Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Seciunea prova
Seciunea prova, la navele chimice tipice, cuprinde tancul de coliziune prova, forepeak tank,
care, la navele moderne include i structura bulbului. Peretele dorsal al acestui tanc este un perete
etan, de construcie i rezisten special, fiind cunoscut sub denumirea de perete de coliziune
prova. Deasupra acestor tancuri se gsete o magazie de mrfuri uscate, puul lanului ancorei i
alte spaii de depozitare. Pe vertical, deasupra spaiilor de depozitare se afl puntea teug. Pe
teug sunt montate vinciurile de ancor i de manevr.
Seciunea prova este separat de restul navei prin intermediul unui coferdam care se extinde
n plan vertical de la chil pn la nivelul punii principale. Rolul coferdamului este acela de a
preveni scurgerile de produse chimice n caz de avarie la cargotancurile prova.
Seciunea centru
Seciunea centru, fiind seciunea cargotancurilor, are dimensiunile cele mai mari. Cu ct
aceasta este mai mare cu att nava este mai rentabil din punct de vedere economic. Spaiul de
marf este mprit ntr-un numr mai mare sau mai mic de cargotancuri, n funcie de tipul i
destinaia navei.
n zona pupa a seciunii centru sunt dispuse tancurile de slop al cror scop este de a reine
reziduurile de produse chimice provenite din marfa transportat anterior.
n conformitate cu normele de protecie a mediului marin, stabilite de ctre I.M.O., navele
moderne trebuie s fie prevzute cu cel puin trei trepte de separaie, pentru a reduce riscul
polurii mediului marin n caz de deversare accidental de produse chimice de la bordul navei.
Seciunea pupa
Tancurile pentru depozitarea combustibilului, a uleiului de ungere i a apei potabile se
gsesc dispuse n seciunea pupa, n imediata vecintate a mainii principale. O asemenea
dispunere face ca forele de mpingere ale mainii principale s se transmit corpului navei prin
intermediul unor coaste puternic ntrite.
n extremitatea pupa a navei se gsete tancul de coliziune pupa, afterpeak, situat imediat
dup compartimentul maini, tanc care este destinat transportului rezervei de ap potabil n
cazul voiajelor lungi.
Spaiul de locuit i servicii se ntinde deasupra ntregii seciuni pupa, deasupra punii
principale, unele compartimente cum ar fi camera crmei, compartimentul maini i camerele
frigorifice se afl sub nivelul punii principale.
Camera de ncrcare/descrcare se afl plasat n prova blocului de locuit, astfel nct
hublourile situate n peretele prova s permit o vedere clar asupra punii i instalaiilor de pe
punte. n acest mod ofierii de cart pot supraveghea orice operaie ce se desfoar pe punte n
timpul serviciului lor. Puntea de navigaie i ncperile destinate serviciilor de punte, cum ar fi
staia radio, sunt plasate la cel mai nalt nivel al blocului de locuit, pentru a da posibilitatea
ofierilor de cart s exercite o bun supraveghere a navei, n orice condiii de navigaie.
Dezvoltarea navelor specializate in transportul de produse chimice s-a extins si a luat o amploare
fara precedent in ultimii 40 de ani.
Dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, dezvoltarea industriei chimice din Statele Unite
a dus si la aparitia necesitatii transportului pe mare pentru produse chimice.
Inceputurile flotei mondiale de nave specializate au fost facute prin convertiri/modificari
(instalarea de tancuri speciale, dublu fund, modificari structurale si tubulaturi) la o serie de vechi
tancuri petroliere "T2" (produse pe banda rulanta in timpul razboiului).
Tancurile pentru produse chimice sunt mai mici ca dimensiuni si capacitate decat tancurile
petroliere, fiind insa mult mai complexe din punct de vedere tehnic.
La 10 ani si mai mult de la aparitia primelor tancuri pentru transportul produselor chimice,
majoritatea navelor ce au urmat au fost tot rezultatul unor conversii/transformari.
Comertul cu produse chimice a luat amploare, navele devenind din ce in ce mai complexe
(captusire suplimentara la tancuri, coferdamuri si alte modificari).
Lista primelor produse chimice transportate cu aceste nave nu era prea mare, produsele nu erau
pretentioase iar majoritatea partidelor trasportate erau proprietatea unei singure companii.
Incepand cu 1960, produsele chimice transportate au devenit din ce in ce mai complexe si mai
pretentioase, nomenclatorul lor crescand intr-un ritm rapid, declansand si o cerere pentru tonaj
suplimentar.
In aceeasi perioada au aparut si primele tancuri numite "parcel tankers", nave proiectate special
pentru transportul simultan al unui numar mare de partide de marfa pentru mai multi proprietari.
Aceste parcel tankers, mult mai complexe decat prima generatie de tancuri chimice
convertite/transformate, au marcat anii 60 ca fiind inceputul constructiei navelor specializate
strict pe transportul de prod use chimice lichide vrac.
La mijlocul anilor 60, tancurile pentru produse chimice lichide deja constituiau o clasa aparte de
nave specializate, diferita fundamental de celelalte nave (inclusiv tancurile petroliere).
Marfurile transportate, cea mai periculoasa clasa de substante transportata pe mare la aceea data,
riscurile si problemele deosebite pentru nava, echipaj si mediu inconjurator, au impus conditii si
cerinte stricte de proiectare, constructie si exploatare pentru tancurile chimice.
Desi de dimensiuni relativ mici, (cele mai multe sunt mult sub 50.000 dwt), tancurile chimice
sunt complexe, au un numar mult mai mare de tancuri de marfa decat tancurile pentru produse
petroliere, mult mai mici ca volum (cele mai multe sub 5.000 de metrii cubi), tubulaturile si
instalatiile aferente fiind dedicate pentru fiecare tanc, mai numeroase si mai complicate.
Operatiunile si procedurile de incarcare si descarcare sunt laborioase si foarte stricte pentru a
preveni contaminarea marfurilor si poluarea mediului inconjurator.
Constructia interna pentru rezistenta a tancurilor este mult simplificata pentru a minimaliza
posibilitatile de contaminare a marfurilor.
La proiectare si la executie se au in vedere caracteristicile substantelor ce vor fi transportate,
cerintele de manipulare si stocare, evitarea stresului asupra structurii de rezistenta a navei,
evitarea fisurilor si crapaturilor ce pot duce la contaminarea marfurilor, materialele folosite,
procedeele tehnice de executie si sudurile fiind de cea mai buna calitate.
Din cauza marfurilor speciale si incompatibile transportate, segregarea marfurilor este necesara si
este asigurata cu ajutorul coferdamurilor, bordajului dublu si a fundului dublu.
Peretii tancurilor sunt construiti din materiale speciale, cele mai multe din otel inox (simplu de
intretinut si spalat), dar deoarece acesta totusi este incompatibil cu multe produse chimice, s-au
proiectat si o serie de vopsele si materiale speciale pentru protectie: epoxy, rasini fenolice, silicat
de zinc, poliuretan si cauciuc.
Fiecare material de constructie si protectie are avantajele si dezavantajele sale, fiind folosit pentru
o anumita plaja de produse chimice, neexistand inca un material universal pentru toate tipurile de
produse transportate.
Astfel, cele mai multe tancuri de produse chimice (chiar si unele din otel inox), au tancurile
protejate cu diferite produse, asigurand astfel posibilitati de transport pentru o cat mai mare
varietate de produse chimice fara alte modificari.
Unele din produsele folosite la protectia peretilor tancurilor se gasesc in tabelul de mal jos:
Codul pentru constructia si echiparea navelor pentru transportul produselor chimice vrac (The
Code for the Construction and Equipment of Ships Carrying Dangerous Chemicals in Bulk -
BCH Code)
Noul cod a fost aplicat pentru constructia navelor incepand cu data de 12 aprilie 1972, in
preambul fiind specificate urmatoarele:
"Acest cod a fost stabilit pentru a se putea asigura un standard international pentru siguranta
transportului pe mare a produselor chimice periculoase vrac, prin stabilirea caracteristicilor
navelor implicate in aceste transporturi, precum si a echipamentelor necesare la bord functie de
caracteristicile marfurilor transportate".
Codul este completat de prevederi referitoare la poluarea mediului cu produse chimice.
Conventia Internationala pentru Prevenirea Poluarii pe Mare (MARPOL) 1973 cuprinde in Anexa
II Prevenirea Poluarii cu Substante Chimice.
Principiul de baza al acestui cod este de c1asificare a substantelor chimice transportate functie de
risc si corelarea cu tipul navei care le transporta; cu cat riscul este mai mare, direct proportionale
sunt cerintele pentru supravietuire si protectie a echipajului, navei si a marfii la bordul navei.
Navele de tip II: daca au mai mult de 150 m lungime, trebuie sa fie capabile sa-si pastreze
integritatea structrala in urma unei eventuale avarii oriunde pe toata lungimea navei; daca nava
are mai putin de 150 m lungime, nava trebuie sa-si pastreze integritatea structurala in urma unei
avarii pe toata lungimea navei, execeptie facand avaria in spatiul inchis de peretii etansi ai
compartimentului masina de la pupa navei.
Tancurile pentru marfurile de tip II trebuie sa fie pozitionate la cel putin 760 mm distanta de
corpul navei.
Navele de tip III: daca au mai mult de 125 m lungime, trebuie sa fie capabile sa-si
pastreze integritatea structurala in urma unei eventuate avarii oriunde pe toata lungimea navei,
exceptie fiind avaria in spatiul cuprins intre peretii etansi ai salii masina.
Daca lungimea navei este mai mica de 125 m , nava trebuie sa fie capabila sa-si pastreze
integritatea structurala in urma oricarei eventuale avarii, mai putin avaria la sala masina.
Nu sunt prevederi speciale pentru pozitionarea tancurilor de marfa.
Daca nava este destinata transportului mai multor tipuri de marfa, normele de constructie trebuie
sa fie in conformitate cu prevederile pentru cea mai periculoasa din substantele transportate, dar
cerintele pentru conditiile de transport al marfurilor (pozitionarea tancurilor de marfa) trebuie sa
fie conforme cu minimul cerintelor pentru fiecare produs chimic luat individual.
Codul are 7 capitole, primul contine generalitati cum ar fi definitii, survey si certificari.
Normele pentru constructia si caracteristicile necesare pentru tancurile de marfa si combustibil,
aerisiri, sisteme de control si monitorizare, echipamente electrice, instalatiile de monitorizare,
detectie si control al vaporilor si incendiilor variaza si ele functie de nivelul de risc.
Intre 1972 si 1983 au fost facute nu mai putin de 10 seturi de amendamente la codul initial.
Anexa II MARPOL
Conventia Internationala penru Prevenirea Poluarii (The International Convention for the
Prevention of Pollution from Ships, 1973/1978 -MARPOL 73/78) este cea mai importanta
conventie internationala adoptata pentru prevenirea poluarii.
1. Categoria A: Substante toxice lichide care ajunse in mare in urma spalarii tancurilor sau
debalastare prezinta pericol pentru mediul marin si/sau viata umana si/sau pot diminua confortul
si/sau orice alte activitati ale altor utilizatori ai mediului marin.
In cazul poluarii cu aceste tipuri de substante sunt necesare masuri urgente pentru depoluare si
curatire.
Ex. Acetona cianohidrin, disulfit de carbon, creozati, naftalina, tetraetil.
2. Categoria B: Substante toxice lichide care ajunse in mare in urma spalarii tancurilor sau
debalastare prezinta pericol pentru mediul marin si/sau viata umana si/sau pot diminua confortul
si/sau orice alte activitati ale altor utilizatori ai mediului marin.
Pentru aceste produse este necesara si justificata aplicarea de masuri antipoluare speciale.
Ex. Acrilonitril, tetraclorura de carbon, dicloretilena, fenol.
3. Categoria C: Substante toxice lichide care ajunse in mare in urma spalarii tancurilor sau
debalastare prezinta pericol redus pentru mediul marin si/sau viata umana si/sau pot diminua
confortul si/sau orice alte activitati ale altor utilizatori ai mediului marin.
Pentru aceste produse sunt necesare conditii speciale de manipulare.
Ex. Benzen, stiren, toluen, xilen.
4. Categoria D: Substante toxice lichide care ajunse in mare in urma spalarii tancurilor sau
debalastare prezinta un pericol minim, usor de identificat pentru mediul marin si/sau viata umana
si/sau pot diminua confortul si/sau orice alte activitati ale altor utilizatori ai mediului marin.
Pentru aceste produse sunt necesare unele conditii speciale de manipulare.
Ex. Acetona, acid fosforic.
Codul sta la baza emiterii unui certificat de conformitate pentru navele tancuri chimice, certificat
cerut de multe autoritati la intrarea navei in port, chiar daca in unele tari codul nu a fast inca
implementat.
Amendamente SOLAS - 1983
In 1983 a fost adoptat un nou cod, Codul international pentru Constructia si Echipamentele
Navelor care transporta Produse Chimice Vrac (International Code for the Construction and
Equipment of Ships Carrying Dangerous Chemicals in Bulk - IBC Code).
Codul contine amendamente la codul original (BCH Code), alaturi de alte capitole noi (cum ar fi
un capitol referitor la navele care incinereaza deseuri pe mare).
Prevederile noului cod sunt aplicabile pentru constructiile noi dar si pentru navele aflate in
serviciu, aplicarea fiind retroactiva.
Noul cod a fost adoptat de Comitetul pentru Securitate Marina (Maritime Safety Committee) in
1983 si este aplicabil tuturor navelor de orice capacitate construite incepand cu 12 iulie 1986.
Navele construite pana la 12 iulie 1986 se supun prevederilor codului BCH vechi.
In 1983 IMO a adoptat o serie de proceduri pentru descarcarea substantelor toxice pentru care s-a
inceput implementarea de un numar de tari membre IMO.
Aceste amendamente au fost facute pentru a incuraja armatorii sa mareasca eficienta stripuirii
tancurilor de marfa si alte prevederi care sa asigure reducerea cantitatii de reziduri ce apar/raman
la bord in urma transportului.
Importanta ambelor coduri BCH si IBC deriva din faptul ca ele se refera la conditiile necesare
pentru transportul substantelor chimice in vrac, inclusiv la modalitati de protectie a marfurilor in
cazul accidentelor.
Aceste doua instrumente sunt deci complementare, MARPOL este destinat prevenirii poluarii ce
poate avea loc in timpul operatiunilor de rutina, iar BCH si IBC concura la reducerea poluarii in
urma accidentelor navale.
In 1992, IMO a revazut prevederile din Anexa II MARPOL, cu scopul de a simplifica cerintele in
vederea implementarii la un nivel mai larg al acesteia.
S-au luat in considerare si alte efecte poluante cum ar fi toxicitatea, efectul consumului
produselor poluate din mare, bioacumularea, toxicitatea acvatica cronica, efectul substantelor
toxice asupra fundului marii, efectul substantelor care se pot scufunda sau pluti la suprafata sau
intre ape.