Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Date
Date
Mone Firicel
INTRODUCERE,
PRELUCRARE,
VALIDARE DATE
Bucureti
2008
Reproducerea integral sau parial a coninutului din
aceast carte este posibil numai cu acordul prealabil scris al
INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL i al autorului.
2
Cuprins
Desktop............................................................................................................................. 24
CTEVA ELEMENTE ALE GRUPULUI DE PROGRAME CONTROL PANEL ......... 28
CONFIGURRI POSIBILE PENTRU TASKBAR ........................................................ 33
Capitolul 2: Utilizarea aplicaiei Windows Explorer .................................................. 34
OPERAII UZUALE EXECUTATE CU WINDOWS EXPLORER ................................ 36
OPERAIILE DE BAZ ALE APLICAIEI WINDOWS EXPLORER .......................... 37
UTILIZAREA APLICAIEI RECYCLE BIN ................................................................. 47
Capitolul 3: Reele de calculatoare.............................................................................. 48
Capitolul 4: Paint........................................................................................................... 52
Capitolul 5: Wordpad .................................................................................................... 57
3
Capitolul 1: Prezentare ............................................................................................... 105
Capitolul 2: Realizarea unei prezentri ..................................................................... 107
Stabilirea animaiei unui obiect: ............................................................................. 107
Animaia trecerii de la un slide la altul ................................................................... 109
Capitolul 3: Formatarea modului de rulare a prezentrii ......................................... 110
4
Noiuni hardware i software
Noiuni elementare referitoare la calculatoarele personale.
SISTEME DE OPERARE
Resurse SOFTWARE: LIMBAJE DE PROGRAMARE
PROGRAME UTILITARE DIVERSE
SISTEME DE GESTIUNE A INFORMAIEI
PROGRAME DE GRAFIC, TEHNOREDACTARE, CALCUL
MATEMATIC, PROIECTARE ASISTAT N DIVERSE
DOMENII (inginerie, construcii), CONTABILITATE,
ANTIVIRUS, COMUNICAII etc.
UNITATEA CENTRAL
Este acea parte componenta definitorie a unui sistem de calcul. Far aceast parte nu
putem vorbi despre un calculator. Configuraia unei uniti centrale poate fi diferit de la un
PC la altul dar ntotdeauna exist cteva componente de baz care sunt absolut obligatorii
n funcionarea calculatorului.
5
Carcasa
Carcasa gzduiete toate componentele care intr n alcatuirea unitii centrale. Din
punct de vedere al formei carcasele sunt de doua tipuri : desktop (laimea mai mare dect
nlimea) i (mini)tower (nlimea mai mare dect limea)
desktop tower
n orice carcas se afla sursa de alimentare care este de tip ATX (Advanced
Technology eXtension) i este de o anumit putere de exemplu 500 550 W.
6
Cupla pentru mufa de
alimentare
Soclu PCI-E
Socluri pentru
uniti de disk
Soclu PCI
Memoria FLASH
Memoria flash este o memorie electronic, de calculator (sau alt aparat), nevolatil
(n care datele persist i fr alimentare cu energie electric), i care la nevoie poate fi
tears i reprogramat (rencrcat cu date). "Flash" mai desemneaz i tehnologia
folosit la fabricarea memoriilor de acest tip.
Memoriile Flash le putem gsi sub forma unor carduri de memorie sau sub forma
unor stick-uri USB. Cardurile de memorie sunt de mai multe tipuri cele mai folosite fiind
Micro SD, Mini SD i cele de tip SD (Secure Digital). Pentru a scrie i citi cardurile de
memorie se folosesc cititoare de carduri.
Memoriile Flash au capaciti de stocare a datelor cuprinse ntre 512 MB i 32 GB.
OBSERVAIE:
Pentru a putea manevra informaia cu ajutorul unui calculator, aceasta trebuie
organizat i msurat.
DEFINIIE:
Pentru a v putea face o imagine mai concreta asupra ceea ce nseamna aceste
capaciti, gndii-v de exemplu la faptul c o pagin de text redactat cu caractere de
dimensiuni obinuite reprezint o cantitate de informaie de cca. 2 Kilobytes.
Este acel dispozitiv utilizat pentru stocarea datelor n cantiti foarte mari i pe
termen ndelungat. Capacitile de stocare actuale depesc valoarea de 160 GB
ajungnd pna la capaciti de 1 TB. Hdd-ul are att capacitatea de stocare a informaiei
ct i de scriere i de citire.
El se poate afla att n interiorul calculatorului fiind fix, dar i n afara lui atunci fiind
vorba de hard disk-uri externe.
Pentru o gestionare mai bun a HDD-ului el poate fi mprit logic n zone de
capacitate mai mic numite partiii, acestea fiind recunoscute de ctre sistemul de
operare prin litere din alfabet urmate de dou puncte (ex. C :, D :, E :, F :, , Z : ). Partiia
principal are litera C : .
n afar de capacitatea de stocare mare, este de dorit ca unitatea de hard disk s
permita o scriere i o citire a informaiilor ct mai rapid i un transfer al informaiei foarte
ridicat. Din acest motiv hard disk-urile sunt de tip IDE - Integrated Drive Electronics (ATA)
i de tip S-ATA (Serial - Advanced Technology Attachment) sau S-ATA II.
9
Mufa IDE ATA cabluri ATA i S-ATA Mufa S-ATA
11
n afar de componentele despre care am vorbit pn acum n Unitatea Central se
gasesc i alte dispozitive de natur hardware care se conecteaz la calculator folosind
soclurile despre care am mai vorbit (PCI, AGP, PCI - E). Aceste componente se numesc
plci de extensie.
ntr-un calculator putem gsi :
Placa video este acel dispozitiv care realizeaz conversia imaginilor create de
calculator n semnale electronice recunoscute de dispozitivele de afiare. La ora actual
plcile video sunt de tip PCI-E, nume dat dup modul de conectare (soclul folosit). Pe
placa video ntlnim memoria video. Aceasta conine informaiile afiate pe ecran, dar i
o serie de date specifice pentru culoare, strlucire, etc. La ora actual exist plci video
care au memorii cuprinse ntre 128MB i 1GB. Dup mufa de conectare la monitor placile
pot fi D-SUB sau DVI. Plcile video pot avea ieire TV.
Placa de sunet este acel dispozitiv care realizeaz conversia informaiei digitale
(binare) aflat pe calculator n semnal sonor pe care l putem auzi folosind anumite
dispozitive numite BOXE ACTIVE. La ora actual plcile de sunet sunt de tip PCI. Ele au
deobicei 3 mufe una pentru ieirea semnalului sonor catre boxe, una pentru a introduce
semnal sonor de la un dispozitiv extern (casetofon, CD-rom, etc) i una pentru microfon.
12
Aceste echipamente mpreun cu unitatea de DVD-ROM constituie dotarea
multimedia sau kitul multimedia al unui calculator. Cu ajutorul lor calculatorul poate s
ruleze muzic i filme la fel ca un aparat destinat special acestor scopuri.
Este acel dispozitiv utilizat pentru a putea conecta mai multe calculatoare ntr-o
reea. Dup modul n care se poate face conectarea plcile de reea sunt de tip UTP (mufa
de conectare seamn cu cea de la telefon). Dup modul de cuplare la computer sunt de
tip sau PCI sau USB. Exista si plci de reea WIRELESS care comunica prin unde radio.
Din punct de vedere al vitezei placile sunt de 10Mb/s, 100 Mb/s i 1000Mb/s.
Placa de fax-modem
Aceast plac este folosit pentru a converti semnalul digital produs de calculator
n semnal analogic (i invers) n scopul transmisiei i recepionrii de informaie folosind
linia telefonic. Denumirea de modem vine de la modulator i demodulator de semnal.
Aceast conectare ofer posibilitatea accesului de la calculatorul propriu la reeaua
Internet, sau a transmiterii i recepionrii de faxuri cu calculatorul, evident utiliznd
software specializat. n funcie de modul de conectare la computer fax-modemurile sunt de
tip PCI. Modemurile sunt caracterizate prin vitez de transfer, adic cantitate de
informaie transferat n interval de o secund a carei unitate de msur este bps (bii pe
secund). Din acest punct de vedere la ora actual modemurile sunt de 33600 bps sau de
56000 bps (33.6 Kbps sau 56 Kbps).
TV Tuner extern
Aici se conecteaz
mufa de la antena TV
Exist plci de baza care au inclus placa video, placa de reea i placa de sunet.
Aceste placi se numesc All On Board i sunt foarte utile pentru ca nu mai trebuie
achiziionate separat respectivele componente.
Video
Reea
Sunet
14
Dispozitivele ataate unitii centrale, cum sunt: monitorul, tastatura, mouse-ul,
imprimanta, scanner-ul, camerele web se numesc DISPOZITIVE PERIFERICE pentru c
se afl n afara UC, deci la periferia (la exteriorul) calculatorului.
Monitorul (display-ul)
Este unul din dispozitivele de ieire a sistemului de calcul. Prin intermediul sau putem
urmri vizual comenzile pe care le dam calculatorului i putem vedea rezultatele lor.
Monitorul este conectat la calculator prin intermediul placii video.
n legatur cu un monitor, utilizatorul poate fi interesat n primul rnd de:
- posibilitatea monitorului de a afia imaginea color;
- modul de afiare a imaginii;
- fineea afirii imaginii;
- mrimea diagonalei monitorului;
DEFINIIE:
Imaginea pe un monitor este compus dintr-un numr de puncte elementare numite
PIXELI. Totalitatea pixelilor care intr n componena imaginii afiate pe lungimea i
pe limea monitorului reprezint REZOLUIA monitorului. Cu ct rezoluia este
mai mare cu att imaginea este mai clar, ea fiind o expresie a fineii imaginii.
Monitarele dispun n mod obinuit la ora actual de urmatoarele standarde video:
VGA (Video Graphics Array), care permite o imagine formata din text i grafic color
cu o profunzime de culoare de 8 bii (256 de culori). Rezoluia unui astfel de monitor
poate fi de 640x480 pixeli, sau de 800x600 pixeli.
SVGA (Super VGA) reprezint o variant mbuntit a standardului VGA acceptnd
o profunzime de culoare mult mai mare 64 de biti i avnd posibilitatea s lucreze i la
rezoluii mult mai mari 1024x768 pixeli mergnd pn la 1900x1600 pixeli.
Rezoluia monitorului depinde i de mrimea diagonalei sale, ca la televizoare. Uzual,
monitoarele au diagonala de 15, 17, 19, 21 inches.
ntre pixeli exist anumite spaii libere numite dot pitch. Cu ct dimensiunea acestor
spaii este mai mare cu att imaginea este mai proast. La ora actual dot pitch-ul este de
.27 sau .25
Monitoarele mai au o proprietate important i anume rata de refacere
(mprosptare) a ecranului (refresh rate). Aceasta se msoar in Hz. Rate de refacere
mai nalte nseamn imagini mai stabile, acestea trebuie s se potriveasc cu cele ale
placii video. O rat de mprosptare bun este peste 75 Hz.
Dup modul de formare al imaginii monitoarele sunt : cu tub cinescop, cu cristale
lichide (LCD) i cu plasm.
15
Tastatura
Tastatura de tip AT are mufa de conectare rotund mai mare i dispune de 5 pini, iar
tastatura de tip PS/2 are mufa de conectare tot rotund dar mai mic i are 6 pini. Mufa
USB este dreptunghiular cu 4 lamele. Pentru a trece de la un format la altul exist
adaptoare AT PS/2 i USB PS/2.
16
d. tastatura direcional i de orientare este format din tastele sus,
jos, stnga, dreapta i setul de taste aflat desupra lor, se folosete
pentru orientare i poziionare ntr-o pagin.
Mouse-ul
17
Imprimanta
Scanner
Camere Web
RESURSE SOFTWARE
Prin produs software nelegem orice aplicaia aflat pe o unitate de disk folosit
pentru funcionarea calculatorului sau pentru a obine rezultatele de care avem nevoie.
Forma de organizare a informaiei n vederea stocarii si prelucrarii este FIIERUL
Orice date existente pe un dispozitiv de stocare sunt constituite n fiiere. Exemplele de
fiiere sunt multiple: un text, o imagine, o melodie, o baz de date cu diverse informaii,
etc., toate sunt fiiere.
Partea logic este alctuit la rndul ei din dou pri numele fiierului i
extensia. Pentru a exista un fiier este obligatoriu ca acesta s aib nume; extensia nu
este obligatorie, ns majoritatea fiierelor au extensie aceasta reprezentnd criteriul
fundamental de clasificare al fiierelor.
Numele fiierului poate fi alctuit din maxim 255 de caractere. n nume nu trebuie
s folosim punct (.), virgula (,) ! @ # $ % ^ & * ( ) { } [ ] ? ; ~ tilda / slash \ back slash.
Se recomand folosirea literelor i a cifrelor, se poate folosi i spaiu n funcie de sistemul
de operare n care lucram.
Extensia aa cum am vzut mai sus este alctuit din 3 caractere.
Se observ faptul c numele fiierului se desparte de extensie prin PUNCT.
Exemple de fiiere bilet.txt, ana maria.bmp, 123.avi, aura 2001.mp3
19
Deoarece din punctul de vedere al utilizatorului este necesara o pstrare ct mai
bun a ordinii printre fiierele de pe un disc, se utilizeaz sistemul de DIRECTOARE i
SUBDIRECTOARE. Un director este o zona pe disc, de dimensiune 0, n care se pot
introduce fiiere, conine deci, mai multe fiiere de acelai tip sau care aparin aceleeai
aplicaii.
Pentru o mai buna ntelegere, imaginai-v fiierele ca fiind foi de hrtie pline cu
!!!
informaie, iar directoarele ca fiind dosare n care se prind aceste foi pentru a nu se
produce dezordine. Gruparea fiierelor laolalta n directoare se face pe diverse
criterii, care pot fi inclusiv stabilite de utilizator. De exemplu, directorul fiierelor care
reprezint cereri; directorul fisierelor care conine desene; etc.
Windows
Linux
MacinTosch
20
Sistemul de operare Windows
Capitolul 1: Elemente de baz ale utilizrii sistemului de operare Windows
DEFINIIE:
DEFINIII:
CATEGORII DE FERESTRE
De grup sunt acele ferestre n care se gasesc adunate pictograme destinate lucrului
cu diverse programe i pictograme ale folderelor.
De aplicaie sunt ferestrele n care se desfaoara activitatea programelor.
De document o fereastra de document se afla n interiorul ferestrei de aplicaie i
este zona n care utilizatorul poate lucra cu acel program.
De dialog o astfel de fereastra se deschide pe ecran n situaiile n care utilizatorul
trebuie s confirme anumite aciuni sau s precizeze o opiune de lucru.
21
ELEMENTE COMPONENTE DE BAZ ALE FERESTRELOR
Bara de meniuri - Meniul este o list caracteristic tuturor ferestrelor care cuprinde
opiunile de lucru corespunzatoare pentru folosirea respectivei aplicaii. Pentru a
accesa un meniu se d pe el un click; dac mouse-ul nu funcioneaz se poate lucra
din tastatur; intrm ntr-un meniu folosind combinaia de taste Alt i litera subliniat
din numele meniului. Opiunile din meniuri se aleg tot cu click de mouse iar dac
acesta nu funcioneaz se poate lucra i din tastatur apsnd tasta care corespunde
literei subliniate sau folosind sgeile direcionale (sus, jos), iar cnd am ajuns pe
opiunea dorit dam Enter
22
Pentru a vizualiza informaia se apas pe butoanele de tip sgeat la stnga, la
dreapta, n sus, n jos.
Bara de stare este o zona n partea de jos a ferestrei, n care se afieaz informaii
sumare despre coninutul sau activitatea desfaurat n fereastr la fiecare moment.
Cmp de control
Bara de stare
DEFINIII:
Suprafaa caracteristic ecranului care se vede dup ncarcarea sistemului
Windows se numete DESKTOP.
Pe acesta sunt poziionate simbolurile grafice numite PICTOGRAME sau ICON-uri,
destinate deschiderii diverselor ferestre (de obicei aplicaii). Pictogramele sunt, din
punct de vedere funcional, ci rapide de deschidere a ferestrelor sau moduri rapide
23
de pornire a aplicaiilor. Din acest motiv, unele dintre ele se numesc i SHORTCUT-
uri. (scurtturi) acestea se deosebesc de pictogramele normale printr-un ptrel
n stnga o pictogram
mic alb aflat n colul din stnga jos. Ex. i
n dreapta un shortcut
Desktop
Pictograme i
shortcut-uri
Bara de
task-uri
Butonul
START
24
BUTONUL START
Calculator un calculator stiinific pentru calcule aritmetice care poate calcula i funcii
matematice i logice complexe.
Note Pad permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip text cu extensia txt.
Tot aici gasim grupul de aplicaii Games care conine 4 sau 5 jocuri.
Un alt grup de aplicaii este Multimedia sau Entertainment care conine aplicaia
Windows Media Player folosit pentru a asculta i pentru a vizualiza fiiere de tip
multimedia (muzic i filme).
25
Documents afiaz lista ultimelor 15 documente deschise. Reprezint o
modalitate foarte rapid folosit pentru a redeschide un fiier. Aceasta list poate fi
complet golit, caz n care se afieaz [ Empty ].
26
Help pornete ghidul de utilizare al sistemului Windows, se poate cere un ajutor
direct calculatorului. Se poate parcurge coninutul help-ului folosind eticheta (tabul)
Contents sau se poate pune direct o ntrebare n legtur cu ceea ce dorim s aflm
folosind eticheta Search.
27
DEFINIIE:
Programul MOUSE
Permite setari n funcionarea mouse-ului:
28
ecran. Aceast urma poate face cursorul mai uor de urmrit n cazul ecranelor cu
cristale lichide.
6. Eticheta POINTER OPTIONS SHOW LOCATION OF POINTER numai n
Windows ME, dac este bifat, la apsarea taste Ctrl indic locul unde se afl
cursorul prin cercuri concentrice.
Programul DISPLAY
29
1. Eticheta BACKGROUND butonul PATTERN, cuprinde modele de textur care se
pot aplica pentru decorul suprafeei desktop (aceasta ns s nu fie deja acoperit cu
imagini), nu prea se folosete.
3. Eticheta SCREEN SAVER conine o caset cu acelai nume n care gsim lista de
screen saver-e disponibile care pot fi alese i folosite pentru a proteja imaginea de pe
ecran. Screen saver-ul pornete automat atunci cnd nu s-a mai folosit mouse-ul sau
tastatura ntr-un anumit interval de timp stabilit de utilizator. Prin butonul SETTINGS se
pot executa destul de multe modificari n funcionarea i aspectul acestor screen saver-
e. Prin rubrica WAIT se poate modifica timpul de neutilizare a calculatorului dupa care
s intre n funciune screen saver-ul. Pe butonul PREVIEW se poate apsa pentru a
vedea imediat aspectul screen saver-ului.
30
a. Din lista SCHEME se alege o schema de la care se va porni.
b. Din lista ITEM se aleg, pe rand, elementele de interfa la care dorim s facem
modificri de aspect.
c. Din butoanele SIZE, COLOR i din lista FONT se executa efectiv modificrile de
aspect.
d. Se salveaza schema prin apasare pe butonul SAVE AS. Obligatoriu se va da o
nou denumire proprie respectivei scheme; altfel, se va distruge prin suprascriere
schema de la care s-a pornit.
6. Eticheta THEME permite alegerea unei teme, un ansamblu de poze, culori, fonturi,
sunete, butoane, etc. folosite la personalizare.
31
Pentru sistemele de operare Windows XP i Vista etichetele sunt modificate, astfel apare
eticheta LANGUAGES de unde se pot aduga modele de tastatur specifice unor anumite
limbi (chirilic, evrit, francez, spaniol, german, romn,), se poate alege o combinaie
de taste (de obicei ALT + SHIFT) pentru a modifica uor tipurile de tastatur ntre ele cnd
avem de scris folosind literele din alfabetul rii respective. Dac opiunea Enable indicator
on taskbar este bifat atunci ntotdeauna indicativul de ar apare jos n taskbar.
Programul PRINTERS
32
CONFIGURRI POSIBILE PENTRU TASKBAR
n sistemele de operare Windows XP i Vista butonul START poate avea 2 forme: cea
clasica ntlnita la toate Windows-urile i cea specific de XP sau Vista.
33
Capitolul 2: Utilizarea aplicaiei Windows Explorer
Ecranul acestei aplicaii este organizat pe doua zone, care afieaz informaia astfel:
34
Modurile de afiare a pictogramelor sunt urmtoarele:
35
nafar de cele dou ferestre ecranul programului Windows Explorer mai are n
alctuire i urmtoarele bare:
BARA DE ADRES (ADDRESS) n care apare ntotdeauna numele directorului (activ din
fereastra stng) n care ne aflm. Dac nu apare pe ecran se activeaz din MENIUL
VIEW TOOLBARS ADDRESS BAR.
BARA DE STARE (STATUS BAR) care indic n orice moment starea de lucru a
Explorer-ului, sau d informaii despre starea unor alicaii. (dac nu apare pe ecran se
activeaz din MENIUL VIEW STATUS BAR).
1. Intrarea ntr-un director activarea : se d dublu click sau click i Enter cnd cursorul
mouse-ului se afl pe pictograma acelui director, sau se d un simplu click pe
directorul respectiv dar obligatoriu n fereastra din stnga. Automat numele lui apare n
bara Address.
2. Selectarea unui obiect : se d un click pe pictograma respectivului obiect unde-l
vedem mai repede (va apare pe un fundal albastru).
3. Deschiderea unui fisier: se da dublu click sau click i Enter cnd cursorul mouse-ului
se afla pe pictograma acelui fisier. Programul Explorer va cuta un program de
aplicaie ct mai potrivit pentru deschiderea acelui fiier. Daca este posibil, fiierul va fi
deschis chiar cu programul cu care a fost creat.
4. Desfaurarea unei structuri arborescente de directoare: se d un click pe semnul + din
faa numelui directorului din care pornete acel arbore. Subdirectoarele care se
desfoar se vd pe arborele din partea stnga a ecranului.
5. nchiderea unei structuri arborescente desfaurate dup metoda de mai sus: se d un
click pe semnul din faa numelui directorului din care pornete acel arbore.
6. Afiarea coninutului unei uniti de disk: se da un click pe simbolul acelui disc (n
fereastra stng), iar lista de foldere i fiiere va apare n fereastra din dreapta
ecranului.
7. Afisarea arborelui de directoare i sub-directoare al unui disk: se da un click pe semnul
+ din fata simbolului acelui disc. nchiderea se face la fel ca nchiderea oricrei structuri
arborescente aa cum am vzut mai sus.
36
OPERAIILE DE BAZ ALE APLICAIEI WINDOWS EXPLORER
Pasul 1 Obligatoriu se activeaz din fereastra stng directorul printe (directorul sau
subdirectorul n care doresc s creez noul director).
b. fie se trece n fereastra din dreapta se d click dreapta, iar din fereastra care
a aprut se alege opiunea NEW din noua fereastr alegem FOLDER.
37
Pasul 3 - Automat n fereastra din dreapta ecranului se va vedea imediat, un director nou
cu denumirea iniiala New Folder scris pe un fundal albastru la sfritul cruia pulseaz
cursorul.
i tastm imediat o alta denumire, anume cea pe care o doreste utilizatorul. Apoi se va
apasa tasta Enter.
Att n fereastra din dreapta ct i n cea din stnga va apare automat noul director. Este
indicat ca n fereastra din stnga s se afieze structura arborescent pentru directorul
printe n care a fost creat noul director.
Pasul 1 Obligatoriu se activeaz din fereastra stng directorul printe (directorul sau
subdirectorul n care doresc s creez noul fiier).
38
tastm imediat o alta denumire, anume cea pe care o dorete utilizatorul i apoi
extensia respectivului tip de fiier (ex. .txt). Apoi se va apasa tasta Enter.
n fereastra din dreapta va apare automat noul fiier. Acesta va fi gol, nu va avea
coninut, dar trebuie s-i introducem. Acest lucru se face selectnd fiierul respectiv
dup care vom apsa tasta ENTER. Se va deschide imediat aplicaia care permite
introducerea coninutului pentru fiierul respectiv, dup ce am introdus coninutul dm un
click pe meniul FILE al respectivei aplicaii i salvm coninutul dnd click pe opiunea
SAVE dup care nchidem respectiva aplicaie. n acel moment putem spune c
respectivul fiier este creat complet.
Fiierele ns nu se perea creaz din Windows Explorer, ci se pornete direct
aplicaia care permite formarea fiierului respectiv se introduce coninutul i apoi se
salveaz. n acest fel vom forma fiiere desen cu PAINT i fiiere document cu WORD
PAD i mai trziu cu MICROSOFT WORD.
39
IV. Selectarea grupurilor de fiiere / foldere
Se face utiliznd numai fereastra din DREAPTA a ecranului. Exist dou tipuri de
selecie:
a. omogen fiierele i/sau directoarele formeaz un grup compact.
b. neomogen - fiierele i/sau directoarele nu formeaz un grup compact.
a. Daca denumirile respective se afl pozitionate una sub alta, consecutiv deci, se
d click pe primul fiier sau director care dorim s fie selectat, acesta se
selecteaz, apoi se apas i se ine apasata tasta SHIFT i apoi se apas
succesiv tasta directionala SGEAT N JOS pn ajungem pe ultimul obiect
din lista pe care o dorim sau se d un alt click pe ultimul fiier sau director care
dorim s fac parte din list.
Daca denumirile sunt dispersate pe list, se ine tasta CONTROL apasat i se da cate
un click pe fiecare nume care trebuie selectat sau se apasa tasta direcional
SGEAT N JOS pn ajungem pe numele dorit i n acel moment apsm tasta
SPACE.
40
V. Copierea i mutarea unui fiier / folder sau a unui grup de fiiere / foldere:
Pasul 1. - se selecteaz fiierului sau folderul care trebuie copiat / mutat; sau, se
selecteaza grupul de fiiere i / sau foldere.
Pasul 2.
a. Fie se merge pe meniul EDIT COPY(copiere) sau CUT(mutare) n
funcie de operaia pe care dorim s o realizm.
b. Fie se apas direct pe butonul COPY sau CUT din bara de butoane
utilitare.
41
n acest moment obiectul respectiv este transferat ntr-o zon special de
memorie numit memorie CLIPBOARD (sau memorie tempotar)
Pasul 3. - Se activeaz directorul destinaie (locul n care trebuie s fie copiat sau mutat
obiectul), odat ce numele acestui director a aprut n bara Address trecem la pasul 4.
Pasul 4. - Se merge :
a. fie n meniul EDIT PASTE (a lipi).
b. fie se d direct click pe butonul PASTE din bara de butoane utilitare.
n acest moment obiectul din Memoria Clipboard va apare n directorul destinaie
(dac s-a efectuat copiere el rmne i n locul iniial de unde a fost luat, iar dac s-a
efectuat mutare el dispare din locul iniial i va apare numai la destinaie).
Metoda I
42
4. Alegei i apsai opiunea NEW SHORTCUT.
8. La SELECT A NAME FOR THE SHORTCUT se scrie numele pe care dorim s-l
vedem pe Desktop pentru Shortcut i facem click pe butonul FINISH. Automat pe ecran
va apare noul Shortcut.
43
Metoda II
1. Aflndu-ne n locul unde se afl fiierul sau folderul pentru care dorim s
facem scurttura dam un click dreapta pe el.
Alte butoane care apar n bara de butoane utilitare (n afar de cele despre care am
discutat pn acum.
44
BUTONUL UP (Up one level) iese dintr-o structur arborescent pas cu pas (nivel cu
nivel) catre DESKTOP.
BUTONUL UNDO anuleaz ultima comand efectuat (ex. dac am fcut o copiere
greit, pot anula copierea folosind acest buton).
45
Pentru a ascunde ns obiectele cu atributul Hidden se procedeaz la fel ca la
afiare numai c de aceast dat se aleg opiunile HIDDEN FILES OF THESES TYPES
(DO NOT SHOW HIDDEN FILES) sau DO NOT SHOW HIDDEN FILES AND FOLDERS
46
UTILIZAREA APLICAIEI RECYCLE BIN
Acesta face parte din sistemul de operare. Este specific sistemelor Windows i capteaz
fiierele i folder-ele terse prin metode ce in de Windows, de exemplu prin Windows
Explorer. Datele respective pot fi restaurate, exact cu numele, coninutul i locaia avute
naintea tergerii.
n mod normal Recycle Bin are o capacitate de 10% din capacitatea respectivei uniti de
disk (ex. pentru un hard disk de 6,4 GB Recycle Bin va avea 640 MB), aceast capacitate
poate fi ns modificat.
Stergerea unui obiect din Recycle Bin se face la fel ca orice tergere
47
Capitolul 3: Reele de calculatoare.
Notiuni generale
Topologii de retele
Client - server
Protocoale
49
Aplicaia Network Neighbourhood
Se alege calculatorul din reea
50
Partajarea informaiilor
n programul Windows Explorer vom selecta directorul pe care dorim s-l partajm
apoi alegem din FileProperties, selectm Eticheta Sharing i stabilim urmtoarele
elemente: bifm Se partajeaz acest folder n reea, dm un nume i putem bifa i Se
permite uilizatorilor din reea s modifice fiierele .
ntr-o reea local putei comunica cu alte calculatoare prin intermediul unor
programe utilitatre numite Chat-uri, sau alte utilitare diferite de la un sistem de operare la
altul. Dac v aflai n sistemul de operare Windows NT, sau Windows 2000, n afar de
Chat putei folosi comanda Net Send pentru a trimite mesaje ctre alt computer. Pentru a
trimite mesaje cu aceast coman vei merge n meniul Start la opiunea Run i tastai
comanda: net send nume_computer mesaj. Cu aceast comand putei s transmitei
mesaje numai unui anumit computer, dac vrem sa trimitem un mesaj intregii reele
nlocuim nume_computer cu * .
51
Capitolul 4: Paint
Este un program folosit pentru realizarea de fiiere grafice. Fiierele realizate cu
acest program vor avea extensia bmp. Pentru a desena n acest program veti folosi bara
de unelte ToolBox. Aici vei gsi diferite butoane pentru desenarea de elipse,
dreptunghiuri, poligoane, linii curbe, etc. Pentru a folosi un buton vei face mai ntai clic pe
el, apoi mergei n foaia de desen, i innd butonul dreapta de mouse apsat, schiai
desenul dorit. Butoanele folosite pentru desen sunt prezentate n fig. 1:
9.Pencil 10.Brush
5. Line 6.Curve
3. Rectangle 4. Polygon
Paleta de Culori
1. Ellipse 2. Rounded Rectangle
1. Ellipse: permite desenarea unei elipse (se apas butonul apoi n foaia de
desen, innd apsat butonul stnga de mouse trasm elipsa; putem alege de
sub bara de unelte modul de desenare: doar cu linie de contur, mat cu
suprafaa alb, mat cu suprafaa colorat)
Cu linie de contur si
culuoare de fond
Caseta de text
Caseta cu
culoare de
fundal
Bara de unelte
Text Toolbar
Caseta doar
cu contur
Fontul textului
53
Prezentarea meniurilor
Dintre cele mai importante operaii pe care trebuie s le realizai cu un fiier sunt
cele de salvare (memorarea datelor introduse) i deschidere.
Savarea unui fiier se face astfel: se alege din meniul File opiunea Save As; se
deschide lista ascuns Save In unde se alege discul pe care salvm; din lista de
directoare alegem pe cel n care salvm i intrm n el prin dublu clic pe iconia lui, sau
enter, sau acionm butonul Open; mergem apoi n lista ascuns File Name i specificm
numele fiierului dup care acionm enter sau butonul Save.
Deschiderea unui fiier se face astfel: se alege din meniul File opiunea Open; se
deschide lista ascuns Look In de unde se alege discul pe care se afl fiierul dorit; din
lista de directoare alegem pe cel n care se afl fiierul prin dublu clic, enter, sau butonul
Open; din lista afiat vom alege apoi fiierul dorit i acionm enter, dublu clic sau butonul
Open.
n cazul n care deschidei un fiier deja existent i putei salva modificrile alegnd
din meniul File opiunea Save. Fiierul se va salva cu aceeai denumire n directorul n
care exist. Putei ns s alegei i Save As dar vei specifica un alt nume de fiier i
eventual un alt director. n cazul n care avei un fiier nou i alegei Save se va deschide
tot caseta Save As.
54
Meniul File
New: creaz un nou fiier de imagine. Daca exist un fiier deschis acesta se va
nchide.
Open: deschide un fiier de imagine deja existent. n fereastra ce se va deschide
vom alege mai ntai din lista ascunsa Look In discul pe care se afl fiierul, alegem apoi
directorul n care exist fiierul prin dublu clic sau enter pe iconita lui sau actionam butonul
Open alegem apoi fiierul i executm dublu clic, Enter sau Open.
Save: salveaz modificrile dintr-un fiier creat anterior
Save as: salveaza un fiier nou, sau un fiier deja existent cu un alt nume i eventual
n alt director. Se va proceda n aceeai maniera ca la deschidere, i n plus vom scrie n
zona de editare File name numele fiierului.
Print preview: afieaz foaia de desen aa cum va iei la imrimant. Pentru a reveni
n foaia de desen vom aciona butonul Close.
Page setup: stabilete distana desenului fa de marginile foii. Distana fa de
marginea de sus se numete Top, fa de marginea de jos Bottom, fa de marginea din
stnga Left, iar fa de marginea din dreapta Right.
Dimensiunea paginii
Orientare pe verticala
Orientare pe orizontala
Meniul Edit
Meniul View
Tool Box: afieaz sau ascunde bara cu unelte de desen. Atunci cnd aceast
opiune este bifat bara de unelte este afiat.
Color Box: afieaz sau ascunde paleta de culori.
Status Bar: afieaz sau ascunde bara de stare a ferestrei
Text Toolbar: afieaz sau ascunde bara cu unelte de formatare a textului. Aceast
opiune nu este activ dect dac n foaia de desen este deschis o caset de text.
Zoom: stabilete scara de vizualizare a desenului. Aceasta poate fi:
Normal Size (100%)
Large Size (400%)
Custom (personalizat ntre 100% i 800%)
Pentru o scar de vizualizare de cel puin 400% putem afia o reea de linii i coloane (n
genul hrtiei milimetrice) bifnd Show Grid
Pentru o scar de vizualizare de cel puin 200% putem afia o minifereastra a desenului la
scar normal (putem deplasa cu bara de derulare orizontal sau vertical)
View bitmap: afieaz desenul pe tot ecranul. Pentru a reveni n fereastr se face un clic
de mouse sau se apas o tast.
Meniul Image
Meniul Colors
Edit Colors: permite selectarea unei noi nuane de culoare pentru desenare. n acest scop
se acionaz butonul Define Custom Colors, se va face clic n paleta cromatic pentru
definirea culorii i se alege luminozitatea din bara verticala alaturat. Se acioneaz apoi
butonul Add to Custom Colors, apoi OK, i se deseneaz cu noua nuanta.
56
Capitolul 5: Wordpad
Este un program inclus n pachetul Windows 9x,2000 folosit pentru editarea de fiiere text,
i documente. n cazul n care nu este instalat pachetul Office acest program poate fi
folosit cu succes pentru prelucrarea de documente. Fa de Notepad putei s formatai
textul diferit de la un paragraf la altul (fontul textului, dimensiunea, culoare, etc.), un
paragraf fiind un ir de caractere ncadrat de dou caractere Enter.
Pentru formatarea textului putei folosi att bara cu unelte de formatare ct i meniurile
Insert i Format. ns nainte s formatm textul trebuie s nvam s creem i s
deschidem fiierele.
Meniul File
Meniul Edit
57
Clear: sterge textul selectat.
Select All: selecteaz tot textul din fiier.
Find: permite cutarea de cuvinte n text. n fereastra care se va deschide (vezi figura de
mai jos) vom scrie cuvntul cutat n zona de editare Find What. Cuvntul gsit va fi
selectat. Putem cuta expresii care se potrivesc cu ntregul cuvnt din text (bifm Match
Whole Word Only) sau cuvinte care sunt sensibile la majuscule i minuscule (bifm Match
Case). Cutarea se declaneaz cu Enter sau butonul Find Next.
Bara cu butoane
de formatare
Bara cu butoane
standard
Rigla de
demensionare a
rndului
Meniul View
Toolbar: afieaz sau ascunde bara cu butoane standard (vezi figura de mai sus).
Format Bar: afieaz sau ascunde bara cu butoane pentru formarare.
Ruler: afieaz sau ascunde rigla pentru dimensionarea rndului.
Status Bar: afieaz sau ascunde bara de stare a ferestrei.
Meniul Insert
Date and Time: introduce la poziia curent data i ora curent din calculator.
Object: introduce n document un obiect al crui tip l vom alege.
Meniul Format
Font: stbilete atributele de formatare ale textului. Astfel n lista Font vom alege tipul de
caractere cu care scriem (Arial, Bookman Old Style etc.). Cele care au simbolul TT se
numesc True Type i pot fi tiprite la imprimant. n lista Font Style vom alege stilul de
scriere (aldin sau ngroat = Bold, cu litere cursive = Italic, Bold i Italic sau obinuit =
Regular). n lista Size se va stabili dimensiunea textului. Putei alege i efect de tiere cu o
linie (Strikeout), i subliniere (Underline). Culoarea se alege n lista ascuns Color.
58
Bullet Style: introduce in foaie un marcaj de paragraf pentru marcarea unei liste.
Paragraph: stabilete identarea textului i alinierea acestuia. Identarea este un alineat fa
de marginea stng (Left)i dreapt (Right). Se poate alege identare special doar pentru
prima linie a paragrafului (First Line). Textul l putei alinia la stnga paginii, la dreapta
sau centrat pentru tiltu (din lista ascuns Alignment).
59
Putei folosi comenzile din meniurile File i Edit i din bara de unelte.
Paste- copiaz
Print- tiprete PrintPreview- afieaz Copy- copiaz coninutul lui
fiierul aa cum iese la Clipboard la
fiierul un text selectat
imprimant n Clipboard poziia cursorului
60
Microsoft Office 97
Microsoft Word
Capitolul 1: Preluarea controlului in Word.
Elemente de baza.
In mod normal, cea mai simpla cale de pornire a programului Word in Windows 9x
este prin a executa click pe butonul Start Programs Microsoft Word.
Daca dorim sa fim pretentiosi, putem deschide aplicatia Word97 prin comanda
(optiunea) RUN existenta in meniul START. In fereastra nou afisata, in dreptul casetei de
dialog, tastam la rubrica Open numele aplicaiei (winword) apoi rspundem cu OK.
61
Scurta prezentare a tabloului de bord.
Cnd lansai Word, pe ecran apare un document nou (vid), care nu contine nimic
si este gata pentru editare. In figura 1.1 este prezentata interfata aplicatiei Word, cu o linie
de indicatie catre fiecare element in parte.
Rigla
Bara de meniuri - conine numele meniurilor din programul Word. Atunci cnd
apelati un meniu, meniul se deruleaz n jos pe ecran i afieaz o list de comenzi. Dac
numele comenzi este scris ters (gri), nseamn c acea comand nu este disponibil.
Bara de instrumente standard - contine instrumente de baza pentru gestionarea fisierelor
si pentru editare, alaturi de butoane pentru realizarea rapida a unor operatii frecvente, cum
ar fi inserarea tabelelor, scrierea pe coloane sau inserarea de elemente grafice.
Riglele - In Word, rigla este afisata in mod prestabilit, oferindu-se astfel o metoda
simpla si la-ndemana pentru controlul marginilor, indentarii si tabulatoarelor. n modul de
vizualizare Page Layout sau n modul Print Preview, putei folosi riglele orizontal i
vertical pentru a modifica marginile paginii i pentru plasarea elementelor n pagin.
Pagina precedenta
Figura 1.2 Butonul Select Browse Object
Browser-ul de
document Pagina urmatoare
63
Linia de stare In aceasta bara puteti vizualiza situatia curenta atat in cadrul
documentului cat si in cadrul paginii curente. Este mprit n mai multe seciuni, fiecare
dintre ele afind informaii referitoare la sesiunea curent de lucru n Word. Prima
seciune, plasat n extrema stng, afieaz informaii legate de pagin precum: numarul
paginii curente, numarul sectiunii curente, pozitia vertivala si orizontala in pagina, etc.
Urmtoare seciune afieaz cinci butoane, dup cum urmeaz:
REC - o macrocomanda este in curs de inregistrare;
TRK - tine evidenta revizuirilor ce se fac in cadrul documentului;
EXT - descrie o selectie de text ce este in curs de extindere;
OVR - activeaz modul de suprascriere;
WPH - activeaz mesajele de asisten destinate celor care sunt obinuii s
lucreze cu aplicaia pentru prelucrarea de text WordPerfect.
Modul Inserare - acest mod de lucru mai poart denumirea i de mod INSERT -
textul introdus este inserat n document (ncepnd din poziia curent a punctului de
inserie) prin "mutarea" textului existent, fr a pierde nimic din informaia introdus
anterior.
64
Selectarea unui text.
Selectarea unui text utiliznd mouse-ul - n acest caz selectarea devine mult mai
simpl, avnd n vedere deplasarea mult mai rapid a cursorului mouse-ului pe suprafaa
de lucru.
Pentru Ce se face
OBS!!! Bara de selecie este zona din partea stng a paginii unde cursorul
mousului ia forma ().
65
Deselectarea unui text - se poate face prin scoaterea cursorului mouse-ului n
afara zonei selectate i executarea unui click, sau de la tastatur prin simpla deplasare a
cursorului de inserie, prin intermediul oricrei taste direcionale (sgeile).
Butoanele care declanseaza cele mai utilizate operatii Word sunt concentrate pe
doua bare de instrumente care sunt afisate permanent, in afara de cazul in care le
ascundeti in mod deliberat: barele Standard si Formatting.
Descrierea comenzilor:
g) Cut ajuta la mutarea obiectelor (portiuni de text, imagini, etc.) selectate dintr-o locatie
in alta a unui document sau intr-un alt document. Comanda muta obiectele intr-
o memorie temporara a sistemului de operare numita Clipboard.
h) Copy - ajuta la copierea obiectelor (portiuni de text, imagini, etc.) selectate dintr-o
locatie in alta a unui document sau intr-un alt document. Comanda copiaza
obiectele intr-o memorie temporara a sistemului de operare numita Clipboard.
i) Paste alipeste la documentul curent obiectele existente in Clipboard.
j) Format Painter reprezinta cea mai rapida metoda de copiere a formatarii de la un
paragraf la altul. Instrumetul Format Painter se utilizeaza astfel:
Descrierea comenzilor:
a) Style reprezinta un buton de tip lista ce permite selectarea stilurilor de scriere. Atunci
cand afisati un document nou si incepeti sa introduceti text, Word foloseste in
acest scop stilul Normal, care este stilul standard pentru corpul textului.
b) Font - acest buton de tip lista contine denumirile seturilor de caractere existente pe
calculator si disponibile pentru scriere. Setul de caractere (fontul) este compus
din stil, dimensiune, culoare, pozitia in linie, spatiul dintre caractere, modul de
subliniere, anumite caracteristici speciale.
c) Font Size acest buton de tip lista contine dimensiunile posibile ce se pot aplica
caracterelor selectate. ( Obs !!! In cazul in care butonul nu detine o dimensiune
cautata (ex: dim. 15), atunci aceasta se va tasta dupa care se apasa tasta
[ENTER])
d) Bold reprezinta scrierea cu aldine si ingroasa caracterele selectate.
e) Italic reprezinta scrierea cursiva si inclina caracterele selectate.
f) Underline este folosit pentru sublinierea caracterelor selectate.
g) Align Left aliniaza la stanga paragrafele selectate.
h) Center centreaza paragrafele selectate fata de axa de mijloc a paginii.
i) Align Right aliniaza la dreapta paragrafele selectate.
j) Justify prin acest instrument se realizeaza alinierea unui paragraf fata de cele doua
margini ale documentului. Prin aceasta aliniere paragrafele vor avea randuri de
lungimi egale.
k) Numbering prin acest instrument se realizeaza numerotarea automata a paragrafelor
selectate.
l) Bullets - prin acest instrument se realizeaza marcarea automata a paragrafelor
selectate cu ajutorul simbolurilor grafice.
68
Obs !!! Atat prin butonul Bullets cat si prin butonul Numbering nu ne putem
selecta elementele de marcare; aceasta operatie executandu-se prin intermediul
meniul Format.
m) Decrease Indent micsoreaza identarea unui paragraf selectat fata de alinierea facuta.
n) Increase Indent - mareste identarea unui paragraf selectat fata de alinierea facuta.
o) Outside Border cu acest instrument putem plasa un chenar in jurul oricarei zone
selectate de text. Acest buton are atasata o lista prin intermediul careia putem
vizualiza stilurile de chenar disponibile.
p) Highlight acest instrument se utilizeaza ca un marker si se foloseste pentru
colorarea fundalului de text.
OBS !!! Modul de lucru cu acest buton este urmatorul: se deselecteaza orice
portiune de text, dupa care din lista afisata de butonul Highlight selectam o culoare
de fundal dorita. Dupa aceasta operatie se va trece cu mouse-ul peste textul dorit.
Mouse-ul se va folosi pe post de marker atat timp cat nu dezactivam butonul.
q) Font Color prin acest buton selectam culoarea caracterelor selectate.
Bara Drawing folosita in domeniul artistic, contine peste 100 de forme uzuale, o
colectie rafinata de gradienti si modele de umplere, precum si efecte de umbre sau 3D.
Puteti introduce bara Drawing executand click pe butonul Drawing existent in bara
Standard.
Descrierea comenzilor:
69
Bara 3-D Settings.
c) Arrow Style permite selectarea rapida a unuia dintre stilurile de sageti existente.
d) Dash Style permite modificarea rapida a aspectului unei linii.
e) Line Style permite modificarea rapida a grosimii si stilului unei linii.
f) Text Color - prin acest buton selectam culoarea caracterelor selectate.
g) Line Color - prin acest buton selectam culoarea linilor trasate si selectate.
h) Fill Color acest buton controleaza culoarea, modelul de umplere sau efectele aplicate
in interiorul unui obiect desenat.
70
OBS !!! Pentru a ajunge la toate culorile pe
care programul Word vi le ofera, atunci executati click in
dreptul optiunii More Fill Color; sau daca doriti efecte
speciale executati click in dreptul optiunii Fill Effects.
Aceste doua componente le gasiti in butonul Fill Color.
Optiunea More Fill Color ofera o fereastra prin intermediul careia puteti alege
culori cu exactitate.
Optiunea Fill Effects ofera o fereastra ce contine in dreptul fiecarei etichete diverse
efecte prestabilite sau care se pot crea de utilizator.
i) WordArt prin utilizarea acestui instrument portiunile de text pot capata dimensiunii,
culori si stiluri suplimentare.
71
OBS !!! Modificari asupra aspectului
unui WordArt se pot efectua cu usurinta
dupa crearea acestuia prin bara WordArt.
Bara WordArt.
(WordArt Gallery) contine diferite aspecte prestabilite ce se pot aplica unui WordArt
selectat.
(Format WordArt) prin acest instrument putem formata caracterele unui obiect
WordArt.
(WordArt Same Letter Height) prin acest instrument toate caracterele mici vor fi
aduse la dimensiunea caracterelor mari.
72
j) TextBox prin intermediul acestui buton putem introduce in document diverse casete
de text. Caseta de text este un obiect flotant, care poate fi deplasat independent fata de
document. Pozitia si dimensiunile casetelor de text pot fi definite de catre utilizator.
p) Free Rotate permite rotirea libera a oricarui obiect prin selectare si tragere.
q) Select Objects permite selectarea unuia sau mai multor obiecte desenate.
r) Draw contine controlele de editare pentru manipularea obiectelor desenate.
Orice lucru poate fi privit din mai multe puncte de vedere, iar documentele Word
nu fac exceptie de la aceasta regula. In orice moment, programul va da posibilitatea sa
alegeti perspectiva cea mai potrivita petru scopul urmarit viteza de editare,
previzualizarea, organizarea documentului, etc. Astfel, pentru editarea documentului si
73
pentru navigarea in cadrul acestuia aveti la dispozitie patru moduri de afisare, existente in
meniul View:
Normal prin acest mod de vizualizare, documentul apare aproximativ in aceeasi
forma in care se va obtine prin tiparire, cu unele exceptii care nu sunt lipsite de importanta.
De exemplu, in acest mod de vizualizare nu veti putea vedea imaginile importate, iar daca
veti incerca sa utilizati instrumentele de desenare Word se va face automat comutarea in
modul Page Layout.
Online Layout scopul acestui mod de vizualizare este acela de a citi pe ecran
mult mai usor informatia, in loc sa reproduca fidel modul in care textul va fi scos la
imprimanta. De asemenea, modul Online Layout activeaza harta documentului, ce permite
vizualizarea simultana atat a textului din document cat si harta acestuia. (harta se poate
activa executand click in dreptul optiunii Document Map).
Page Layout reprezinta modul de vizualizare prin care documentul apare exact
asa cum va rezulta in urma tiparirii, cu anteturile, notele de subsol, imaginile, coloanele si
celelalte elemente la locurile lor. Acest mod de afisare este insa mai lent, deoarece
programul Word, sistemul Windows si calculatorul dumneavoastra trebuie sa munceasca
mai mult pentru a afisa toate aceste elemente.
Outline afiseaza structura documentului, astfel incat sa puteti vizualiza (si
modifica) rapid modul in care acesta este organizat.
OBS!!!
1. Pentru introducerea barelor de unelte in fereastra programului Word97 se va
folosi optiunea Toolbars din meniul View, executand click in dreptul optiunii dorite.
2. Pentru vizualizarea documentului pe intreg ecranul se va folosi optiunea Full
Screen existenta in meniul View.
3. Pentru marirea zonei de interes (a modului de focalizare a unui document) se va
folosi optiunea Zoom existenta in meniul View. (aceasta comanda este disponibila
si pe bara Standard)
74
Capitolul 2: Formatarea Documentelor.
Orice element al unui document (caracter, paragraf, pagin sau seciune) poate
primi o serie de caracteristici care s permit scoaterea lui n eviden prin diferite efecte
de scriere. Aceast operaie poart denumirea de formatare a documentului. Formatarea
unui document se poate referi la formatul paginii, la formatul unui paragraf, sau la
caracteristicile caracterelor.
75
Elementele seciunii Font sunt:
lista Font: este lista fonturilor (set de caractere) disponibile i permite selectarea
fontului dorit; fontul mai poate fi selectat direct din lista fonturilor afiat n bara Formatting.
lista Font Style: este lista stilurilor disponibile: Regular (normal), Bold (ngroat),
Italic (nclinat sau cursiv), Bold Italic (ngroat i nclinat). Oricare din aceste stiluri poate
fi aplicat direct n unul din modurile:
prin activarea/dezactivarea pictogramelor corespunztoare stilului Bold,
respectiv corespunztoare stilului Italic; (existente pe bara Formatting)
prin tastarea combinaiei de taste [CTRL]+[B] pentru Bold, respectiv a
combinaiei de taste [CTRL]+[I] pentru stilul Italic;
lista Size: prin aceasta lista selectm nlimea n puncte a caracterelor (corp de
liter). Dimensiunea poate fi selectat direct din lista corespunztoare barei de formatare a
textului; aceast list conine doar dimensiunile pentru care editorul Word garanteaz
tiprirea exact, dar pot fi completate i dimensiuni care nu apar n list; Word permite
scrierea cu corp de liter ntre 1pt i 1638pt unde:
1
1 pt 1inch 1inch 2,54cm
72
76
Superscript caracterele sunt scrise mai sus i mai mici (scriere ca
exemplu
exponent );
Subscript caracterele sunt scrise mai jos i mai mici (scriere ca indice
exemplu);
Shadow caracterele sunt scrise cu umbr (e exemplu);
Outline caracterele au line de contur ( );
Emboss caracterele sunt scrise n relief (e
exxeem
mpplluu);
Engrave caracterele sunt imprimate (gravate) n pagin (eexxeem
mpplluu);
Small Caps caracterele mici vor fi transformate n majuscule, dar de
dimensiune redus (EXEMPLU);
All Caps toate caracterele vor fi transformate n majuscule, fr a le
modifica dimensiunea (EXEMPLU);
Hidden caracterele vor fi ascunse, adic n mod implicit nu vor fi vizibile pe
ecran i nu vor fi tiprite la imprimanta;
78
zona Identation: permite identarea unui paragraf selectat (alinierea cu precizie a
unui paragraf fata de cele doua margini). Aceasta zona contine:
campul Left: identeaza paragraful selectat la stanga.
campul Right: identeaza paragraful selectat la dreapta.
butonul de tip lista Special: din care poate fi selectat una din opiunile: First Line
n cmpul By se va specifica alinierea primului rand dintr-un paragraf; Hanging n
cmpul By se va specifica alinierea tuturor randurilor din paragraf cu exceptia primului;
None prima linie a paragrafului nu este indentat special.
OBS!!! Indentarea unui paragraf poate fi realizat direct prin intermediul riglei
orizontale existenta in fereastra programului Word97: butonul din partea de sus-stnga a
riglei determin poziia de nceput a primei linii a paragrafului, cel de jos-stnga a riglei
determina poziia de nceput a celorlalte linii, iar cel din dreapta-jos riglei, poziia de sfrit
a liniilor paragrafului.
zona Spacing: permite stabilirea spatiului dintre paragrafe sau dintre randurile
unui paragraf. Aceasta zona contine:
campul Before: stabileste spatierea intre paragraful curent (cel selectat) si
cel de dinaintea lui;
79
campul After: stabileste spatierea intre paragraful curent (cel selectat) si cel
de dupa el;
campul Line Spacing: stabileste spatierea intre randurile unui paragraf.
Aceasta poate avea urmatoarele valori:
Single dimensiune implicit;
1.5 Lines dimensiune odat i jumtate;
Double dimensiune dubl;
At Least cel puin dimensiunea n puncte specificat n cmpul At -
cnd caracterele unei linii necesit mai mult spaiu, linia respectiv va avea
mai mult spaiu;
Exactly exact dimensiunea n puncte specificat n cmpul At, adic
toate liniile vor avea aceast dimensiune chiar dac caracterele uneia
necesit mai mult spaiu;
Multiple cnd cmpul At conine numrul n, dimensiunea liniilor va fi
de n ori dimensiune implicit.
zona Outline Level: prin intermediul careia putem stabili (alege) un anumit stil
(tip) de paragraf.
OBS!!! Pentru a stabili distana ntre rnduri mai rapid putem folosi i
butoanele de pe bara Formatting, sau combinaiile de taste [CTRL] +[1]; [CTRL]+[5];
[CTRL]+[2] .
Prin intermediul acestei etichete avem posibilitatea de a stabili anumite optiuni speciale,
referitoare la paragrafele unui document:
Selectarea unui simbol grafic pentru marcarea paragrafelor prin butonul Customize:
81
Pas 3: In fereastra nou afisata selectam un simbol grafic oarecare (acesta se va
inlocui cu cel dorit de catre utilizator); dupa care se executa click in dreptul butonului
Customize.
Pas 4: Prin intermediul butoanelor Font si Bullet... afisate in noua fereastra, vom
selecta in ordine simbolul grafic dorit (butonul Bullet ...) si formatarea acestuia (butonul
Font).
Pas 5: In aceiasi fereastra pusa la dispozitie de butonul Customize ne vom putea
stabili atat pozitia simbolului grafic in pagina (Bullet position) cat si distanta textului fata de
simbolul grafic (Text position).
Pas 6: Dupa stabilirea tuturor acestor propietati se va executa cate un click pe
butonul OK in dreptul fiecarei ferestre.
82
Selectarea modului de numerotare a paragrafelor prin butonul Customize:
Pas 4: Prin intermediul rubricilor Number style si Number format afisate in noua
fereastra, vom stabili in ordine modul de numerotare dorit (lista Number style) precum si
formatarea numarului dupa preferintele utilizatorului, prin adaugari de text (rubrica
Number format).
Obs !!! Prin rubrica Start At stabilim valoarea de la care sa inceapa numerotarea.
Pas 5: In aceiasi fereastra pusa la dispozitie de butonul Customize ne vom putea
stabili atat pozitia numarului in pagina (Number position) cat si distanta textului fata de
numerotare (Text position).
Pas 6: Dupa ajustarea tuturor acestor propietati se va executa cate un click pe
butonul OK in dreptul fiecarei ferestre.
83
Fereastra ce-si face aparitia la executarea comenzii Borders and Shading contine
trei sectiunii (etichete) prin intermediul carora putem realiza incadrarea paragrafelor si a
paginilor unui document: Borders, Page Border, Shading.
OBS !!! Inainte de executarea unui click in dreptul butonului OK, in sectiunea
Borders, se va specifica modul de introducere al chenarului prin intermediul listei Apply
to:
84
Paragraph reprezinta modul in care chenarul se aplica intregului paragraf;
Text - reprezinta modul in care chenarul se aplica fiecarui rand din paragraf.
Sectiunea Shading prin intermediul acestei etichete vom avea posibilitatea de-
a utiliza pentru documentul dorit diverse fundaluri nuantate.
85
Columns... n mod normal, editarea unui text se face prin introducerea
paragrafelor unul dup altul, considernd pagina respectiva ca fiind o singur coloan. S-a
constatat c un text este parcurs mai uor i este recepionat mai bine dac liniile sunt mai
scurte. Deci, mai ales n cazul paginilor mari, este bine ca textul s fie scris pe mai multe
coloane. Aceasta operatie ne este oferita de comanda Columns existenta in meniul
Format si va avea ca efect afisarea unui ferestre ce contine:
86
lista Apply To: permite stabilirea zonei din text creia i vor fi aplicate setrile
fcute. Coninutul acestei liste difer de la o seciune la alta (documentul este divizat n
seciuni, este sau nu vreun bloc de text selectat Etc.). Opiunile care pot aprea n list
sunt:
Selected Sections setrile vor fi aplicate seciunilor selectate;
Selected Text setrile vor fi aplicate blocului de text selectat i va fi
inserat automat cte un marcaj de sfrit de seciune la nceputul i la
sfritul seleciei;
This Section setrile vor fi aplicate seciunii curente;
This Point Forward setrile vor fi aplicate din poziia cursorului de inserie
pn la sfritul documentului i n poziia cursorului de inserie va fi inserat
un marcaj de sfrit de seciune;
Whole Document setrile vor fi aplicate ntregului document.
opiunea Start New Columns: dac este validat, n poziia cursorului de inserie
va fi inserat un marcaj de sfrit de coloan.
87
O prim variant const n utilizarea riglei orizontale:
Pas 1: se selecteaz paragraful sau paragrafele pentru care se vor stabili poziiile
de tabulare;
Pas 2: se selecteaz, din marginea stng a riglei orizontale, tipul de tabulator
prin executarea unui click pn devine vizibil tipul de tabulator dorit;
Pas 3: se poziioneaz cursorul mouse-ului pe rigla orizontal, n poziia n care
se dorete setarea (stabilirea) tabulatorului i se execut un simplu click;
Pas 4: se repet operaiile 2,3 pn se seteaz toi tabulatori dorii.
Stergerea tabulatorilor:
Pas 1: se selecteaz din list, poziia tabulatorului care urmeaz a fi ters;
Pas 2: se activeaz butonul Clear.
Pas 3: tergerea tuturor tabulatorilor se poate face, fr a mai selecta pe rnd
poziiile lor din list, ci doar prin activarea butonului Clear All. O alta varianta
de stergere a tabulatorilor, este prin folosirea riglei orizontale, tragand in
afara riglei simbolul tabulatorului.
OBS!!! Indiferent dac au fost sau nu definii tabulatori, Word-ul dispune de un set
de tabulatori implicii care sunt plasai la o distan controlat prin rubrica Default Tab
Stops.
Drop Cap... nceputul unui paragraf poate fi puternic evideniat prin efectul
special Drop Cap: prima liter a paragrafului este mai mare dect celelalte, are un alt
format i este scris de-a lungul a mai multor linii ale paragrafului. Pentru a realiza acest
efect, trebuie lansat comanda Drop Cap din meniul Format i fcute setrile dorite n
fereastra de dialog Drop Cap afiat.
88
Fereastra Drop Cap detine urmatoarele componente:
zona Position: permite selectarea modului de introducere a efectului de Drop Cap:
None este anulat efectul Drop Cap;
Dropped indentarea stng a liniilor de sub liter nu este modificat, deci va
diferi de cea a liniilor care sunt de-a lungul literei;
In Margin toate liniile paragrafului vor avea aceeai indentare;
lista Font: modifica fontul literei cu efect de Drop Cap;
cmpul Lines to Drop: prima liter a paragrafului va fi scris de-a lungul numrului
de linii stabilit n acest cmp;
cmpul Distance from Text: distana dintre litera special i text;
butoanele de comand OK, Cancel i Help.
Change Case... Orice text poate fi introdus att cu litere mari (majuscule) ct i cu
litere mici (minuscule). Conversia unui text de la un tip de caractere la altul se poate
realiza, n orice moment, utiliznd comanda Change Case din meniul Format. Pentru
aceasta se procedeaz astfel:
Se selecteaz portiunea de text;
Se merge apoi in meniul Format si se activeaza comanda Change Case;
Din fereastra nou aparuta se selecteaza modalitatea de conversie dorita:
Sentence case: convertete prima liter a
primului cuvnt dintr-o propoziie, sau dup un
sfrit de propoziie, n majuscul.
lowercase: convertete toate caracterele n
minuscule.
UPERCASE: convertete toate caracterelor n
majuscule.
Title Case: convertete prima liter a fiecrui
cuvnt n majuscul.
tOGGLE cASE: convertete majusculele n minuscule i minusculele n
majuscule.
89
OBS!!! Utilizarea repetat a combinaiei de taste [SHIFT] + [F3] trece textul selectat,
pe rnd, prin cele trei variante: lowercase, UPPERCASE i Title Case.
Prin margini intelegem distanta dintre laturile hartiei si text, ele constituind spatiul
liber care inconjoara documentul. Marginile se aplica initial asupra intregului document,
dar se pot stabili margini diferite pentru diferite zone ale acestuia. Schimbarea marginilor
se poate face prin doua modalitati:
90
Dimensiunile marginilor ale unei pagini pot fi stabilite n cmpurile:
Top: distana dintre limita superioar a paginii utile i zona destinat antetului;
Bottom: distana dintre limita inferioar a paginii utile i zona destinat
subsolului;
Left sau Inside: marginea din stnga, respectiv marginea interioar;
Right sau Outside: marginea din dreapta, respectiv marginea exterioar;
Gutter: se poate preciza o margine suplimentara in partea stanga, in cazul in
care se indosariaza documentul;
Header: distana de la marginea fizic de sus a paginii la zona rezervat
antetului;
Footer: distana de la marginea fizic de jos a paginii la zona destinat
subsolului; pentru antet i subsol vezi paragraful generarea de antete i
subsoluri.
Orientarea si dimensiunile hartiei pot fi precizate din eticheta (sectiunea) Paper Size
existenta in fereastra Page Setup.
91
Aceasta sectiune contine urmatoarele elemente:
lista Paper Size: ea conine mai multe formate predefinite de pagin (de ex: A4 sau
A3) i opiunea Custom Size care permite utilizatorului s stabileasc un format personal
de pagin;
cmpurile Width i Height: dac din lista Paper Size a fost ales un format
predefinit, aceste cmpuri vor fi completate automat cu limea, respectiv nlimea paginii
n formatul ales; dac din lista Paper Size a fost selectat opiunea Custom Size, n
aceste cmpuri se introduc limea i respectiv nlimea paginii dorite;
zona Orientation: determin orientarea paginii i conine opiunile:
Portrait pagina va fi orientat normal, adic n picioare;
Landscape pagina va fi orientata pe orizontala, adic culcat.
Tot din fereastra de dialog Page Setup puteti specifica si tava din care imprimanta
isi va lua hartia la tiparirea documentului. Aceasta operatie se poate realiza prin
intermediul sectiunii (etichetei) Paper Source existenta in fereastra Page Setup.
Optiunile referitoare la tavile de hartie care apar in sectiunea Paper Source depind
de imprimanta pe care o aveti conectata la sistemul de operare. De exemplu, unele
imprimante au doua tavi de hartie upper tray si lower tray , altele au tavi speciale pentru
plicuri, iar altele au o tava multifunctionala, care joaca diferite roluri.
n liste sunt prezentate urmatoarele opiuni:
Default Tray (mod de preluare) este disponibil indiferent de imprimant i
reprezint opiunea implicit;
Manual Paper Feed hrtia va fi introdus foaie cu foaie de ctre utilizator;
Sheet Feeder va fi activat dispozitivul pentru tractarea hrtiei pagin cu pagin.
Asezarea in pagina (layout) este un termen care se refera la multe caracteristici ale
documentului pe care le puteti controla. De exemplu, poate doriti sa aliniati textul pe
verticala astfel incat sa fie centrat in pagina, sau sa numerotati liniile de text din cadrul
documentului, astfel incat cititorii sa se poata referi la aceste numere atunci cand fac
92
comentariile. Aceste setari pot fi controlate prin sectiunea Layout ale ferestrei de dialog
Page Setup.
n zona Header and Footers din seciunea Layout a ferestrei Page Setup se poate
stabili ca acestea (antetul/subsolul) s difere n funcie de tipul paginii astfel:
dac este validat opiunea Different Odd and Even, antetul i subsolul
paginilor pare vor diferi de cele ale paginilor impare;
dac este validat opiunea Different First Page, antetul i subsolul primei
pagini vor diferi de cele ale celorlalte pagini.
93
Numerotarea va putea fi aplicat n una din urmtoarele trei varinate:
Restart Each Page numerotarea va fi reluat pentru fiecare pagin, de la
valoarea iniial;
Restart Each Section numerotarea va fi reluat pentru fiecare seciune, de la
valoarea iniial;
Continuous numerotarea se face n continuare, indiferent dac se trece la o
nou pagin sau seciune;
94
Utilizarea notelor de subsol in cadrul unui document.
Notele de subsol si de sfarsit sunt note care furnizeaza mai multe informatii cu
privire la un anumit text din cadrul documentului. In Word, notele de subsol (footnotes)
apar la baza paginii curente, iar notele compilate al sfarsitul documentului sau la sfarsitul
unei sectiuni se numesc note de sfarsit (endnotes). Atat notele de subsol cat si cele de
sfarsit se pot insera prin intermediul comenzii Footnote existenta in meniul Insert.
Selectam portiunea de text la care vom atasa nota de subsol sau de sfarsit;
Se merge apoi in meniul Insert si se executa un click in dreptul optiunii
Footnote;
In fereastra nou afisata selectam modul de introducere al notei de subsol in
document precum si modul de marcare al acestuia.
95
Utilizarea comentariilor in cadrul unui document.
Lucrul cu seciuni.
Pot apare situaii n care diferite zone ale documentului trebuiesc tratate diferit;
pentru aceasta documentul poate fi divizat n aa-numite seciuni. O seciune poate
cuprinde o parte dintr-o pagin sau mai multe pagini i nu ncepe neaprat la pagin nou.
Dou seciuni sunt desprite de un marcaj de sfrit de seciune, care este inserat n
poziia cursorului de inserie lansnd comanda Break din meniul Insert. La lansarea
acestei comenzi, va fi afiat fereastra de dialog Break a crei zon Section Breaks este
destinat seciunilor.
96
Numerotarea paginilor dintr-un document.
Editorul Word permite stabilirea unor opiuni pentru ca numerotarea paginilor unui
document s se fac automat; n cazul numerotrii automate a paginilor, orice modificare
a documentului duce la reorganizarea numerotrii (dac este cazul). Formatul numerotrii
paginilor uni document poate s difere de la o seciune la alta (chiar dac numerotarea
este continu), sau poate s fie reiniializat la o nou seciune.
Operaia de numerotare automat a paginilor se iniiaz prin lansarea comenzii
Page Numbers din meniul Insert, ceea ce va avea ca efect afiarea ferestrei de dialog
Page Numbers, care conine:
97
stilul care a fost aplicat n cadrul documentului asupra numrului de capitol
(n aceast list sunt disponibile doar stilurile Heading);
caracterul dintre numrul paginii i numrul capitolului;
valoarea de nceput a numerotrii n zona Page Numbering.
Dac se valideaz opiunea Continue from Previous Section numerotarea paginilor
din seciunea curent va continua numerotarea paginilor din seciunea precedent. Dac
se valideaz opiunea Start At, numerotarea va ncepe de la valoarea din cmpul ataat
opiunii.
Alegerea imaginii potrivite este un lucru foarte important; selectati o imagine care
corespunde atat mesajului cat si modului sau de prezentare. Programul Word97 pune la
dipozitia utilizatorului o galerie compusa din 5000 de imagini pe CD-ROM si acces la alte
cateva mii prin intermediul internetului. Introducerea diverselor imagini in document se
poate realiza prin lista Picture existenta in meniul Insert, si anume prin cele doua optiuni:
Clip Art si From File.
Componenta Clip Art contine diverse ilustratii, desene, desene animate, fotografii si
embleme. Pe langa aceasta, programul include o procedura de cautare dupa cuvinte
cheie, pentru regasirea rapida a tuturor imaginilor care au aceasi tema, indiferent din
categoria din care fac parte.
In cazul in care se doreste cautarea de imagini in alte locatii decat cele ale
programului, putem folosi componenta From File existenta in aceiasi lista Picture.
98
Capitolul 4. Lucrul cu tabele
Tabelele sunt instrumente foarte puternice. In documentele Word, ele pot fi folosite
pentru prezentarea informatiilor intr-o forma matriceala, dar le puteti folosi si pentru
aranjarea informatiilor in cadrul unor pagini de Web. Informatiile din tabele pot fi sortate in
ordine alfabetica sau numerica, sortarea facandu-se pe mai multe nivele. Toate aceste
operatii se pot efectua cu ajutorul meniului Table.
Un tabel este format din linii i coloane, intersecia dintre o linie i o coloan
formand o celul. Relativ, la un tabel apar termenii de structur a tabelului i de coninut al
su. Structura tabelului reprezint scheletului format din linii orizontale i verticale care
delimiteaz celulele; ea exist chiar dac liniile delimitatoare nu sunt vizibile. Coninutul
tabelului se introduce n celulele sale i poate fi text sau obiecte (imagini grafice, formule,
ecuaii ..)
Editorul Word permite crearea i utilizarea tabelelor ntr-o manier foarte simpl,
oferind utilizatorului posibilitatea de a efectua o gam larg de operaii asupra lor. Totui,
utilitarele tabelare ncorporate de editorul Word nu sunt la fel de performante ca
programele specializate n calcul tabelar (de ex.: Excel); din aceast cauz uneori este
preferabil ca un tabel s fie creat cu program specializat i apoi importat ntr-un document.
99
Procedura de trasare a unui tabel este urmatoarea:
Se merge in meniul Table si se executa click in dreptul optiunii Draw Table. Prin
aceasta operatie se va introduce in fereastra programului bara de unelte Tables and
Border, prin intermediul careia se va trasa tabelul dorit.
Plasati indicatorul mouse-ului in locul din documentul in care doriti sa trasati tabelul.
Indicatorul va lua forma unui creion.
Trageti indicatorul mouse-ului in jos si spre dreapta, pana cand chenarul care apare
are aproximativ dimensiunile tabelului pe care doriti sa il creati.
De indata ce veti elibera butonul mouse-ului, punctul de inserare va aparea in
interiorul tabelului.
(Distribute Rows Evenly) distribuie in mod egal spatiul intre liniile selectate;
(AutoSum) insumeaza valorile de deasupra sau din stanga celulei care contine
punctul de inserare.
O a doua posibilitate este dat de comanda Insert Table din meniul Table. Tabelul
este inserat, ca i primul caz, n poziia curent a punctului (cursorului) de inserie, dar pe
ecran este afiat o caset de dialog ce conine urmatoarele elemente:
101
Number of Columns permite stabilirea numrului de coloane ale tabelului;
Number of Rows permite stabilirea numrului de rnduri (linii) ale tabelului;
Column Width permite stabilirea automat a limii coloanelor, astfel nct tabelul s se
ncadreze ntre limitele stng-dreapt ale paginii respective, prin selectarea n aceast
caset a opiunii Auto, sau stabilirea unei limi egale pentru toate cele n coloane
generate prin selectarea sau precizarea concret a unor valori numerice.
Auto Format permite alegerea unui model de tabel i aplicarea unor efecte deosebite
asupra acestuia.
Dup generarea tabelului, acesta va aprea conturat prin intermediul unor linii
punctate (gridlines) care identific poziiile din cadrul acestuia. Activarea/dezactivarea
afirii liniilor de ghidare se face prin comanda Gridlines din meniul Table. Indiferent dac
opiunea Gridlines este sau nu activ, liniile de ghidare nu apar n procesul de tiprire a
documentului. Ele au un caracter strict orientativ. Pentru a putea fi tiprite la imprimant,
tabelul va trebui supus unei operaii de conturare prin intermediul butoanelor
(pictogramelor) de pe bara de unelte Tables and Borders, sau prin comanda Borders
and Shading din meniul Format.
Deplasarea ntre celulele unui tabel se poate face fie prin intermediul mouse-ului,
fie folosind tastatura. Poziionarea ntr-o anumit celul a tabelului cu ajutorul mouse-ului
implic poziionarea cursorului (care are forma literei I) n celula dorit dup care se
execut simplu click.
Selectarea celulelor, rndurilor, coloanelor sau a ntregului tabel se poate face fie
folosind mouse-ul fie folosind tastatura.
Utiliznd tastatura:
OBS!!! Selectarea unei linii, a unei coloane sau a ntregului tabel este posibil i
prin comenzile specifice ale meniului Table.
Dup introducerea coninutului unui tabel, liniile sale pot fi reorganizate astfel nct
celulele unei coloane s fie ordonate. Pentru a ordona liniile unui tabel, trebuiesc parcuri
urmtorii pai:
se poziioneaz cursorul de inserare n interiorul tabelului;
din meniul Table se lanseaz comanda Sort; astfel se afieaz pe ecran caseta de
dialog Sort;
103
n prima list a zonei Sort By se selecteaz numele sau numrul coloanei dup
care se face ordonarea;
din lista Type a zonei Sort By se selecteaz tipul entitii dup care se face
ordonarea. Tipurile disponibile sunt:
Text ordonare alfabetic;
Number ordonare numeric dup primul numr localizat n fiecare celul
(restul coninutului este neglijat);
Date ordonare calendaristic dup prima dat din fiecare celul (restul
coninutului este neglijat; dac nu exist, se consider data curent);
n zona Sort By se valideaz una din opiunile Ascending sau Descending pentru ca
ordonarea s fie cresctoare, respectiv descresctoare;
Daca se doreste sortare pe mai multe nivele, atunci se trec si criteriile celorlaltor
campuri in dreptul zonei Then By;
n final se rspunde cu OK.
OBS!!! n cazul n care tabelul are introdus un antet i se dorete ca liniile acestuia
s nu fie supuse sortrii, se activeaza n fereastra Sort opiunea Header Row.
Daca se doreste copierea automata a antetului in urmatoarea pagina atunci cand tabelul
depaseste o pagina, se activeaza optiunea Headings din meniul Table.
104
Microsoft PowerPoint
Capitolul 1: Prezentare
Pentru a crea o nou prezentare se poate folosi una din cele trei opiuni din
chenarul Create a new presentation using , sau n cazul n care renunm la aceast
fereastr (apsnd butonul Cancel ) se poate folosi comanda New din meniul File.
105
Open an existing presentation , poate fi folosit pentru a deschide o prezentare
deja existent, sau n cazul n care renunm la aceast fereastr (apasnd butonul
Cancel ) se poate folosi comanda Open din meniul File.
!!! O prezentare poate conine una sau mai multe Slide-uri (plane) !!!
Dupa alegerea uneia din cele dou opiuni ( Template sau Blank presentation)
trebuie s alegei i modalitatea de aezare a elementelor pe slide:
106
Capitolul 2: Realizarea unei prezentri
Mai nti trebuie create pe fiecare slide, pe care dorim s-l includem n prezentare,
elementele acestuia i trebuie poziionate exact n locul n care dorim s apar ele
animate pe ecran. Programul PowerPoint dispune de aceeai bar de desen si de aceeai
galerie de imagini, sunete, secvene video ca si programul Word. Pentru a introduce texte
se pot folosi :WordArt i Text Box fie de pe bara de desen fie din meniul Insert sau pentru
a include desene, clipuri video, se pot folosi : AutoShapes, Insert Picture Clip Art
sau Insert Picture From File . Dup crearea, formatarea i poziionarea elementelor pe
slide pentru a stabili prima metod de animaie (Animatia componentelor unui slide) se
alege din meniul Slide Show Custom animation.
!!! Pentru a realiza un nou slide se alege din meniul Insert New Slide !!!
Nu alegei din File New pentru c aceasta duce la crearea unui nou fiier (prezentri)!!!
Dac prezentarea conine mai multe slide uri trebuie stabilit i cea de a doua
metod de animaie ( Animaia trecerii de la un slide la altul ).
109
Capitolul 3: Formatarea modului de rulare a prezentrii
nainte de a lansa n execuie prezentarea trebuie stabilit modul n care va rula,
aceasta
fcndu se cu ajutorul opiunii Set Up Show din meniul Slide Show.
Pentru a terge un slide se alege din meniul Edit Delete Slide. n cazul n care n
prezentare nu dorim sa apar un anumit slide, dar nu dorim nici sa l tergem putem folosi
opiunea Hide Slide din meniul Slide Show. Dac dorim reincluderea slide ului n
vizualizarea prezentrii se va reface aceast comand. Salvarea i deschiderea unui nou
fisier, ca i celelalte comenzi legate de formatare, ct i comenzile legate de
personalizarea programului se realizeaz la fel ca n programul Word.
110
Microsoft Excel
Capitolul 1: Prezentarea ferestrei programului
Programul Microsoft Excel face parte din pachetul de programe Microsoft Office si
este utilizat pentru: calcul tabelar, stocarea informaiilor ntr- un mod asemntor cu
bazele de date i trasarea de reprezantri grafice pe baza informaiilor din tabele. Fiierele
create cu acest program se numesc registre de calcul (Book) si au extensia .xls .
Pentru a lansa n execuie programul cea mai simpl cale este de a alege
din meniul butonului Start Programs Microsoft Excel, sau s se execute dublu
click cu butonul stnga al mouse-ului pe iconia de pe Desktop. (vezi imaginea
alturat)
!!! Un registru de calcul (book) poate conine una sau mai multe
foi de calcul (Sheet-uri )!!!
Pentru a selecta o coloan a foii de calcul se executa click cu butonul stnga al mouse-
ului pe litera coloanei respective. Pentru a selecta una din liniile foii de calcul se execut
click
cu butonul stnga al mouse-ului pe numrul liniei respective. Pentru a selecta ntreaga
foaie de calcul se apas ptrelul care se afl inaintea literei A i deasupra cifrei 1.
Pentru a modifica limea unei coloane se selecteaz una din celulele coloanei
respective si se alege Format Column Width, se scrie dimensiunea dorit i se apas
OK sau se trage (dreapta/stnga) de liniua care desparte litera coloanei respective de
litera urmtoarei coloane.
Pentru a modifica nimea unei linii se selecteaz una din celulele liniei respective si
se alege Format Row Height, se scrie dimensiunea dorit i se apas OK, sau se
trage (sus/jos) de liniua care desparte numrul liniei respective de numrul urmtoarei
linii.
Pentru a insera o nou coloan naintea coloanei pe care ne aflm alegem opiunea
Columns din meniul Insert, coloanele care urmeaz dup noua coloan fiind
renumerotate
Pentru a insera o nou linie naintea liniei pe care ne aflm alegem opiunea Rows din
meniul Insert, liniile care urmeaz dup noua linie fiind renumerotate.
Pentru a schimba numele unei foi de calcul (eticheta), ne poziionm pe acea foaie de
calcul i alegem Format Sheet Rename (sau se execut dublu click cu butonul
stnga al mouse-ului pe eticheta foii de calcul), se scrie noul nume i apoi se apas Enter.
Pentru a introduce o noua foaie de calcul (sheet) n registrul curent se alege opiunea
Worksheet din meniul Insert .
112
Pentru a terge o foaie de calcul, ne poziionm pe acea foaie de calcul i alegem
opiunea Delete Sheet din meniul Edit.
Navigarea n cadrul unei foi de calcul se realizeaz fie cu tastele direcionale ale
cursorului, fie cu ajutorul mouse ului . Suprafeele cu date pot fi mutate sau copiate in
alte locuri ale foilor de calcul sau n alte registre cu ajutorul binecunoscutelor comenzi :
Cut, Copy i Paste.
113
Capitolul 2: Utilizarea formulelor de calcul in Excel.
Calcul cu formule
n cadrul unei formule matematice, statistice, logice, financiare ... pentru a face referire la o
valoare dintr o celul se folosete adresa celulei.
Pentru a calcula suma valorilor din celule izolate (care nu formeaz un grup
compact) se poate folosi urmatoarea formul :
=Sum(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n)
adic ntre parantezele funciei Sum se scriu adresele valorilor ce se nsumeaz, separate
prin semnul ; .
Pentru a calcula suma valorilor dintr un grup compact de celule se poate folosi
urmtoarea formul :
=Sum(adresa de nceput:adresa de sfrit)
adica ntre parantezele funciei Sum se scriu adresele de nceput i de sfrsit ale
suprafeei ce conine acele valori separate prin semnul : .
Pentru a calcula mai rapid suma elementelor de pe o linie sau coloan, se
selecteaz linia sau coloana respectiva i n plus o celul libera (unde va apare rezultatul)
si se alege de pe bara de butoane, butonul (AutoSum)
Pentru a face scderea dintre dou valori se folosete tot funcia SUM, numai ca
pentru valoarea ce se scade se trece semnul minus naintea adresei acestei celule.
Exemplu :
A2=A3+D6+F1 se scrie astfel =sum(a3;d6;f1)
A4=A3+D6-F1-E1 se scrie astfel =sum(a3;d6;-f1;-e1)
A6=A3+B3+C3+ D3 se poate scrie astfel =sum(a3:d3)
Pentru a calcula produsul valorilor din celule izolate (care nu formeaz un grup
compact) se poate folosi urmatoarea formul :
=Product(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n)
adic ntre parantezele funciei Product se scriu adresele valorilor ce se nsumeaz,
separate prin semnul ; .
Pentru a calcula produsul valorilor dintr un grup compact de celule se poate folosi
urmtoarea formul :
=Product(adresa de nceput:adresa de sfrit)
adica ntre parantezele funciei Product se scriu adresele de nceput i de sfrsit ale
suprafeei ce conine acele valori separate prin semnul : .
114
Pentru a mprti o valoare dintr-o celula la o alt valoare se foloseste direct semnul
de mprire / .
Exemplu :
A2=A3*D6*F1 se scrie astfel =product(a3;d6;f1)
A
A4= 3 se scrie astfel =a3/f5
F5
A6=A3*B3*C3*D3 se poate scrie astfel =product(a3:d3)
Exemple :
3
A3 se scrie ca =power(a3;3)
A3 se scrie ca =sqrt(a3)
5A3 se scrie ca =power(a3;1/5)
Se pot folosi i combinaii ale acestor funcii :
A3
2
se scrie ca =sqrt(a3)/power(b2;3)
B2
A3 B5 ( B3 A5 ) se scrie ca =product(sum(a3;b5);sum(b3;a5))
C3
3 celule
A1
se scrie ca =power(sum(A1:C3);1/3)/average(A1:C3)
medie( A1 C3 )
115
Spre exemplu pentru a obine o
noua coloana ca suma a altor 2 coloane
se selecteaz suprafaa (coloana) unde
va apare rezultatul, se scrie pe bara de
formule formula i apoi se apas
combinaia de taste Ctrl+Shift+Enter.
O alt cale de a obine aceast coloan cu rezultate este de a face calculul pentru
prima celul : se selecteaz prima celul i se scrie formula =A1+C3 si Enter, apoi se
folosete ptrelul din dreapta jos a celulei pentru a extinde formula peste celelalte celule.
Dac o formul nu poate evalua cum ar trebui rezultatul, Microsoft Excel va afia
unul din urmtoarele coduri de eroare :
#### Apare cnd valoarea numeric introdus n acea celul este prea mare (lat)
si celula fiind prea ngusta nu poate afia valoarea respectiv. Pentru a corecta acest lucru
se poate mrii dimensiunea (limea celulei).
#Value! Apare cnd n cadrul formulei se folosesc operanzi sau argumente de tipuri
diferite. (Exemplu: Adunarea dintre un text i un numr).
#Div/0! Apare cnd formula ncearca sa realizeze o operaie imposibil .
(Exemplu: mprire la 0 sau logaritm din 0 ).
#Name? Apare cnd Microsoft Excel nu recunoate textul dintr-o formul .
(Exemplu : Scrierea greit a numelui unei funcii).
#N/A Apare cnd n calculul unei funcii se apeleaz la o valoare care nu este disponibil.
(Exemplu : Calculul cu suprafee de date, cnd se apeleaz suprafete greite).
116
b) Date (dat), Time (or), Fractions (fracie), Special (coduri potale sau numere de
telefon) sau Text (caractere text) alegei format de afiare pentru dat (lista Type), or
(lista Type), fracie (partea zecimal se scrie sub form de fracie), speciale sau text.
117
Eticheta Protection: permite blocarea
celulelor la modificare (Locked) sau ascunderea
acestora (Hidden). Blocarea sau ascunderea
celulelor nu are efect dac Sheet-ul nu este
protejat (Tools Protection Protect Sheet)
Formatarea rndurilor
Formatarea coloanelor
Se face alegnd din Format Column. Width va stabili limea coloanei curente,
AutoFit Selection va modifica limea colanei dup celula cu textul cel mai lung, Hide i
Unhide au acelai neles ca la formatarea rndurilor iar Standard Width restabilete
limea coloanei la dimensiunea implicit.
118
Grather than va cerceta dac valorile din celule sunt mai mari strict dect valoarea
specificat de utilizator
Less than va cerceta dac valorile din celule sunt mai mici strict dect valoarea
specificat de utilizator
Grather than or equal to va cerceta dac valorile din celule sunt mai mari sau egale
dect valoarea specificat de utilizator
Less than or equal to va cerceta dac valorile din celule sunt mai mici sau egale dect
valoarea specificat de utilizator
10 20 30
25 45 29
Dorim s verificm care celule au coninutul cuprins ntre 20 i 29. Vom alege condiia
Between ca n fereastra de mai sus iar n zonele de editare alturate vom scrie 20 i
respectiv 29. Celulele care ndeplinesc aceast condiie dorim s fie afiate cu culoarea
roie. n acest sens vom aciona butonul Format i alegem din lista ascuns Color
culoarea roie. Dup ce se acioneaz OK se observ c valorile 20, 25 i 29 vor fi scrise
cu culoarea roie.
Pasul 1
Pasul 2
Noua fereastr aprut dupa psarea butonului Next permite stabilirea modului n
care vor fi preluate din tabelul selectat de noi informaiile ce trebuie afiate n grafic (modul
de interpretare a seriilor de valori) . Seriile pot fi stabilite pe liniile tabelului sau pe
coloanele acestuia cu ajutorul opiunii Series in Rows / Columns. La opiunea Data
range este afiat domeniul din care provin datele pentru grafic. Aceast domeniu poate fi
schimbat prin apsarea pe butonul incercuit cu rosu de pe urmtorul desen i selectarea
unui nou domeniu.
120
Prin accesarea etichetei Series se pot specifica condiii mult mai detaliate despre
fiecare serie n parte. Pentru a trece la un nou pas se apas butonul Next, iar pentru a
reveni la pasul precedent se apas butonul Back.
Pasul 3
o Eticheta Titles
Chart title este o caset de text unde se poate introduce titlul graficului.
Category (X) axis este o caset de text unde se poate introduce denumirea axei X
Value (Y) axis este o caset de text unde se poate introduce denumirea axei Y
o Eticheta Axes Prin bifarea sau debifarea opiunilor: Category (X) axis i
Value (Y) axis se stabilete dac sunt vizibile sau nu diviziunile de pe abscis sau
ordonat (axa Ox sau Oy).
o Eticheta Gridlines Se pot stabili linii de haur mai rare sau mai dese
(Major Gridlines sau Minor Gridlines ) pe fundalul graficului, pe vertical sau pe orizontal
care s permit citirea ct mai fidela a valorii la care ajunge o coloan a graficului.
o Eticheta Legend Prin opiunea Show legend se poate stabili dac graficul va avea sau
nu legend. n cazul n care este bifat aceast opiune, de la Placement se alege poziia
legendei fa de grafic.
o Eticheta Data Labels permite stabilirea informaiilor care sa apara direct pe grafic (pe
coloanele graficului):
None nu este vizibil nici o informaie direct pe grafic.
Show value apar pe grafic valorile (coloanelor respective).
Show label apar pe grafic numele seriilor (coloanelor respective).
sau combinaii ale acestora.
121
o Eticheta Data Table opiunea Show data table ataeaz la grafic sursa de date .
Pentru a trece la un nou pas se apas butonul Next, iar pentru a reveni la pasul
precedent se apas butonul Back.
Pasul 4
122
Microsoft Access
Capitolul 1: Introducere, definitii
Microsoft Access face parte din pachetul software Microsoft Office, si este destinat
proiectarii si gestiunii bazelor de date.
Indiferent de versiunea de Microsoft Access utilizata (Access 2.0, 95, 97, 2000),
operatiile de baza care se vor descrie in acest curs nu prezinta diferente.
In cele ce urmeaza in acest curs, se vor prezenta elementele principale ale
domeniului bazelor de date, si operatii de gestiune a datelor executate cu facilitatile
sistemului Microsoft Access.
Definitie:
O baza de date este, la modul general, o cantitate mare de date, o colectie de
informatii corelate, despre un anumit subiect; organizarea informatiei este stricta si
exista proceduri pentru regasire rapida a informatiilor.
Definitie:
Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) este un software specializat pe
urmatoarele activitati:
Proiectarea structurii bazei de date;
Incarcarea datelor, regasirea ulterioara, modificarea datelor, stergerea datelor;
Generare de rapoarte in scopul tiparirii la imprimanta a datelor introduse in baza
de date;
Creare de fomulare, ca modalitate de manevra a datelor prin intermediul unei
interfete mai prietenoase pentru operator;
Relationare a bazelor de date si lucrul cu combinatii de baze de date;
Programare pentru crearea de sisteme de gestiune de uz particularizat.
Controlul securitatii si integritatii datelor;
Definitii:
1. Organizarea initiala a bazei de date este cea tabelara. In tabelele de date, coloanele
se numesc campuri iar liniile se numesc inregistrari de date.
2. Prin proiectarea structurii bazei de date se intelege stabilirea campurilor pe care le
va avea tabela; se vor alege denumiri si tipuri de date pentru campuri
3. Tipurile de date reprezinta clasificari ale campurilor, prin care se stabileste felul
datelor care vor putea fi introduse ulterior in baza de date.
Forma finala a tabelei cu date care rezulta in urma proiectarii poate fi urmarita pe exemplul
de mai jos:
CAMPURILE
1. TEXT daca se atribuie unui camp acest tip de date, atunci, in tabela rezultata, in
celulele coloanei respective se vor putea introduce efectiv texte, deci orice insiruiri de
caractere; numarul de caractere este insa limitat la maxim 255. Din oficiu, lungimea
propusa de Access pentru campurile TEXT este de 50 de caractere.
2. MEMO acest tip de date este asemanator cu tipul text, in sensul ca se admite
introducerea oricaror siruri de caractere. Cantitatea de text care se poate introduce printr-
un camp MEMO este insa limitata la maxim 65535 caractere.
3. NUMBER In celulele unui camp de acest tip vor putea fi introduse numai valori
numerice; ele sunt utilizabile in calcule matematice.
124
Pentru a putea introduce in tabela cu date valori numerice reale, care sa nu fie
automat rotunjite, se va alege de la rubrica FIELD SIZE de la tabul GENERAL varianta
DOUBLE.
4. CURRENCY intr-un camp de acest tip pot fi introduse valori numerice obisnute
sau care reprezinta sume de bani; se pot face cu precizie calcule care implica numere cu
pana la 15 cifre si cu pana la 4 zecimale.
5. AUTONUMBER in campul de acest tip se produce o completare automata cu
valori numerice incrementate cu 1 (numarare din 1 in 1); incrementarea se produce la
fiecare introducere in tabela a unei noi inregistrari de date. O utilizare elementara a
campurilor de tip AutoNumber este crearea coloanei numar curent la tabel.
6. YES/NO intr-un camp declarat de acest tip se vor putea introduce ulterior numai
date care pot avea numai doua stari posibile:adevarat/fals, da/nu, pornit/oprit.
7. OLE OBJECT printr-un camp de acest tip se permite accesul la obiecte de
diverse naturi, ca de exemplu foi de calcul Excel, reprezentari grafice, fisiere imagine si
documente Microsoft Word.
8. HYPERLINK in celulele unui astfel de camp se vor putea introduce siruri de
caractere care reprezinta adrese de pagini Web.
9. LOOKUP WIZARD se creaza un camp care permite alegerea de valori dintr-o lista
aflata in alta tabela.
10. DATE / TIME in celulele unui astfel de camp se vor putea introduce numai informatii
care constau in data calendaristica sau ora. Formatul in care va trebui introdusa de la
tastatura data sau ora este cel care a fost stabilit prin programul Regional Settings din
Control Panel
Rezolvare:
Pasul 1: Se porneste programul Access si din fereastra care apare se va marca varianta
Blank Database. Aceasta permite crearea oricarei structuri de baza de date, dupa dorinta
utilizatorului. (Cealalta varianta, Database Wizard, ofera modele de structuri gata facute,
care se pot potrivi numai pe cateva situatii strict particulare).
125
Fereastra de pornire
Pasul 2: Apare fereastra File New Database (prezentata in figura care va urma), in care se
vor face urmatoarele:
126
Pasul 3: Se apasa fie butonul CREATE, fie tasta ENTER. Va aparea fereastra Database,
cu eticheta Tables deja apasata.
127
Pasul 5: In coloana FIELD NAME se vor scrie, unul sub altul, pe fiecare rand, numele pe
care doriti sa le aiba campurile bazei de date (in exemplul dat, campurile se numesc:
nume, prenume, universitatea, facultatea, anul, media anuala, platitor taxa). Atentie! NU
utilizati in denumirile campurilor semnul punct.
Pasul 6: In coloana DATA TYPE se va alege, pentru fiecare camp, tipul de date
corespunzator. Veti constata ca s-a produs completarea automata cu tipul de date TEXT
pentru fiecare camp, dar aceasta nu este nici o problema, deoarece modificati tipurile de
date astfel:
Pasul 8: Apare o fereastra prin care sistemul Access intreaba utilizatorul daca doreste
adaugarea campului cheie primara la tabela care a fost definita prin pasii anteriori. Acest
camp are, in prima instanta, rol de numar curent pentru tabela care se va incarca cu date.
De asemenea, campul cheie primara este utilizat in relationarea bazelor de date. Deci este
bine sa se apese butonul YES pentru ca tabela creata sa capete si acest camp. Dupa ce
se va apasa YES, veti constata ca la inceputul coloanei cu numele campurilor s-a inserat
un camp ID, de tip AUTO NUMBER.
Pasul 9: Se afiseaza structura astfel proiectata sub forma tabelara propriu-zisa apasand
meniul VIEWDATASHEET VIEW. Modul de vizualizare Datasheet View este destinat
incarcarii inregistrarilor de date, si operarii ulterioare cu datele.
128
Introducerea unui nou camp:
Pasul 1: se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul 2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul cu numele
campului INAINTEA caruia doriti sa introduceti un nou camp.
Pasul 3: Se apasa INSERTROWS; va trebui scris numele noului camp si ales tipul de
date pentru acesta.
Pasul 4: Dupa adaugarea campului/campurilor, se salveaza modificarile structurii bazei de
date in mod obisnuit, cu FILESAVE.
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp si i se sterge denumirea, scriind imediat o alta. Apoi se salveaza
modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp si se intra pe lista cu tipuri de date. Se alege noul tip printr-un click. Apoi
se salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
ATENTIE!!! Nu orice schimbare de tip de date este posibila sau indicata! De exemplu,
transformarea tipului NUMBER in tipul TEXT: daca ati creat un camp de tip NUMBER si ati
introdus deja date, transformarea in text va face ca respectivele numere sa fie tratate
ulterior ca simple siruri de caractere si deci sa nu mai poata fi implicate in calcule.
Este o operatie care va promite, dupa caz, introducerea unei cantitati de text mai mari sau
mai mici. Reamintim ca din oficiu campurile TEXT permit introducerea de siruri de maxim
50 de caractere. Daca doriti sa schimbati aceasta situatie, se procedeaza astfel:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp.
Pasul 3: Se intra in rubrica Field Size situata in partea mai de jos a ferestrei, se sterge
valoarea de 50 de caractere, si se scrie valoarea dorita pentru lungimea campului
respectiv. Reamintim ca la campurile TEXT maximul este de 255 caractere. Apoi se
salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
129
Shimbarea tipului de numar acceptat printr-un camp de tip NUMBER:
Vom lua in considerare situatie urmatoare: se doreste introducerea de numere reale, iar in
momentul introducerii datelor respective, programul Access vi le transforma automat in
numere intregi, neacceptand virgula. Se va elimina aceasta situatie astfel:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp.
Pasul 3: Se intra in rubrica Field Size situata in partea mai de jos a ferestrei, se
desfasoara lista si se alege cu un click varianta DOUBLE. Apoi se salveaza modificarea
astfel facuta, tot cu FILESAVE.
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
numele campului care trebuie eliminat din baza de date.
Pasul 3: Se apasa meniul EDITDELETE ROWS.
Pasul 4: Se salveaza noua varianta de structura cu FILESAVE, in mod obisnuit.
ATENTIE!!! Eliminarea unuia sau a mai multor campuri atrage dupa sine pierderea in mod
permanent a datelor introduse in respectivele campuri. Daca incepeti manevra de
eliminare a unui camp, Access va lansa o fereastra de dialog in care va avertizeaza
despre pierderea datelor!
1. Sortarea datelor
130
Pasul 3: Se apasa meniul RECORDSSORTSORT ASCENDING pentru ordonare
crescatoare sau SORT DESCENDING pentru ordonare descrescatoare.
Definitie:
Filtrarea este o procedura prin care, din multitudinea de inregistrari de date
introduse, vor ramane la vedere pe ecran numai anumite inregistrari, care prezinta
interes la un moment dat. Restul de inregistrari vor fi ascunse. Interesul prezentat
de anumite inregistrari se traduce, pentru Access, prin conditiile (criteriile) de filtrare
care trebuie definite de operator.
Pentru explicarea filtrarii, se va utiliza baza de date STUDENTI de mai inainte, in care s-a
definit tabela numita TABELA-STUDENTI.
Problema:
Sa se incarce in TABELA-STUDENTI cel putin 7 inregistrari de date. Din aceastea,
5 inregistrari sa aiba in campul UNIVERSITATEA valoarea UPB. Din aceste 5
inregistrari, 3 sa aiba in campul ANUL valori mai mari ca 3. Se se creeze apoi un
filtru care sa lase la vedere numai inregistrarile care respecta SIMULTAN cele doua
conditii de filtrare, si anume: UNIVERSITATEA sa fie UPB SI ANUL sa fie MAI
MARE CA 3. Apoi, rezultatul filtrarii sa se salveze.
Pasul 0 - preliminar: Presupunem ca ati incarcat inregistrarile conform cerintei de mai sus,
si ca aveti afisata pe ecran tabela cu datele.
131
Partea de jos a ferestrei Filter este, dupa cum vedeti in imaginea urmatoare, impartita in
linii si coloane. Fiecare coloana se va utiliza pentru definirea cate unei conditii de filtrare,
dupa cum urmeaza:
Pasul 2-1: Se deschide lista din randul FIELD - coloana 1 si cu un click se alege
numele campului care intra in prima conditie de filtrare. In problema propusa,
acesta este UNIVERSITATEA.
Pasul 2-2: Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul CRITERIA - coloana 1 si
se scrie prima conditie de filtrare dupa urmatoarea regula generala:
Observatie: se poate totusi evita scrirea unui astfel de gen de formula. Puteti scrie
direct termenul de comparatie in randul criteria, adica in acest caz UPB.
132
Pasul 3: Se salveaza filtrul astfel creat apasand meniul FILESAVE AS QUERY. Va
trebui dat un nume. In problema propusa, vom da numele filtru studenti.
Pasul 4: Se pune in aplicare filtrul apasand meniul FILTERAPPLY FILTER/SORT, sau
butonul utilitar cu simbol de palnie. Vor ramane la vedere numai inregistrarile care au
respectat toate conditiile simultan.
Observatie: Dupa ce s-a afisat rezultatul filtrarii, fereastra respectiva poate fi inchisa.
Rezultatul filtrarii a fost salvat anterior sub numele filtru studenti, si deci el va fi oricand
accesibil prin fereastra Database, eticheta QUERIES. Daca se intra pe aceasta eticheta,
se va vedea numele filtru studenti si tabela respectiva se poate deschide cu ajutorul
133
butonul OPEN sau obisnuit, cu dublu-click sau click si <enter> pe denumirea filtru
studenti.
Reafisarea tabelei cu toate inregistrarile la vedere se poate face astfel:
Metoda 1:
Daca aveti deschisa tabela FILTRATA, se va apasa din nou butonul cu palnie sau
se va apasa meniul RECORDSREMOVE FILTER/SORT.
Metoda 2:
Daca aveti tabela inchisa si va aflati in fereastra Database, apasati eticheta Tables
si butonul OPEN.
Pentru a crea o interogare a unei tabele cu date, o metoda simpla este utilizarea
wizard-urilor, modele care elimina necesitatea unor etape de lucru mai complexe, cum au
fost cele de la filtrare.
Interogarea se poate crea pe o tabela cu date completa, sau deja filtrata.
Metoda de creare a unei interogari utilizand wizard-uri se va prezenta pe problema
urmatoare:
Problema:
Sa se creeze o interogare a tabelei cu evidenta studentilor utilizata pana aici.
Interogarea sa aleaga campurile NUME, PRENUME si FACULTATEA, si sa fie
salvata sub denumirea query studenti.
134
Pasul 5: Dupa alegerea campurilor, se apasa butonul NEXT. Apare posibilitatea de a
redenumi interogarea care este in curs de formare. Conform problemei propuse, se va
sterge denumirea pusa din oficiu de sistem si se va scrie denumirea query studenti. Apoi
se apasa butonul FINISH.
Rezultatul aplicarii acestor pasi pentru rezolvarea problemei de interogare propusa se
vede in imaginea urmatoare:
Observatie: Salvarea rezultatului unei filtrari se poate face doar ca interogare, cu SAVE
AS QUERY, dupa cum s-a prezentat anterior.
135
4. Exportul datelor pentru aplicatia Microsoft Excel
Definitie:
Exportul datelor este o operatie prin care se formeaza o copie a tabelei de date, iar
aceasta copie are un format intern specific aplicatiei pentru care s-a facut exportul.
Astfel, copia creata poate fi deschisa cu aplicatia respectiva si datele pot fi
prelucrate in continuare cu acea aplicatie.
In concluzie, in cazul exportului pentru Excel, datele din tabela creata si incarcata
cu ajutorul lui Microsoft Access vor putea fi prelucrate cu Microsoft Excel; astfel, asupra
tabelei exportate pot fi executate operatii care prin Access ar fi mult mai dificile. Un
exemplu bun il constituie calculele si reprezentarile grafice, care prin Excel se fac foarte
simplu. Este deci perfect justificata cunoasterea unei metode care sa permita trimiterea
datelor din baza de date intre-un fisier utilizabil prin Excel.
Exportarea tabelei de date pentru Excel se face astfel:
Pasul 1: Daca baza de date este deschisa, ea trebuie inchisa (deci inseamna ca veti
inchide si fereastra Database, nu numai tabela de date).
Pasul 2: Se apasa meniul FILEOPEN DATABASE
Pasul 3: Se intra in directorul in care se afla baza de date, se selecteaza cu un click
numele bazei si obligatoriu se bifeaza caseta Exclusive. Apoi se apasa butonul OPEN.
136
Va aparea fereastra Database.
Pasul 4: Se apasa meniul TOOLS SECURITY SET DATABASE PASSWORD
Apare fereastra pe care o vedeti mai jos, prin care se va cere introducerea parolei si
imediat reintroducerea pentru confirmare. Apoi se apasa OK. Evident ca din motive de
securitate elementara a parolei, ea nu se afiseaza in clar la introducere, ci apare un sir de
caractere steluta. Cu acestea, baza de date este parolata.
OBSERVATII IMPORTANTE!!!
1. Din acest moment, parolarea bazei de date s-a incheiat si DUPA ce inchideti baza
de date, ea NU va mai putea fi deschisa decat de persoana care poate sa introduca
CORECT parola.
2. Daca uitati parola, baza de date devine inutilizabila!!! Nu o mai puteti deschide chiar
daca Dvs. sunteti autorul ei!
3. Atentie: parolarea bazelor de date in sistemul Access este case-sensitive, adica
intr-o parola caracterele majuscule sunt considerate DIFERITE de ACELEASI
caractere scrise cu litere mici! De exemplu, parola lucrare este considerata diferita
complet de parola LUCRARE sau Lucrare etc.
Pasul 1: Se deschide baza de date, si deci veti avea pe ecran fereastra Database.
Pasul 2: Se apasa meniul TOOLSSECURITYUNSET DATABASE PASSWORD
137
Pasul 3: Se va cere introducerea parolei. Dupa ce scrieti parola, se va apasa OK. Astfel,
parola este desfiintata.
1. Crearea formularelor
Definitie:
Un formular creat pornind de la o tabela de date existenta este doar o alta
modalitate, mai prietenoasa pentru utilizator, de introducere, vizualizare si operare
cu datele. El prezinta avantajul de a avea un aspect mai placut pentru utilizator.
Campurile bazei de date vor deveni rubrici ale formularului.
Pasul 1: Se deschide (daca este cazul) baza de date, si veti avea afisata fereastra
Database.
Pasul 2: De pe fereastra Database, se apasa eticheta FORMS si apoi butonul NEW.
Apare fereastra New Form. Din partea de jos a acesteia, din lista, se selecteaza cu un
click numele tabelei din care se doreste obtinerea unui formular. In exemplul nostru, vom
selecta tabela-studenti.
Pasul 6: Ramane in continuare pe ecran fereastra Form Wizard, din care acum se alege o
varianta de pozitionare a campurilor pe formular. Apoi se apasa NEXT.
Pasul 7: In continuare se alege un stil de colorare a formularului, apoi se apasa NEXT.
139
Pasul 8: Se scrie o denumire pentru formular, apoi se apasa FINISH. In exemplul nostru
se va da denumirea formular-studenti.
2. Crearea rapoartelor
Atentie! Programul Microsoft Access nu genereaza rapoarte decat daca pe calculator este
instalat si un driver de imprimanta.
Pasul 1: Din fereastra Database se apasa eticheta REPORTS si apoi butonul NEW.
Pasul 2: Apare fereastra New Report din care se alege, din lista de jos, numele tabelei din
care se doreste tiparirea informatiilor. In exemplul nostru, vom alege tabela-studenti.
Apoi, pentru a beneficia de ajutorul modelelor, se alege Report Wizard. In continuare se
apasa OK.
140
Pasul 3: Ca si la formular, se aleg campurile tabelei care doriti sa apara pe raport. Vom
alege numai cateva dintre campurile tabelei-studenti. Apoi se apasa NEXT.
Pasul 5: Se apasa NEXT si, tot optional, se poate face sortarea datelor din raport
crescator sau descrescator,evident dupa un camp.
141
Pasul 6: Se apasa NEXT si se alege modul de asezare a informatiilor pe raport:
142
Capitolul 6: Relatii intre tabele
Din ceea ce s-a prezentat pana aici, puteti deja deduce ca o baza de date este un
complex de pastrare si manevrare a informatiei sub diverse forme: TABELA DE DATE,
FORMULAR, INTEROGARE, RAPORT.
BAZA DE DATE
- TABELE DE DATE
- FORMULARE DE MANEVRARE A DATELOR
- INTEROGARI
- RAPOARTE
Problema:
a) Sa se creeze baza de date UNIVERSITATI care sa cuprinda tabela FACULTATI
si tabela STUDENTI.
Pasul 6: Pentru a putea crea o interogare care sa combine campuri din cele doua tabele,
se defineste mai intai o relatie intre cele doua tabele. Relatia se creeaza astfel:
Relatia a fost definita. Aceasta fereastra poate fi acum inchisa, operatie care va va
conduce inapoi in fereastra Database. Continuam problema cu crearea interogarii
prin combinarea celor doua tabele.
Pasul 7: Din fereastra Database se apasa eticheta Queries si butonul NEW.
Pasul 8: Alegem Simple Query Wizard pentru a se lucra mai usor, apoi se apasa OK.
Apare fereastra urmatoare:
145
Pasul 9: Din lista Tables/Queries, se selecteaza cu un click tabela STUDENTI si apoi, prin
metoda deja prezentata, se aleg campurile care ne intereseaza din ea. In problema
propuse, se vor alege campurile Nume student, Facultate, Anul.
Pasul 10: Din lista Tables/Queries, se selecteaza apoi cu un click tabela FACULTATI si
prin metoda deja prezentata, se aleg campurile care ne intereseaza din ea. In problema
propuse, se va alege campul Numar ani studiu. Apoi se apasa butonul NEXT.
Pasul 11: Se apasa din nou NEXT si apoi se scrie (eventual) o noua denumire pentru
interogarea obtinuta. In problema propusa, vom da denumirea INTEROGARE
COMBINATA.
Pasul 12: Se apasa butonul FINISH. Rezultatul acestor pasi este:
146
Caiet de Sarcini
Noiuni hardware i software
7. Ce este un fisier?
a. Un separeu pe disc, destinat pstrrii ordinii.
b. Rezultatul introducerii i salvrii de date.
c. Un grup de directoare.
147
Sistemul de operare Windows
12. Ai creat n Explorer fiierele : astzi se d test.txt i astzi dm un test.doc. Le-ai cutat dup
aceea n Ms-Dos i ai gsit : astzi~1.txt i astzi~2.doc. Ce s-a ntmplat ?
a. Din cauza denumirilor foarte lungi fiierele au fost create greit
b. S-au format nume autogenerate
c. Fiierele au fost salvate greit
18. Opiunea Properties / Proprieti care exist n fereastra care se activeaz cnd acionm butonul
drept al mouse-ului pe Desktop / Suprafaa de lucru este identic cu :
a. Regional and Language Options / Opiuni regionale i lingvistice.
b. Display / Afiare
c. Monitor / Monitor
20. Cum se face cel mai exact operaia de salvare prima oara a unui fiier?
a. File / Fiier Save / Salvare Selectare dispozitiv de stocare (C:) Selectare Director
Intrare n Director Denumire Fiier Apasare <Enter> sau buton Save / Salvare.
b. File / Fiier Save As / Salvare ca Selectare dispozitiv de stocare (C:) Denumire
Fiier Apasare <Enter> sau buton Save / Salvare.
24. Cum ar trebui ncercat deblocarea unui calculator blocat n urma unei operaii ntr-un program ?
a. Cu apasare pe butonul Power / Pornire.
b. Cu combinaia de taste CTRL+ALT+DELETE.
27. Cum se oprete corect calculatorul cu sursa AT i sistem de operare Windows XP?
a. Cu apsare direct pe butonul Power / Pornire.
b. Cu combinaia de taste CTRL+ALT+DELETE.
c. Cu START SHUT DOWN / nchidere computer apsare directa apoi pe butonul
Power / Pornire.
d. Cu START SHUT DOWN / nchidere computer ateptam mesajul de nchidere n
condiii de siguran apoi apsam butonul Power / Pornire.
29. Cum se face operatia de salvare a fiierului deschis pe ecran cu un alt nume pe discheta?
a. File / Fiier Save As / Salvare ca C: Gsire Director Selectare Director
Denumire FiierApsare <Enter> sau buton Save / Salvare.
b. File / Fiier Save As / Salvare ca 3 Floppy / Dischet (A:) Selectare Director
Intrare n Director Denumire Fiier Apsare <Enter> sau buton Save / Salvare.
149
32. Cum se formeaz directorul Grupa Mea prin Windows Explorer / Explorator Windows?
a. FILE / Fiier NEW / Nou FOLDER apsm <Enter>.
b. FILE / Fiier NEW / Nou FOLDER scriem numele directorului apsm <Enter>
33. Dac numele unui program nu se mai afl n meniul START, atunci:
a. Programul respectiv a fost ters de pe hard disk.
b. Denumirea lui a fost doar ea eliminata din meniul START.
35. Dac la apasarea unei taste apare alt caracter dect cel inscripionat pe ea, ce s-a ntmplat?
a. Tastatura s-a defectat.
b. S-a schimbat limba de scriere pentru tastatur.
c. S-au inversat funciile butoanelor de la mouse
40. Cum se formeaza un fisier text prin Windows Explorer / Explorator Windows?
a. FILE NEW FOLDER / Fiier Nou Folder
b. FILE NEW TEXT DOCUMENT / Fiier Nou Document text
150
45. Care din urmatoarele elemente aparin ferestrelor din Windows :
a. Bara de titlu, bara de meniuri.
b. Bare de butoane, butoanele de control.
c. Bara de stare, barele de derulare.
48. Daca lucrai n Windows XP i vrei s punei pe Desktop / Spaiu de lucru un desen :
a. Folosii opiunea SEARCH / Cutare din meniul butonului START.
b. Utiliznd Control Panel Display Background / Panou de control Afiare Spaiu de
lucru Fundal
Reele de calculatoare
53. Pentru conectarea la un alt calculator din reea se poate realiza o unitate de disc virtual prin :
a. Map network drive / Conectare unitate din reea
b. Disconnect network drive / Deconectare unitate din reea
c. Shortcut to network drive / Scurttur la unitate din reea
Microsoft Word
60. Putem face ca un document s aib un antet pe paginile pare i un altul pe paginile impare
?
a. Da , din Page SetupLayout / Iniializare paginAspect
b. Nu
62. Un BASIC SHAPES / O Form de baz (luat/ din AutoShapes / Forme automate) :
a. Poate fi colorat n interior
b. Poate accepta efecte tridimensionale
65. Ce caracteristici are un chenar fcut cu op. BORDERS and SHADING / Borduri i Umbrire
?
a. Este lat ct foaia.
b. Nu se poate trage prin foaie cu mouse-ul.
c. Nu i se aplic efectele de aranjare a aspectului existente pe bara de desenare.
66. Dac ai scris din greeal pagina ntreag cu Caps Lock-ul apsat, ce facei?
a. tergei tot i rescriei.
b. Folosii Format Change Case lowercase / FormatModificare dup
cazminuscule
c. Folosii Format Change Case UPPERERCASE / FormatModificare
dup cazMAJUSCULE
152
67. Ce posibiliti cunoatei pentru scrierea unui caracter ca indice?
a. FormatFontSuperscript / Exponent
b. FormatFontSubscript / Indice
c. Scrierea caracterului respectiv la dimensiune foarte mic.
Diploma
a. Scriem textul i apoi desenm conturul n jurul lui, apoi umplem interiorul conturului
cu butonul de umplere.
b. Scriem textul, desenm peste el, folosim DrawOrderSend Behind Text /
DesenOrdineTrimitere n spatele textului
c. Desenm, apoi scriem peste desen
76. Dac v-a rmas cursorul ntr-un chenar de tip Border / Borduri, ce nseamn?
a. Ai selectat textul nainte de a pune chenarul.
b. Ai uitat s dai nite apsri pe <Enter> sub text.
153
77. Cum putei s v convingei c ai dat apsarile pe <Enter> solicitate de unele operaii?
a. Apsnd butonul .
b. Doar parcurgnd pagina cu atenie.
79. Cum se numeroteaz automat o coloana de tabel pentru a face numrul curent?
a. Scriem numerele de mn.
b. Selectam coloana InsertBullets and numbering eticheta Numbered /
InserareMarcatori i numerotareeticheta Numerotat
c. Selectam coloana apsam butonul de numerotare din bara de formatare.
89. Pentru colorarea fundalului n mod identic la toate slide-urile dintr-o prezentare:
a. Se coloreaz toate n parte
b. Se pot clora toate prin Apply to All / Se aplic pentru toate
93. Cum se salveaz o prezentare dup ce i-am mai adugat un slide / diapozitiv?
a. FileSave / FiierSalvare
b. FileSave As... / FiierSalvare ca
97. Cum se pot vizualiza toate slide-urile / diapozitivele deodat pe un singur ecran?
a. Le micorm, sau ne uitam cu Print Preview ca la Word / Examinare naintea
imprimrii ca la Word.
b. View...Slide Sorter / VizualizareSortare diapozitive
105. Dac la scrierea unui numr ntr-o celul dorim ca el s fie adus automat la forma
de dat calendaristic, cum credei c trebuie procedat ?
a. n EditFillSeries / EditareUmplereSerie se pune marcajul de umplere la
Date / Uniti de dat
b. n FormatCellsNumber / FormatCeluleNumr se stabilete formatul
numerelor de tip Date / Dat
108. Dac ai introdus numrul 1500 i el s-a trasformat automat n formatul 1,500$, ce
s-a ntmplat?
a. S-a modificat n Regional Settings astfel nct orice numr s se transforme n
sum de bani.
b. S-a modificat n Format...Cells...Number / FormatCeluleNumr
156
b. mparte suma tuturor valorilor de la A1 la A10, la valoarea din B5, i din rezultat
scade pe C3.
115. Cum se adun toate valorile numerice dintr-un domeniu ntins pe o coloana?
a. =SUM(adres nceput domeniu : adres final)
b. Selectam zona respectiv i apsm butonul
c. =adresa1 + adresa2 + adresa3 +
119. Care din urmatoarele formule calculeaz media aritmetic a dou valori?
a. =AVERAGE(adresa1 ; adresa2)
b. =(adresa1 + adresa2) / 2
c. =SUM(adresa1 ; adresa2) / 2
120. Dac n loc de rezultat, la un calcul, primii irul de caractere #VALUE!, ce s-a
ntmplat?
a. Este o eroare de calcul.
b. Calculul este corect dar coloana corespunzatoare celulei cu rezultatul este prea
ngust.
157
123. Dac ai scris tabelul cu date ntr-o zona nepotrivit a foii, cum l facei s se mute
acolo unde trebuie?
a. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de interior.
b. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de conturul zonei selectate.
c. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de conturul zonei selectate i innd apasat
tasta CTRL.
128. Dac dup un calcul n celula respectiv numrul respectiv este adus la forma de
procent :
a. nseamn c ai greit calculul
b. nseamn c s-a folosit din Format ... Cells ... Number ... Percentage /
FormatCeluleNumrProcentaj
c. nseamn c s-a folosit din meniul File...Format Cells / FiierFormat Celule
Microsoft Access
131. Vizualizarea i modificarea structurii unui Forms (Formular) se face apsnd pe:
a. Open / Deschidere
b. Design / Proiect
c. New / Nou
135. Modificarea numelui unui cmp dintr-o baz existent se face prin :
a. Alegnd opiunea Design / Proiect
b. FormatRename Column / FormatRedenumire Coloan
c. Acest lucru este imposibil
138. La o baza de date tabelara, care sunt cmpurile i care sunt nregistrrile?
a. cmpuri=coloane, nregistrri=linii
b. cmpuri=linii, nregistrri=coloane
139. Care este modul de vizualizare care permite introducerea datelor n baza?
a. Design View / Vizualizare n mod proiectare
b. Datasheet View / Foaie de date
141. Dac avei o tabel cu date fcut i nchis, dar fereastra DATABASE este pe
ecran, cum v redeschidei tabela?
a. TablesNew / TabeleNou
b. TablesOpen / TabeleDeschidere
159
144. Ce se nelege prin definirea structurii unei baze de date tabelare?
a. Umplerea cu date a tabelei.
b. Stabilirea numelor i a tipurilor de date pentru cmpuri.
145. Dup crearea structurii bazei de date, ne mai putem ntoarce s i facem modificri?
a. Da, oricnd, cu DESIGN VIEW / Vizualizare n mod proiectare
b. Da, oricand, cu DATASHEET VIEW / Foaie de date
c. Nu.
152. Dac avem o baz de date numit CLASA i vrem s se afieze numai studenii cu
VRSTA mai mare ca 22 de ani, cum scriem condiia de filtrare?
a. [clasa] ! [studeni] > 22
b. [clasa] ! [vrsta] = > 22
c. [clasa] ! [vrsta] > 22
d. [vrsta] ! [clasa] > 22
160
155. Un S.G.B.D este :
a. O baz de date
b. Un program care asigur lucrul i ntreinerea bazei de date
c. Baza de date i programul care asigur utilizarea acesteia
161
Rspunsuri
162