierbinti ale cilindrului motorului;

- prin introducerea hidrogenului la ineeputul cursei de comprimare!ll utilizeaza 0 presiune relativ scazuta in sistemul de alimentareOJ

hidrogen (cea. 2

instalatiei de alimentare.

3

bar), tara a pune probleme difieile la realizarez

Utilizarea hidrogenului drept combustibil de adaos

Solutiase aplieamai multmotoarelorcu aprindereprin scanteiela care.

pentru cre~terea eficientei termiee prin marirea raportului global al caIdurilor specifice §i prin redueerea disocierii §i pierderilor in sistemul de racire, 51 folosesc dozaje sarace. Dar ehiar la utilizarea amesteeurilor stratifieate aceste motoare nu pot funetiona eu dozaje ultrasArace folosind benzina dre~ eombustibil deeat daea utilizeaza injeetia directA.Adaugand, insa, 0 eantitate de hidrogen in amestecul benzina-aer motorul poate functiona in conditii foarte

bune la dozaje saraee §i foarte saraee, hidrogenul asigurand aprinderea~

desfa§urarea arderii cu viteze corecte (hidrogenul are 0 iimita saraca de:i inflamabilitate - "-=10,6 - mult mai scazuta deeat benzina - "-=1,33, [230]). Apeland la un adaos de 15% hidrogen cereetatorii de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena-California au recut sa funetioneze un motor cu eilindreea totala de 5,78f Chevrolet 8V, tip 1973, eu un dozaj ultrasarac ("-=1,89, fatA de motorul cu benzina - "-=1,06) evidentiindu-se: ere§terea randamentului indicat §i reducerea consumului total de energie cu 30 40%, viteza redusa de propagare a flacarii in amesteeuri ultrasarace §i reducerea temperaturii medii a gazelor de ardere eu eca. 200°, [230]. Daca se inloeuie§te combustibilul liehid eu gazul natural (gazul metan) §i se adauga hidrogen se obtine un amestee hidrogen-metan (gaz natural) numit hitan care poate fi folosit in motorul cu ardere interna. Primele informatii despre acest amestee sunt din anul 1994 §i arata ca prin folosirea unui combustibil format dintr-un amestee de 30% hidrogen §i 70% metan emisia de oxizi de azot a unui motor de autoturism a fost eu 800fllmai mica decdt prevederile standardelor amerieane de poluare EPA pentru anu12003, [399].

474

eiente

eursa

de

de

in eazul

cere de

i de aer inderii

are se

:are eu

lzarea

care,

rilor

S-autacut ineercari de utilizare a hidrogenului drept combustibil de

Maos~iin motoml

cu

aprindere

prin

comprimare

in

varianta

diesel-gaz.

Rezu1tateleobtinute evidenpaza: ere~terea randamentului termic, reducerea lanoeraturiiIlazelorde evacuare. cresterea oresiunii maxime. cresterea emisiei

,_

,;

,",.a.

,

:II

~oxizideazot ~i reducerea emisiei de hidrocarburi din gazele de evacuare.

rrbnf'l11

~A

Ld~"~Wau

a "t'l1'11

V.;)Ul

u1 . ~6

:A

u"",, lUUl

"',

o'l"'\

V5"1.1

n

a

~""'n+

.LV.,'"

",noln

U"''''Ia.

1

"1

"

C

1

e

,,+o r

::

')'L'" 11

"':+O"7ft:

VlL""''-'l

d

o

'"

n

al

d

a

'-'I "".

o

Tn,

.l

,

JU

\.I",a

JO% hidrogen(din energia dezvoltata pe ciclu) au aparut manifestari de ardere

rioJentA.La sarcini miei s-a constatat 0 u~ara

renomeneJo.1'licatprin existenta unor zone in care ITontuide aprindere nu se

~opagii.

reducere a randamentului,

Prinracirecu apa, recircularede gaze arse ~iinjectiede hidrogenlichid

iJadmisie,se atenueaza mersul dur al motomlui ~i este posibila cre~terea plJportieide hidrogen la peste 30%. Mersul dur este ameliorat in cazul

utilizAriicamereiseparatede vmej.

Utilizarea hidrogenului

drept

combustibil

unic

o particularitatea utilizarii hidrogenului in aceasta varianta este

PJsibilitateaaplicariireglajuluicalitatival sarciniimotomluidatoritalimitelor

6e inflamabilitatefoarte largi ale hidrogenului (0,14<A<1O,[271]): se obtin

on

eu

ae

:ea

0,

a

)

t

valori mai marl ale randamentului

indicat

in sarcini

partiale,

comparativ

cu

motorulcuaJimentateu benzina. Cu toate acestea, cand excesul de aer atinge valoarea"-=2,5 este necesara 0 obturare moderata pentru a mentine ridicat

I1IJdamentulindicat,[230].

Sestudiaza~i posibilitaple de utilizare a hidrogenului drept combustibil unicinmotoruldiesel. Aprinderea prin compresie a amestecurilor aer-hidrogen ISlegreude reaJizat ~i din acest motiv atenpa speciali~ilor s-a indreptat spre realizareaaprinderiifolosind bujii incandescente sau alte mijloace.

Incercarile facute de I. Kegami

~i altii (in [230],

[453]) au ariitat ca in

cazul injectieidirecte, la rapoarte de comprimare obi~nuite, alimentarea cu

mdrogenprinsimplainjecpe la finele curseide comprimareconducela ardere

riolenti,datoritarezistentei mari la autoaprinderea combustibilului (motoml a

bstmaiintaiincalzit la temperatura de regim, temperatura apei de 90°C ~i apoi afostalimentatcu combustibil). Atat in cazul camerei de preardere cat ~i al eamereide van:eja fost foarte dificil sa faca motorul sa funcponeze cu hidro-

~ (maialesin cazul camerei de preardere, comportare atribuita pierderilor de cilduramairidicate asociate cu utilizarea unui canal de legatura ingust). insa 00atareaJizataaprinderea, motorul eu camera de preardere funcponeaza destul

Ielini~it,fenomen ce poate fi explicat prin influenta gazelor reziduale fierbinti

" ciclulprecedent (interactiunea termicAa ciclurilor). Cre~erea raportului de comprimare pentru a asigura autoaprinderea steculuiaer-hidrogen nu reprezinta 0 solupe avantajoasa, datorita

475