Sunteți pe pagina 1din 10
Anomaliile cromozomiale = In putine cazuri o anormalitate cauzat genetic poate fi observatd in mod direct (una dintre stiri o reprezintd anomalille legate de cromozomii autozomi si cei de sex, care ne dau. ibstatea de Svea genotpu, respect cariotpulaberant, dn care se exis rect notipul ‘= Aberatiile cromozomilor umani sunt destul de frecvente. = Injumstate dintre produsii de conceptie umani sunt implicate astfel de anomalii si cea mai mare parte a acestora este ellminatd prin avortspontan, inainte de sdptimana a28 de gestatie. = Unul din 200 fetusi cu anomalii cromozomiale supravietuiesc pand la nastere, altii mor curénd dupa nastere. = Exemplu: = doar 10% dintre copili cu trisomia 18 (frecventa 1:5.000 de nasteri) traiesc mai mult de un an; ~ cei cu trisomia 13 (1:6.000 nasteri) mor intr-o proportie de 50% in prima lund dupa nastere; altii supravietuiesc dupa nastere, dar cu consecintele unui comportament deviant si malformatii fizice. = Anomaliile cromozomiale sunt modificari ale structurii sau numarului cromozomilor. Ele sunt anomalii cantitative ale materialului genetic. Consecinte ale anomaiiilor structural-cromozomiale Sindromul “Cri du chat” (5p-): sindrom descris de Lejeune, in 1963; deletia partiald a bratului scurt al cromozomului 5 (lipseste 15 pana la 80% din bratul scurt p); persoanele afectate scot un tipat neobisnuit, un planset monoton, cu o octava mai fnaltd decat cel normal, care seamana cu miorlaitul motanilor; Tulburarea este destul de rara, aproximativ 1/10.000. Initial, predomind fetele. Dupi doi ani ins3, raportul dintre sexe se egalizeaz’ datorita mortalitati ridicate a fetelor. Pana acum nu s-a descoperit nici un factor favorizant care determina accidentul cromozomial; se pare totusi ca in majoritatea cazurilor este o mutatie “de novo”. Consecinte ale anomaiiilor structural-cromozomiale Sindromul “Cri du chat”este caracterizat de: microencefalia - este deseori simptomul major pentru care se cere investigatia citogenetica, hipotonie constanta (copilul seaman cu o “ppusé de carp” si nu zambeste), hipertelorism (ochii sunt larg separati), malformatii cardiace, inapoierea mental este profunda, mai accentuata decat in sindromul Down (IQ sub 20, rareori peste 50). Mai tarziu, dupa varsta de 3 ani, hipotonia dispare, la fel si tipatul caracteristic (dar vocea ramane ascutita). Media de viata este necunoscuta: mai putin de 10% mor timpuriu, din cauza malformatiilor cardiace; speranta de viat este ins destul de mare - s-au raportat cativa adulti cu acest sindrom, unul dintre ei avand 55 de ani. Consecinte ale anomaiiilor structural-cromozomiale ‘Sindromul Wolf-Hirschhorn (4p-) Tn 1964, U. Wolf in Freiburg si K.Hirschhorn in New-York in mod independent au descris simptomele clinice a deletiei partiale a bratului scurt al cromozomului 4 (4p-). Deletia apare “de novo” in 90% din cazuri; 10% sunt cauzate de translocatii, Peste 80% dintre deletii sunt de origine paterns. Tabloul clini retardare mentala (C.l. <20), dismorfism cranio-facial, trunchi lung, membre subtiri, malformatii cardiace (50% din cazuri), renale, ale sistemului nervos. Incidenta este de 1/50.000. Consecinte ale anomaliilor structural-cromozomiale Sindromul Angelman si Prader-Wil sunt afectiuni clinice diferite, caracterizate prin disfunctii ale dezvoltarii si un comportament neobisnuit. sunt cauzate de pierderea functiei a dou’ regiuni, situate tn partea proximala a bratului lung al cromozomului 15q11-13. Are loc pierderea functiei alelel fie de la tat, fie de la mama, fapt datorat Intipariril genomice (cromozomii omologi, materni si paterni pot functiona diferit, ied genele continute au expresivitate diferita in functie de originea parentala). Procesul are loc in stadiile timpurii ale dezvoltarii embrionare si are rol in reglarea la nivel transcriptional a activitatii genelor. Exprimarea fenotipului morbid este dependent de mostenirea genei mutante de la mama sau de la tat. Consecinfe ale anomaliilor structural-cromozomiale = Ex:sindromul Angelman (frecventa este de 1/25.000 nasteri)- partea proximal’ a bratului {ung al cromozomului 15 (15q11-13) este mostenité de la mama. Sindromul Angelman se caracterizeaza prin: dezvoltare slabi a vorbiril, convulsii, slaba coordonare motorie (ataxie), Hipopigmentatie; au o dispozitie prietenoasé, rad faré vreun motiv aparent, sunt veseli, hiperactivi, = Eis sndromul PradersWt (frecvente este de 1/15.000) - deletie 5921-13 este de origine paternd. Sindromul Prader-Willi se caracterizeaz& prin: hipotonie neonatala, dezvoltare intarziat3, hiperfagie/obezitate, talie mic8, maini si picioare mici, hipogonadism, retardare mentala in diferite grade, dificult8ti multiple la invatare, accese de irascibilitate (Furie). Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale = Aneuploidiile autozomale umane: = genotip anormal in care numarul cromozomilor poate fi: 2n+1, 2n-1, 2n+2, 2n#3, etc; ~au 0 simptomatologie similars caracterizatd prin retardare mental, malformatii congenitale ‘multiple, trésdturi dismorfice si retardare in crestere. ‘Trisomia 21 sau Sindromul Down [47,xx(xy)21+): ‘cea mai frecvent& si mai important cauzé a retardérii mentale, cea ce explicé procentul de ‘aproximativ 10% a indivizilor Down institutionalizati; = sindromul a fost descris pentru prima daté ca o entitate bine definits dintr-o grup de deficiente mentale de cdtre Langdon Down, in 1866, care I-a denumit idiotenie mongoloids, pentru a descrie ‘aseménarea superficialé existenté la acesti copii si indivizii populatiilor asiatice; 1 termenul este eronat deoarece toti copii afectati de acest sindrom, inclusiv cei din populatille asiatice, prezintd aceleasi aspecte fenotipice. = Inanul 1959, Lejeune a descopert originea sindromului ca datorandu-se prezentei unui cromozom suplimentar 21, liber sau translocat pe cromozomul D sau G. = Citogenetic, sindromul Down este cauzat din 95% din cazuri de prezenta unui cromozom 21 suplimentar, care provine din nondisjunctia cromozomiald in meioza 1 materns. Riscul nasterii unui copil cu sindromul Down creste exponential cu varsta mamei: Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale Trisomia 21 sau Sindromul Down: La nastere, copilul este apatic. Mai térziu devine afectuos si temnator. Dupd o perioads de instabiltate, intre 6 si 8 ani, comportamentul se modified, iar copilul devine inc&paténat si uneori agresiv. = Vorbitul riméne intotdeauna rudimentar, iar scrisul este dificil. Memoria este ins bund. |.Q- variazB de la indivi la indivi; meta se stueazd tn jurul valor cde SS! scade parlel cu varsta. ‘= Hipotonia este una dintre caracteristicle sindromului ‘= copilul va fi un dependent social, dar in conditii bune va fi capabil sa facd munci simple, bazate intr-o larg masurd pe reflexe. ‘= Speranta de viat creste pand la 22 ani pentru copili care au ajuns la varsta de 2 an si pand la 26 ani pentru cei care au supravietuit pana la 9 ani, = Majoritatea indivizilor cu sindromul Down care ajung la varsta de 45 de ani sufer’ de un declin cognitiv (debut de dementa), fapt care a constituit initial un punct de reper pentru a sugera cd 0 gena asociaté cu dementa ar putea fi pe cromozomul 21. = Profitaxia: = _adoptarea unor mésuri care si reduc frecventa cazurilor sporadice si familiale; = educatia genetic’ a mamelor !!! Consecinfe ale anomaliilor numeric cromozomiale ‘= Aneuploidi heterozomale ‘= _Priviidin punct de vedere strict functional, cel 2 cromozomi de sex uman, X s1¥, sunt total diferit: + sea specializat ca un cromozom masculinizat sa pierdut aproape toate genele somatice, - Xpistreazé, alsturi de genele sevualizante, nummeroase gene nesexualizante. ‘= Sub raportfilogenetic, ~evolutia cromozomului ¥ a terminat; 8a pare c& cromozomul Xa rémas nemodificat de aproximativ 100 de milloane de ani. ‘© Indiferentierea sexelor, la specia umand, se dsting mai multe etape: ‘= cromozomiali (in momentul fecundatiel, daté de unirea pe bazd de hazard a ovululul cu spermatozoidul X sau ‘cu spermatozoidul¥, sansa teoretic find de 50%), ‘© gonadal (iferentiereasexului gonadal este dependent® de presenta antigenulul HY determinat de o gend {Ripe eromozormul¥ pentru sent masculn labsenfaacestus de pe serulferiin, * ‘= genitald (diferentierea calor genitale masculine, respectiv feminine), ‘social (copilul la nagtere este declarat baiat sau fat), ‘comportamentala (copilul acceptd rolul de balat sau de fat si se comportd ca atare). ‘= In conditi normale, exist armonie ntre sexul cromozomial, gonadal sexual (genital), social si, ‘comportamental. Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale = Sindromul Klinefelter (XX) = 1h 1942, Klinefelter si colaboratorii au descris un sindrom caracterizat prin: + azoospermie, ~ginecomastie, - atrofie testiculard, leidigism A, la pubertate. = Bradbary si colaboratorii (1956) au demonstrat c& barbatii cu acest sindrom sunt cromatin-pozitivi. ‘= Trei ani mai tarziu, Jacobs si Strong descopereau c purtatorii tulburdrii au un cromozom X suplimentar (47, XY). = Foarte curénd s-au descoperit si alte variante citogenetice (XXV, XXXY, XXXXY, XXYY, XXXVY, fie mozaicuri:XX/XX, XY/XXY, XY/KYY, XXV/XYY ete.). Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale ‘Sindromul Klinefelter (XY) Frecventa sindromului in populatia generala este de aproximativ 2/1000 nou nscuti baieti. Ei reprezintd aproape 1% dintre cel institutionalizati pentru retard mental, epilepsie sau boli mentale. ‘In serii de psihopati-schizofrenici, maniaco-depresivi, perversi sexuali, 0,60% erau cromatin-pozitivi, Factorii care favorizeaza non-disjunctia poate sa aiba loc fie in ovogenez, si in acest caz intervine varsta mamei (aproape 20% dintre femeile care au nascut copii cu sindrom Klinefelter aveau peste 40 de ani), fie in spermatogenez. Clinic, sindromul Klinefelter se manifesta printr-o serie de tulburdri interesand in principal: - morfotipul, - dezvoltarea sexuala, + dezvoltarea psihic’. Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale Sindromul Klinefelter (XY) - aspectul morfologic: aspect longilin, gracil (Inalt, umeri si torace ingust, musculaturd slab dezvoltat’); disproportie intre trunchi si membre, datorita dezvoltarii preponderente a membrelor; disproportie intre umeri si bazin, predominand dezvoltarea bazinului; greutatea bolnavilor este rar in armonie cu talia. La bolnavi ponderal global. cu cat se avanseaza tn varst3, paniculul adipos se dezvoltd si uneori raportul dintre greutate si talie se schimbé in favoarea greutatii; topografia paniculului adipos este caracteristic ginoid’, predomindnd tn jumtatea inferioard a corpului, dar si pe regiunea mamar§, unde adesea se formeaz’ adevarate adipomastil. ineri exist& deficit Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale = Sindromul Klinefelter (XXY) - dezvoltarea sexual = sfera sexualizarii este profund afectata; = in mod obisnuit sindromul nu este depistat pnd la pubertate, cind anumite efecte pot fi ireversibile; = problema - nivelul scdzut al hormonului masculin, testosteronul, esential pentru dezvoltarea normali la pubertate. = este necesard identificarea timpurie a subiectilor pentru terapie hormonal care poate imbunatitii starea bolnavilor, totusi sterilitatea persist’. Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale Sindromul Klinefelter (XXY) - dezvoltare psihicd: gradul de afectare variazé de la caz la caz, ocupSnd toate treptele intermediare intre inteligenta usor caer, chlor seen iti [ specif mele forme OY, core peck retard sever Prezintd dezinteres, abulie. Afectivitatea este scdzutd, superficialé si colorati cu olabilitate emotivé neadecvaté circumstantelor, Activitatea este redusé, oboseste usor fizic sl intelectual. Sunt lenesi, impulsivi, indolenti,infantili,asociabili, confabulanti sau mitomani. = Bender si colab. (1987): dificutate de bazd in folosrea limbajului comparativ cu infelegerea limbajuli; + Incident’ relativ mare a distexel, asociatl cu deteriorarea memoriel auditive de scurt& duratd si cu o vier scizutdé a procesdrillingvisice + au reflexe primitive si prezinté ale motricititi fine si grosiere. = Delincventa- frecventa bérbatilor cromatin-pozitiv este semnificativ mai mare (1-4%) in seri constitulte din delineventi inapoiati mental decat in populatia generald. ‘= Explicatie: indiviai normali, chiar in condi de mediu nefavorabile, reactioneazd normal. Birbatil cu sindrom Klinefelter au insd freevent un ugor deficit mental s leziuni cerebrale, cea ce favorizeard ‘aparitia unui comportament antisocial. Consecinge ale anomaliilor numeric cromozomiale = Sindromul Turner (XO) - cariotipul 45x = Incidenta este de aproximativ 1/2500 nasteri. = Este cel mai usor de recunoscut sindrom - complex malformativ caracteristic: - hipotrofia staturo-ponderala (128-157 cm) si sterilitate; - malformatii cefalice - gatul scurt si palmat (expresie de sfinx, insertia cefalicd a parului are forma unui trident inversat; = fata are aspect “batrénicios”, cu asimetrie faciald si mandibula constant hipoplazic3; = numeroase anomalii dentare; ~ malformatii ale regiunii oculare: ptoz8, strabism, paralizii oculare, sclere albastre; ~caracterele sexuale secundare deficitare - hipoplazie mamar’, iar pilozitatea pubiand este deficitars. = C.l. verbal este aproape normal, dar performanta C.|. este mai joasd, aproximativ 90 dupa perioada adolescentei. = Prezint8 disfunctii in perceptia formelor spatiale, in memorie vizual8, au probleme legate de scris si desenat. = sunt imaturi, au o personalitate infantilé pasiva, dar nu dezvoltd decat exceptional tulburdti psihice importante. Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale = Sindromul triplo-X - cariotipul 47, XXX = manifest un nivel mai scdzut al functillor cognitive fata de cele cu cariotipul 45x sau cu alte anomalii a cromozomilor de sex, cu toate cd sunt cele mai normale din punt de vedere fizic. = gamié larg’ a deteriorarii abilitatilor verbale (Intarziere in folosirea limbajului, tulburdri de pronuntie etc.); = incapacitate global de a invata; = frecventa mare a deficitului neuromotor, ce include tulburairi asociate cu stabilitatea, echilibrul si integrarea senzorialé, cat si rezultate slabe la testele de indemanare; = memoria de scurta durata este deficitara. = Incidenta femeilor triplo-X este de circa 1/1000 in populatia generala. Consecinte ale anomaliilor numeric cromozomiale © Sindromul Y¥ ("supermasculi”) - 44 + XY = Din 1960 cercetatori au studiat anomalille cromozomiale de sex in institutii mentale si penale. ‘= in 1968 Daniel Hugon pretinde in fata Curtii cd el nu poate fi responsabil pentru crima comis’ Intrucat are doi cromozomi ¥. ‘= Premisd: indivizi cu cariotipul XYY pot fi determinati biologic spre a comit sicontrola comportamentul din cauza genelor aberante. crim’, neputandu- = Cercetdfrile ulterioare nu au putut sustine cd indivia XYY sunt asociati invariabil cu anormalitati ‘comportamentale extreme. = Indiviaii xv¥: ~ cresterea este armonioas’; au o musculaturd bine dezvoltatd, multi apartin tipului atletic, avind Co inaltime de peste 1,83 m; + prezinté tulburéri comportamentale, de la tendinta de a-si pardsi casa pnd la actiuni agresive, ‘care impun o educatie supravegheat3; + rezultatele lor scolare sunt mediocre; ~uneori sunt delicventi, primul delict avénd loc timpuriu, in jurul varstei de 13 ani ~ infractiunile pe care le comit au o gravitate redusd (mai ales furturi, mai rar tentative de incendiu sifoarte rar agresiune, violuri, amenintare cu moartea). Consecinfe ale anomaliilor numeric cromozomiale = Sindromul YY (“supermasculi”) - 44+ XYY ‘= Examinarea indivizilor intemnitati sugereaza c3 5 din 1000 de puscdriasi au aceast’ constitutie genetic’, astfel cd “supermasculi” par sé fie de 5 ori mai frecventiin inchisoare decat in ibertate. = Recent s-a pus in evidenta faptul ci indivizii XYY sunt mai putin inteligenti decat populatia normald si c3 violenta asociat cu “supermasculii” este mai mult rezultatul unei inteligente scdzute decat o supraabundenta a caracteristicilor masculine. Adultii prezint& tulburari de dezvoltare a personalitatil: dificultati in stabilirea contactelor cu alti, in special cu femeile, perioade de disforie, neliniste.; sentiment de inferioritate si nesigurant&, care explicé tendinta la alcoolism si tentativele de sinucidere; dificultati de cor imaturi, impulsivi si uneori agresivi din cauza lipsei mecanismelor de control; se pare cd subiectii YY devin doar ocazional agresivi, cu acuze de furie si se comport impusy ‘cand sunt frustrati (grupul de control tinde s& arate o mai mare tolerantd in aceast’ privints). ntrare;