1

"cllS ~nle/'medtiJl'

n
rus Trollio/
Fig. 7.3. Arbore orizontal cu fusurile Fig. 7.4. Pivot.
respective.

Fig. 7.5. Fus conic. Fig. 7.6. Fus sferic.

7.2.2. Materialu I fusurilor

Fusurile, in general facind corp comun cu arborii sint confectionate

din acela~i material, a~a cum s-a aratat la capitolele 2 ~i..6.

7.2.3. Calculul simplificat al fusurilor

Acest calcul, a~a-zis simplificat, se face pe baza urmMoarelol' ipoteze:
coeficientul de frecare se considera constant, se face abstrac~ie de stratul
de lubrifiant ~i de caracteristicile lubrifiantului. Metoda simplificata de
calcul a fost folosita mult timp, adica pina la aparitia ma~inilor ~i agrega-
telor cu conditii severe de functionare ca, viteze mari ~i presiuni marl de
contact.
Fusul frontal cilindric face in mod obi~nuit corp comun cu arborele 2.
Se sprijina pe cuzinetul 3 care este fixat in corpul lagarului 4 (fig. 7.7).
Dimensiunile caracteristice ale fusului sint diametrul d ~i lungimea l.
Pentru a impiedica deplasarea arborelui in sens longitudinal (se permite
aceasta deplasare numai intre anumite limite), fusul este prevazut la
I, dreapta cu un umar de inaItimea a ~i la stinga cu un disc (rozeta) ;
a = (0,07 . . . 0,1) d + (3 . . . 5) mm.
I.;atimea rozetei se ia in general
b = (1,4 . . .1,5) a,

247
 a h

Fig. 7.7. Fus frontal cilindric: 1) fusul; 2) arbore; 3) cuzi-

net; 4) corpul lagarului.

iar raza de racordare a fusului cu arborele, respectiv cu rozeta, are valoarea

P = 0,5 a.
Raza de racordare peste mai mica decit raza de racordal'c a cuzine-
tului Pc' Zona de trecere de la diametrul fusului la diametrul arborelui
reprezinta locul in care se poate produce ruperea fusului ; din aceasta cauza
se va cauta ca aceste treceri sa se faca cu 0 raza de racordare cit mai mare,
tinind seama de raportul .!! D Tabelul 7.2. indica valori uzuale pentru
Tabelul 7.2
Valorl uzunle pentru rnzele de rncordnre

d[mm] P [mrn] Pc [mm] P [nun] I Pc [mm]

I I I d [mm] I I
28 1,5 1,8 290 6 7
68 2 2,5 :320 10 12
100 3 4 370 12 14
175 4 5 420 12 14
240 6 7

razele de racordare p !;IiPc,in functie de dia-

metrul fusului.
Constructia fusului frontal cilindric cu
rozeta impune executia cuzinetului din 2 bu-
cati (sectiunea facindu-se in planul median).
Daca se folose~te cuzinet de tip buc~e,
Fig. 7.8. Fus frontal cilindric cu rozeta necesara se va monta ca piesa sepa-
rozeta separata. rata pe fus (fig. 7.8).

248
--
7.2.3.1. Calculul fusului frontal cilindric

Fusul trebuie astfel dimensionat, incit sa satisfaca urmatoarele condiW :

a) rezistenta in raport cu sarcinile la care este supus;
b) presiunea specifica intre fus i cuzinet sa nu depa~easca limita admi-
sibila pentru mentinerea uleiului ;
c) temperatura lagarului, rezultata din frecare, sa nu depaeasca limita
admisibila pentru buna functionare.
a) Conditia de rezistentd. Fusul este asimilat cu 0 grinda incastrata la
un capat (in arbore) i care este solicitata la incovoiere de catre reactiunea
din lagar. Sectiunea periculoasa se afla in locul de trecere intre fus ~iarbore,
I -I (fig. 7.7).
Momentul incovoietor in sectiunea I-I:

(7.6)
Rezulta.
3

d = 32 1II I . (7.7)
V 7t aAI

Daca fusul are sectiune inelara,

(7.8)
unde

Se va determina diametrul exterior d2 :

3 F I
(7.9)
d2 = V0,2 (1 _ J(t)aAI

Rezistenta admisibil GA( ~i coeficielltul de siguranta la oboseala se

calculeaza ca la arbori.
Din cauza ca nu se cunoa~te lungimea fusului l ~i deci M" se utilizeaza
condi~ia de presiune de contact.
b) Condilia de presiune specified. Se va considera un fus radial de
capat care se reazema pe un cuzinet semicircular ca in figura 7.9.
Pentru a face calculul simplificat pe baza presiunii specifice de contact
se fac urmatoarele ipoteze:
- cuplul fus-cuzinet este rigid ~i se poate considera presiunea specifica
uniform repartizata pe lungimea fusului ~i constanta ca marime;
- presiunea specifica este uniform repartizata ~i pe periferia fusului
ce vine in contact cu cuzinetul (aceasta ipoteza este aplicabila in cazul
fusului nou).
249
I

i
 I .1- t=

"-.

t=
Fig. 7.9. Fus frontal cilindric.

In aceste condiW se va putea scrie expresia fortei radiale elementare :

dF = r doclp ;
C' 1<..1< 1<
F = )0 dF" = ~o dF sinoc = ~ordoc p l sinoc = p1'l ~o sinOt uoc;
F =pdl. (7.10)

Din relatia (7.10) rezulta ca presiunea medie Pm este uniform repartizata

pe proiectia ortogonala. longitudinala a fusului d'l, echilibrind astfel
forta F.
Ou ajutorul relatiei (7.10) se face calculul presiunii medii de contact.
Oalculul de mai sus nu tine seama de influenta lubrifiantului, a jocului
din lagar, a raportului ~, d fapt care face sa nu se obtina rezultate care
sa.fie confirmate experimental. Dupa cum se va vedea la capitolul "ungerea
hidrodinamica" presiunea maxima reala intre fus ~i cuzinet depa~e~te
de circa 2 -3 ori, chiar de 6 ori, presiunile medii Pmcalculate cu relatia (7.10).
Tot~i, pentru calculul fusurilor se pastreaza. l'elatia (7.10), stabilind
valori admisibile pentru Pm.
Pentru a determina dimensiunile fusului, d ~i l, se tine seama de coexis-
tenta celor doua solicitari : incovoiere ~i presiune de contact:

Mt = F~2 = 0,1 d3 Gat~i F = l d Pa.

Daca se noteaza. l'aportul! d = OC (parametrul geometric al fusului),

rezulta.

(7.11)

Ounoscind valoarea lui oc, se poate determina diametrul fusului,

Fa.
(7.12)
d = V 0,2 aat

250
 .Deci, pentru a stabili dimensiunile geometrice ale fusului, se va proceda
in urmatoarea ordine :
- se alege materialul fusului ~i se stabile~te rezisten~a admisibiHI,
a materialului la incovoiere l1'a(. Recomandari se dau in tabelul 7.3;
Tabellll 7.3
Valorl pentru rezlstenta admlslbllii in functle de material
Rezlstenta admIslblla[daN/em"]
Rezlstenta
Yaterlal la rupere Reglmul Regimul Reglmul
[daN/ems) de 80IIcltare de 80IIcitare de 80Jicltare
I I II III
I \ I
I
Oe) carbon 4000 1300 700 400
5000 1700 750 450
6000 2000 950 550
7000 2300 1100 650

Oe) aliat 8000 2700 1300 750

10000 . 3300 1500 900

0te) turoat 4000 1000 500 300

5000 1200 700 400

Fonta cenuie 1 4000 650 350 250

Observalie:
Regimul de solicitare I - cazul unor eforturi uuitare constante sau aproape
constante ;
Regimul de solicitare II - In cazul unui ciclu pulsator de variatie a efor-
turilor unitare sau apropiat de acesta ;
Regimul de solicitare I I I - In cazul unui ciciu de varia tie a eforturilor
unitare simetric sau apropiat de acesta.

1 Fonta oenu$le de bona rezlstentA. sau font.. cu grant modular sau vermicular

- se stabile~te valoarea presiunii specifice admisibile intre mate-

rialul fusului ~i cuzinetului, tinind seama de valorile date in tabelul 7.4
~i de indica~ii1e cuprinse in tabel;
- se determina cu relatia (7.11) valoarea parametrului or.;
- se calculeaza diametrul fusului cu relatia (7.12);
- se calculeaza lungimea fusului eu rela~ia l = or.d.
Caleulul fusului frontal poate avea ~i 0 alta varianta, ~i anume :
- se alege valoarea parametrului or.;
- se definitiveaza materialul pentru cuzinet, astfel ca presiunea admi-
sibila pentru material Pa sa satisfaca relatia

0,2 aai ; (7.13)

Pa = oc.2

- se determina eu rela~ia (7.12) diametrul fusului.

c) Oondilia de :tncdlzire. Frecarea ee apare intre fus ~i euzinet in timpul
funetionarii, duee la incalzirea ~i uzura cuplului fus-euzinet.
Verificarea la incalzire se face in ipoteza ca tot luerul mecanie de
frecare se transforma in caldura. In acest sens se considera ca. puterea
consumata prin frecare se raporteaza la 1 cm2 din proiec~ia fusului,
251
 Tabelul 7.4
Valori pelltru prcsiullea admisibihi III fUllc!ie de materlalul fuslllui ~i cuzinetulul
I
Nr. Materialul fusului el Materia!ul Ungerea Turatia %>a
crt. relul preluert\rii cuzinetulni [daN/em")
\ Funetiouarea \ \

!
OteI de ereuzet calit oteI eaIit ciiptu~it foarte . continua foartc 150-250
1 I ~i foarte bine lus- eu eompozitie bUlla mare ~i
I tmit --- I

i
mare

-;1 OteI-earboll1mbuna- oteI-earbon ciiptu-! foarte continua mare 130-200

tatit, uzinat ingrijit I ~it eu eompozipe II huna
3 OteI cl'euzet calit ~i brollz sau bronz I foarte continua foarte 90-150
mare ~i
lllstruit
I

captu~it eu metal I buna I I mare

I alb . I hlllHl foarte
4 hronz sau bronz ! continua
I

OteI-carbon, Iustruit
I
captu~it ell com- I I
I 60- 90 I

I
- I pozitie (metal alb) I
I
5 bronz necaptu~it I buna
1

I continua
::~: ~! 30-60
Otel moale netratat
termic ~i prelllerat sau captu~it ell I sail cu in-
I

ingrijit compzi\ie I
termitenta
I m." I

I~ OteI moale netratat

tennie, ell IIzinare bronz buna
eu intermi-
mijlocie
25- 30

- putin Ingrijita
I I

1_tenta
I

I
I
I I
7 Fonta de eaIitate saul . hronz i foarte
continua mare ~i
nodulara, eu uzinare
Ingrij ita l 1 buna
sau eu inter-
mitcnta
I mjlocie 15-,,1

deci Pt.sP. = (J.F~

dl = [L(PmV), unde V este yiteza periferica a fusului,
Pt.s%>_este puterea specifica pierduta prin frecare.
Verificarea la incaIzire, in cazuri rare, se face cu produsul pv, care
se compara cu valorile admise date in tabelul 7.5.

[pv J < [pv Jadm.

Tabelul 7.5
Valorl uZllale pentTu produsul Pm V

Felu! maeinii
\

Heductoare eu TOP dilltate ~i angrellaje melcate 40-80

Transmisii desehise - mers lini~tit I 30-60
Lagarele osiiIol' de vagon (de persoane) 35-50
Lagarele osiilor Ioeomotivelor 30-70
Lagarele rotoarelor motoarelor eleetriee plna Ia 180
Lagarele rotoarelor turbinelor ell abur plna ]a 120
Lagarele arborilor ma~inilor-ullelte 10-30
l\lotoare, lagarc eu euzineti din metal alb 30
I suri pentru ma~ini ell aburi 80-10
Compresoare, pompe 25- 35

252
 7.2.3.2. Fusul sterk

Fusurile sferice se utilizeaza in cazul cind

arborii trebuie sa execute mi~cari de oscila~ie
in limitele unui unghi "y.
Ca1cu1u1de rezistentii. Fusul sferic se asimi-
]eaza cu un fus cilindric frontal cu raportul
!X = ~d = 1,25.
Diametrul sferei este ds, = 1,4 d, d fiind
diametrul fusului frontal cilindric de referin~a.
Verificarea la incovoiere a diametrului gitu-
irii do se face cu relatia
7td8 Fig. 7.10. Fus sferic.
~i\li = F10 = ~32 (Jai'

Calculul la, presiune de contact se face cu rela~ia (7.14) din care se

verifica p;
F = 1 d p. (7.14)

YeJ'ificarea 1a incii1zire, in cazuri rare se face pe baza produsului (pv)a,

care trebuie sa ramina in limitele 8 . . . 10 [daN jcm2.mjsJ. Viteza periferica v
se va calcula cu diametrul ds"

7.2.3.3. Fusul intermediar cilindric

Fusul intermediar se executa in corpul arborelui, intre cele doua fusuri

de capat sau ca in figura 7.11.
Fusul intermediar este solicitat combinat, la incovoiere ~i torsiune,
]a presiunea de contact ~i la incalzire.
Ca1cu1u1de j'ezistentii. Fusul intermediar este solicitat la incovoiere
de momentul '

]I[i = V (FBi 11)2 + (Fti 11)2.

(7.15)
~Iomentul de torsiune ce
solicita fusul intermediar "Vafi

(7.16)

Se va calcula momentul ""8

echivalent:

Mi. = V(Md2 + (ouYt)2=

= 0,1 d8 (Jai, (7.17) Fig.7.11. Arbore orizontal cu fus frontal ~i jntermediar.

253
unde coeficientul exare aceea~i semnifica"tiieca la calculul arborilor solicita"tii
combinat.
Diam~trul fusului va fi
3

d =
V 0,1
Mi.-
COli
. (7.18)

Valorile admisibile pentru rezistenya G... se vor lua pentru cazul

de solicitare alternant simetrica in functie de material.
Calculttlla presiune specified de contact. Pe baza celor notate la para-
graful 7.2.3.1. se poate scrie
RA = P l d, (7.19)
de unde
RA
P =-~P...
ld
(7.20)

Pentru RA se va lua valoarea maxima (in cazul varia"tiiei for"tieiRA).

7.2.4. Calcu/ul simplificat al fusului axial

Fusul axial, numit ~i pivot, sus"tiine arborele vertical pe 0 suprafat;a.

de contact circulara sau inelara dupa cum se vede in figura 7.12, asigurind
ungerea suprafe"tielor de frecare.
Fusul axial este supus la urma-
toarele solicWi.ri: compresiune,
presiune de contact, incaIzire, IDeo-
voiere.
~F
I

7.2.4.1. Repartitia presiunii la

pivotul circular

tn ipoteza ca presiunea se re-

partizeaza uniform intre fus :;;icu-
zinet se poate scrie

d2
1J' = "'--Pm.
4
(7.21)

In l'ealitate insa, aceasta repar-

Fig. 7.12. Pivo~i. (Reparti~ia presiunii
dlindric plin).
titie este valabila in primele ore
de funct;ionare, dupa care presiu-
nea pe suprafetele de lucru se re-
la fusul partizeaza dupa 0 curba care teo-
retic este 0 hiperbola echilatera,
 ,

r acest !apt ca
se admite rezultind
uzura din
este urmMoarele,
proportionala se
cu consider. un pivot
lucrul mecanic eircular Se
de frecare. ,i
poate scrie ca, in orice punct 311suprafetei de contact, produsul pv ct.,
I deci intr-un punct situat 131raza p, ,.

P pN = ct. (7.22)

Deoarece viteza unghiulara Neste constanta, inseamna ca ~i produsul

P p = const. (7.23)

Daca. consideram un element de suprafat,a inelar 131distanta p de

centrul pivotului ~i cu latimea d p, asupra acestui element actioneaza.
forta normala elementara. dF:

dF = 27'Cpdpp. (7.24)

Integrind intre limitele 0 ~i r, se obtine

(7'.25)
de unde
F
:(7.26)
pp = 2,,1'

F 1
pmi1l = -;-
21tJ'2
= - Pm, pentru
2
P = r; (7,27)

Pmax = 00, pentru p = o. (7.28)

Se vede din relatia 7.26 ca presiunea crei;\te spre centrul pivotului

(pentru p = 0, p = (0). Curba de variatie a presiunii este 0 hiperbola.
echilatel'a. Datorita cre~terii presiunii in zona centrala a pivotului, se
va produce 0 uzurarapida (ca urmare a strivirii materialului). Pentru
a evita acest lucru, pivotii se executa cu 0 degajare circulara in zona
centrala ajungind astfel 1310 suprafata de lucru inelara.
La pivotul inelar, pe baza acelorai;\i considerente se poate scrie..

(7.29)

de unde rezulta presiunea de contact p,

, (7:30)

255
 F
Pentru p = r1, P = = Pmax. (7.31)
21t(r- r1)r1

F
Pentru p = r, p = = Pmi'" (7 .3)
2r.(r - r1) r

In acest caz, reparti~ia presiunilor este ca in figura 7.13, evitindu-se

<cre~terea exagerata a valorii lor. Prin dimensionare corecta, se poate
Jimita Pmaz< Pa, in interiorul suprafetei inelare de contact.
UJeiul se introduce prin zona centrala ~i circula spre zona exterioara.

7.2.4.2. Pivo~i cu inele

Acest tip de pivoti prezinta mai muite inele de forma dreptunghiulara

."au trapezoidala, ca in figura 7.14, a *i h, pentru a putea prelua forte
axiale mai mari, in conditiile unoI' gabarite reduse ale suprafetelor de
lucru.
Nmnarul inelelor, ~i deci al suprafetelor de lucru, nu se recomanda
sa fie mai mare de 5-6, deoarece intervin dificulta~i legate de precizia
prelucrarii lor, existind posibilitatea neincarcarii uniforme a acestora.
Calculul pivoWor cu inele se face pe principiile aratate la calculuL
pivotului cu suprafata inelara, daca se admite ipoteza repartitiei uniforme
a sarcinii axiale F pe cele z inele ale pivotului. Pentru a lua in considerare
faptul ca exista totu*i 0 incarcare neuniforma a inelelor, se VOl' accepta
valori mic~orate ale presiunii admisibile, ~i anume P/I. = 8 - 20 kgf/cm2
pentru otel pe bronz.
Pivotii cu inele sint solicitati la presiune de contact, la incovoiere ~i
incMzire.

d- d,
2

Pm/n
I I
lJt[
.

I , I
I I I

Y
'fig. 7.13. Pivot inelar. (Reparti~ia
presiunii).
Q b
Fig. 7.14. Pivo~i cu mai multe inele.

255
 Ou notatiile din figura 7.14, relatia ce exprima solicitarea la presiune
de contact este

(7.33)

Seeadmite constructiv inaltimea inelului c,

c = (0,1 - 0,3) dl
~i cum
(7.34)

se pot determina dimensiunile diametrelor dl :;;i d2 cu relatiile (7.33) ~i

(7.34).
Seolicitarea la incovoiere pentru un singur inel se poate exprima astfel :

Mi = F -=-
2 z
= W (7.35)

de: ~nde se determina latimea b a inelului pivotului :

b = 6N1 i . (7.36)
V '/td1 CJai
In mod analog se verifica la incovoiere grosimea inelului de sustinere
din lagar t:

Mi = Fc
2z
= '/td2t2
6 <1ai,
(7.37)
de nnde

t - - 6Mi . (7.38)
- V '/td2 CJai
Dimensiunile inelelor se aleg construct,iv, dupa relatiile empirice:
b = 1,25 bl; bl = (1 1,5) c.
Cu relatiile (7.34) :;;i(7.36) se vor verifica eforturile unitare de inco-
voiere.
Verificarea la incalzire se poate face :;;icu ajutorul produsului (PmVm)a
in care '17meste viteza corespunzatoare razei medii "m = d 1 + d2. In
4
condiW obi:;;nuite de executie a pivoWor se admite (Pm Vm)a
= 6 - 10 daN/cm2. mIs, iar pentru executii mai ingrijite (Pm 'Vm)a=
= 10 .20daN/cm2.m/s.
Aceste tipuri de pivoti eu inele se utilizeaza la turbinele vertieale
hidraulice, turbine eu aburi etc.
1i-c. 384
257
 Diametrul dl va trebui vel'ificat ~i la solicitarea de compresiune:

(7.39)

Daca arborele pe care se executa fusul canelat are lungimea mare,

se impune determinarea diametrului dl din condi~ia de rezisten~a la
flambaj.
Analizind critic avantajele ~i dezavantajele execu~iei fusului cu
inele, se constata ca acesta, prezinta dificulta~i de prelucrare, necesita.
o montare precisa, 0 supraveghere riguroasa in func~ionare; altfel poate
interveni solicitarea inegala a inelelor ~i deci 0 incalzire anormala a lor.
Se urmare~te pe cit posibil inlocuirea lor cu rulmen~i axiali.

7.2.4.3 Pivo~i axial-radiali

Pivo~ii axial-radiali sint utiliza~i in construc~ia macaralelor rotative

~i, dupa cum arata denumirea lor, suporta concomitent sarcini axiale ~i
radiale.
Pivo~ii axial-radiali sint solicita~i la compresiune, incovoiere, presiune
de contact ~i incalzire.
Avind in vedere schema de incarcare a pivotului, conform figurii 7.15,
se pot scrie rela~iile ce exprima solicitarile de mai sus :
Oompresiune

-
F
--"2
.' (7.40)
acumpr - 7td2
4

1ncovoiere
7td~ . _ Hit
(7.41 )
M I = H lI = , a;-
---32 al 7td:!
2
:l2

EfoJ'tul unital' maxim va fi

F H 11
amux = ae + al = - - + --a' (7.42)
7td2- -7td2
4 32

dar cum II ~ d2,

= + =~ F+8H;
a
mil'"
4F
7td2
32Hd2
7td~ d~ ( 0,8 )
'
(7.43)

de unde'
;:
F + 8H
Fig. 7.15. Pivot axial- d2 = .
(7.44)
radial. V 0,811111

258
 Efortul unitar Ga, = 800 - 1200 daN/cmz pentru oteluri cu Gr =
= 40 - 60 daN/mmz.
Verificareala presiune de contact trebuie sa tina seama ca aceasta
solicitareeste data de fortele F !}iH deci :
7t(d~-di) .
F= 4 PIa !}l H = ldZP2a, (7.45)
de unde :
F H
Pl= Z Z ~PQ;P2=--~Pa' (7.46)
7t(d2--d1) ld2
4

Verificarea la incalzire se face cu produsul Pm Vm, atit pentru suprafata

eirculara (inelara), cit !}i pentru cea laterala a fusului.

7.2.5. Elemente constructive asupra fusurilor ~i pivo~ilor

in general, pentru fusurile frontale de capat sau intermediare se
prefera forma cilindrica din considerente de executie !}iajustare.
Pentru fixarea axiala a arborelui intr-un singur sens sau in ambele
sensuri, la fusurile de capat se pot prevedea umeri de sprijin ale caror
dimensiuni constructive s-au dat la paragraful 7.2.3.
Racordarile acestor gulere cu corpul arborilor trebuie sa fie facute
eu deosebita atentie respectind indicatiile pentru alegerea razelor de
racordare, deoarece trecerile bru!}te sint inadmisibile, datorita efectului
lor de concentrare a tensiunilor.
Se va respecta ca regula, in ceea ce prive!}te raza de racordare a fusului,
alegerea sa ca valoare mai mica decit raza de rotunjire a cuzinetului
pe care se reazema, aceasta este necesara deoarece nu este posibila asigu-
ral'ea unui contact simultan pe doua suprafe}e.
Marimea razelor de racordare p !}i Pc s-au dat in tabelul 7.2.
Pentru a realiza economie de material ~i de manopera la arborii de
transmisie care se fac pe toata lungimea lor cu acela~i diametru, problema.
limiwii deplasarii axiale a arborelui sau a fusului se rezolva cu inele
de distantare fixate pe arb ore prin !}uruburi. Aceste inele au rolul umerilor
de sprijin executati in alte cazuri in corpul arborilor, figura 7.16.

Fig. 7.16. Arbore orizontal cu umeri fixa~i prin ~uruburi.

259
Fig. 7.17. Fus presat la rece in Fig. 7.18. Fus presat la rece in arbore, Fig. 7.19. Fus presa1;~i asigurat
arbore, cu por~iunea de asam- cu po~iunea de asamblare conidi. cu ~tift axiiil:
blare cilindrica.

Daca conditiile de functionare sau tratamentul termic impun alegerea

unui alt material pentru fus deeit pentru arbore, fusul se executa separat
~i se asambleaza printr-un proeedeu de imbinare eu eorpul arborelui,
a~a eum se poate vedea in exemplele de mai jos; prill presare la rece
(fig. 7.17), prin executarea P9rtiunii de asamblare coniea (fig. 7.18).
Uneori aceste asamblari se asigura eu euie eilindriee, aplieate axi3il pe
periferie sau transversal (fig. 7.19).
Exemple de exeeutie a pivotilor sint prezentate in figurile 7.20 ~i 7.21.

Fig. 7.20. Pivot cu Fig. 7.21. Pivot cu crapodina ~i ungerea cu ulei.

crapodina.

260
 7.3. ElEMENTE TEORETICEDE BAZA ASUPRA UNGERII HIDRODINAMICE

7.3.1.Generalitati,
Pentru a exista frecare lichida intre doua suprafete metalice, este
necesara prezenta unui strat de lubrifiant continuu care separa complet
cele doua suprafete. Se dovede~te teoretic ~ipractic ca in acest caz frecarea
se face intre paturile stratului de lubrifiant separator. Frecarea lichida
are un caracter hidrodinamic, deci in calcule se VOl'folosi relatiile valabile
in acest domeniu.
Fenomenele care trebuie cuprinse in expresii analitice sint foarte
complexe ~i sint functii de foarte multi parametri. Acest lucru a necesitat
introducerea unor simplificari, cu scopul gasirii unor relatii simple utili-
zabile in proiectare. Calculele de proiectare se fac pe baza ipotezelor
aratate in tabelul 7.6.
Tabelul 7.6
lpoteze slmplilicatorli in tcoria hidrodhlllmicu a ungeril

Jpoteze slmpliflcatoril in teoria hhlrodlnami..,

I Nr. cn.1
I

I 1* LUbrifiantul se eonsiderii un fluid newtonian, adiea respeetii Icgen lui Newton

. _-'lj-.dy
_ dv
- -
2 CUrgcrea fluidului este Inminari'i.
-
3 Fluidul este ineompresibil.

1 4 Exista lubrifiant in exees in spatHI elinoidal.

5 Exista 0 buna aderenta Intre suprafe\ele pieselor in frecnre i intre paturile de

lubrifiant

6 Viseozitatea lubrifiantului este constanta in tonle punetele fluidului (ulei) i are

valoarea eorespunziitoare temperaturii medii a aeestuia.

7* CUrgereain sensullui II se neglijeazii din cauza ea inaltimen peliculei de lubrifiant

II este foarte midi in raport cu eelelalte dimensiuni.

8 Viteza suprafetelor in mieare relativii este sufieient de mare.

-
9 Se neglijeazii efeetul fortelor de gravitatie.
-
10 Se neglijeaza efeetul fortelor de inertie ale fluidu]ui in mienre.
-
11 Presiunea nU variaza pe grosimea paturii de lubrifinnt.

. 1/ reprezlntA 0 axA normalA pe suprafata de frecare;

h - groslmea fIImulul de lubrlflant dupA dlrectla axel 1/.

261
 ..
7.3.2. Ecuatiile hidrodinamice de baza

Se presupune ca exista doua suprafe~e oarecare care inchid intre

ele un unghi oarecare ~i ca spa~iul dintre ele este umplut cu lubrifiant
(fig. 7.22).
Suprafata mobila este legata de planul zox i}i se deplaseaza cu
viteza 'V= - u.
Circula~ia lichidului are loc dupa 2 direc~ii : una dupa axa x cu viteza u
~i alta dupa axa z eu viteza w. .

Consideram un element de volum din lubrifiant de forma pal"c1lelipi-

pedica cu, dimensiunile dx, dy, dz, care se gase~te in spa~iul in forma
de pana dintre cele doua suprafe~e de alunecare.
Se scri~ echilibrul for~lor ce ac~ioneaza pe fe~ele paralelipipedului
elemental' dx dy Wi,in planul xoz, dupa direc~ia axei x i}ise ob~ine

(P + :: dx )dY Wi - pdy dz + Ts dx dz - ( T", + ~:'" dY) dzdx=O. (7.47)

Dupa desfacerea parantezelor se ob~ine:

(7.48 )

Legea lui Newton care are valabilitate doar in domeniul frecarii

lichide, permite determinarea efortului unital' tangential Tr:

a/J
Tx=YJ--ai' (7.49)
y

Derivind expresia (7.49)

in raport cu y, rezulta

lnlocuind valoarea de-

- (/=- v rivatei a"x in relatia (7.48)
ay
se obtine ecuatia diferen-
Cl - ~iala a vitezei particule10r
de lubrifiant pe direc~ia
axei x.

.!... ap = ~~ (7.50)
Fig.7.22, Schema de calcul a ungeriihidrodinamice. "I ax ay!

262
 In mod analog se ob~ine eeua~ia diferen~iala pentru viteza partieulelor
de lubrifiant in cazul ungerii, dupa diree~ia axei z in planul xoz,

1 ap
----. _ a2w
(7.51 )
7j ax ay2

Aceste eeuatii au valabilitate pentru eazul eurgerii laminare lipsita

de turbioane, asigurata atunei eind viteza de eurgere este inferioara. vitezei
eritioo :

R..~.~. (7.52)
Vcr= 4 h "(

unde:
R. este eifra lui Reynolds; R. = "(l1h(pentru
7j eurgerea laminara
R. ~ 2 320) ;
"1) - viseozitatea dinamiea absoluta;
h - grosimea stratului de lubrifiant;
g -
aceelera~ia gravita~ionala;
y -
greutatea speeifiea a lubrifiantului.
Avind in vedere ipoteza facuta anterior privitor la eurgerea pe diree~ia y,
presiunea p ~i deei derivatele ei ap
ax ~i _appot
ax fi considerate invariabile
fatA de y. Cu aceste preeizari, prin integrarea dubla a eeua~iilor (7.50)
~i (7.51) se ajunge la expresiile vitezelor v ~i w:

(7.53 )

Pentru determinarea constantelor, se pun condi~iile la limita:

- pentru y = 0, v = - u ~i w = 0 (particula de lubrifiant este consi-
derata ea aderala suprafa~a mobi-
la) ;
- pentru y = h, V = 0 ~i w = 0 (particula de lubrifiant adera la
suprafa~a fixa).
tnIocuind aceste condiW in ecua~iile (7.53) se ob~ine:

'00 =- U = ~27j ap .0
ax
+ 01.0 + O2, de unde O2 = - U ;

1 up 1 ap u
VII = -__h2
27j ax
+ Olh-- u = 0, de unde 01=--- 27j ax
h +_0
11

263
 Analog se determina O~ = 0 ~i O~ = ~...L ~
constantele ht prin
27j ax
inlocuirea condi~iilor la limita in ecua~ia vitezei w.
Introducerea valorilor constantelor O2, o~ ~i 017 O~ in expresiile vite-
zelor 'V ~i w conduce la rela~iile:

1 ap
'V = -27j -ax (y2 - yh) - u 1
(
. .y
- -h
) .

-1 ap h -y).
w=--y( (7.54)
27j OZ

Cunoscind vitezele in stratul de lubrifiant, se vor stabUi debitele de

lubrifiant ce se scurg pe direc~iile x ~i z, prin sec~iunile de inaI~ime h
~i adincime egala cu 1 (fig. 7.23).
Conform legii continuita~ii, acest debit pentrucurgerea pe direc~ia
axei x este

sau dupa inlocuirea lui 'Vcu valoarea sa din (7.54) se obtine

h
h op y 1 . op uh
Qlx = --- -
~ o[ l21j AX
(y
2
(
- y h) - u 1 - -
h )]
dY 1 =- - - h3
[ 12'1) ax
+ -2 ]
.
(7.55)

Analog se determina debitul ce trece prin acela~i punct x de-a lungul

axei z, prin sectiunea de inaI-
~ime h ~i lungimea egala cu uni-
tatea, sec~iune perpendiculara
pe planul xoy ~i anume :
y
h
h 1 ap
Q1z =~ w dy 1 = - - (y2-
o ~0 2'1)a:
II 1 op
- hy)dy = -- 127j
-h3.
ax (7.56)

,. Pe baza legii continuita~ii,

debitul de lubrifiant total (dupa
IJ direc~iile x ~i z) este constant.
x Aceasta lege se poate exprima
astfel :

z/ a a
a; (Qlx)+ a; (Q1z) = o. (7.57)
Fig. 7.23. Schema de calcul a debitului de lubrifiant.

264
 Prin inlocuirea valorilor ql%~i q18 in aceasta expresie, se ob~ine ecua~ia
diferen~iala a repartitiei presiunii care ia na~tere la curgerea fluidului
intre doua suprafe~ oareeal'e eu lungime finita dupa direc~iile z ~i x:

sau
~
ax (_ ~~ 12"1 ax
h3 _~2
)+ ~ (I aZ.
_~!J!...
12"1 aZ.
h3
) = 0,

sau
~ ~
ax ( ap
"I ax )+ ~ ~ aZ. (~ ap) __
"I aZ.
6u~'
ax

a ap a ap ah
-
ax ( )
h3-
ax
+- -
iJz.
h3-
( )=
aZ.
- 61)u-.ax (7.;'8)

Relatia (7.58) poate fi scrisa. sub forma:

~
ax ( h3 iJp
ax )+ ~ ( i iJ::
h3 ap
aZ. ) + 61)u~ ax
= o. (7.;;9)

Analiza ecuatiei diferentiale a. presiunii (7.59) evidentiaza parametrii

de care depinde marimea. presiunii. Ace~tia pot fi sistematiza~i astfel:
-locul in care se determina marimea presiunii, caraeterizat prin
coordonatele x ~i z;
- grosimea stratului de lubrifiant h, variabila in l'aport eu x ~i z;
- viscozitatea lubrifiantului 1);
- viteza relativa de deplasare (alunecare) a celor doua supl'afe~e.
Daca suprafet;ele oareca.re considerate, se deplaseaza fiecare cu 0
viteza ul! respectiv cu U2, ecuatia diferen~iala a pl'esiunii stabilita pe
aeelea~i criterii va fi

(7.60 )

Eeuatia (7.59) exprima ~i fenomenele ce apar in cazul fusului real

avind in vedere analogia dintre parametri, dupa cum ul'meaza:
- hrngimea periferiei fusului corespunde dimensiunii a (fig. 7.22);
- lungimea fusului eorespunde lungimii supmfetelol' considerate
de-a lungul axei z;
- viteza perifel'ica a fusului in cuzinet cOl'espunde cu viteza de depla-
sare v;
- grosimea peliculei de ulei dintre fus ~i cuzinet corespunde grosimii
stratului de ulei h dintre cele doua suprafe~.
tn scopul utilizarii ecuatiei (7.59) la calculul hidrodinamie al unui
lagar, aceasta trebuie rezolvata prin integrare.
Se observa ca pentru a fi integrata, este necesar sa se cunoasca depen-
denta h =f(x, z) ~i 1)=f(x, z). Prootic integrarea ecuatiei (7.59) este
extrem de dificila ~i necesita introducerea unor ipoteze simplificatorii

265
 care sa u~ureze efectuarea calcuIelor ~i ob~inerea unor expresii pentru
proiectarea rapida a lagarelor cu ungere lichida.
Urmarind care sint obiectivele necesare unei astfel de proiectari,
se aminte~te ca la calcuIarea lagarelor cu ungere hidrodinamica este
necesar sa se cunoasca :
- variatia presiunii in stratuI de lubrifiant atit in sens radial cit ~i
de-a lungul lagarului;
- sarcina ce poate fi suportata de filmul de lubrifiant ;
- forta de frecare ~i cantitatea de caldura ce ia na~tere in lagar;
- debituI de lubrifiant necesar asigurarii filmului continuu, cit ~i
eel care se pierde frontal pentru a lua masuri de alimentare a lagarului
eu uIei suficient.
Pentru rezolvarea ecuatiei 7.59 se impune 0 ipoteza simplificatorie,
:aceea ca dimensiunea suprafetelor intre care are loc curgerea lubrifiantuIui
,este infinita in directia axei z ceea ce conduce 130studierea curgerii in plan
deci nu exista curgere in directia axei z, putindu-se scrie qlz = 0.
Deci, legea continuitatii (7.57) devine pentru suprafe~ele plane cu
lungime infinita in directia axei z: .

a(q12;}
ax = 0,
sau
-1 ap Uh
qlx =-
121) ( h3 -
ax
+ -
I 2 )= ct. (7.61)

Ecuatia (7.61) arata ca presiunea p depinde in acest caz numai de

variabila 3:,in consecinta derivata partiala ap
ax se poate inlocui cu derivata.
totala dx
dP. Din rela~ia (7.61) se va explicita derivata presiunii dp
dx
:

(7.62)

In punctul dx = 0, presiunea trece printr-un maxim adica

in care dp

sau
uh
qlx + - 2 = 0,
de unde
-uh
qlx = 2
(7.63 )
sau
(7.64)

266

j
--
Prin hm s-a notat grosimea peliculei de lubrifiant in punctul in care
presiunea fluidului are valoarea maxima. tn acest punct (h = hm),
viteza fluidului pentru curgerea dupa axa iV,din rela~ia (7.63) este

(7.65)

Se observa ca viteza v are 0 dependen~a liniara in raport cu y.

Pe baza rela~iilor (7.54) ~i (7.63) se poate scrie:

gls =- ~
12'rj (h3 dp
dx
+~
2 )= - uhm .
2
sau
dp_ hm - h
.
-dx - 6 "tjU
[ h3 ]
(7.66)

Rela~ia (7.66) este ecua~ia diferen~iala a presiunii pentru curgerea

in plan.
Pentru a gasi valoarea efectiva a presiunii intr-un punct oarecare
din pelicula de lubrifiant, se integreaza ecua~ia (7.66) ~i se ob~ine

(7.67)

7.4. CALCULUL LAGARELOR CU ALUNECARE iN REGIM HIDRODINAMIC

Calculul de baza al lagarelor cu alunecare este calculul hidrodinamic,

intrucit pelicula de lubrifiant trebuie sa preia intreaga sarcina, iar grosimea
- ei trebuie sa fie mai mare decit suma asperitatilor de prelucrare pe supra-
fe~le fusului ~i cuzinetului. Frecarea fluida in lagar asigura rezistenta
sa la uzura ~i gripare. 0 parte componenta a calculului lagarelor in regim
hidrodinamic este calculul termic, deoarece cre~terea inadmisibila a
temperaturii duce la mic~orarea portan~i, la contact metalic, topirea
c:tptu~elii cuzinetului ~i deci la blocarea fusului in lagar.

7.4.1. Calculul lagarelor radiale pe baza teoriei hidrodinamice a ungerii

Calculullagarelor cu alunecare radiale se face pe baza rela~iilor funda-
mentale ale teoriei hidrodinamice a ungel'ii. Aplicarea acestor relatii
este pe deplin justificata, a~a cum se arata mai jos. Din calculul hidro-
dinamic al lagarelor radiale rezulta valorile parametrilor constructivi
~i func~ionali ai lagarelor radiale, parametrii care asigura func~ionarea
lagarelor in domeniul ungerii lichide.

267

.,
 7.4.1.1.Adaptarea relatiilor de bad la fusul radial cilindric de lungime finita

a. Ecuatia presiunii pentru cuplul fus-cuzinet

Aplicarea teoriei hidrodinamice 131ungerea lagaI'eloI' I'eale se justifica.
prin urmatoarele:
- tn timpul func~ionarii, fusul radial se I'ote~te iar cuzinetul este
fix (in cazuri speciale inveI's), asigurindu-se astfel 0 viteza relativa de
aiunecare suficienta pentru foI'maI'ea peliculei continui de lubrifiant.
- Jocul existent intre fus ~i cuzinet permite formarea penei de
lubrifiant. Executarea cuzinetului cu un diametru mai mare decit 311
fusului permite ob~inerea jocului cerut pentru asigurarea. continuita~ii
filmului de lubrifiant. tn stare de repaus pozi~ia fusului in cuzinet este
aratata in figura 7.24, a. Oentrul fusului se gase~te pe aceea~i verticala
cu 311 cuzinetului, distan~ate cu D 2- d, unde D este diametrul cuzine-
tului ~i d - diametrul fusului.
La momentul punerii in func~iune a fusului, prin rotirea sa in sensul
'SageW, uleiul aderat pe fus e deplasat in sensul mi~carii ~i datorita visco-
zitaW formeaza filmul portant, figura 7.24, b.
Pentru ca uleiul sa treaca din partea drea.pta in partea stinga (fig. 7.24)
va trebui ca presiunea din zona de intrare sa fie mai mare ca in zona de
ie~ire a uleiului de' sub fus. Datorita acestei diferen~e de presiune, fus~1
va fi ridicat ~i deplasat in sensul mi~carii astfel incit pozi~ia centrului
sau se schimba, ocupind 0 pozi~ie unghiulara O~ fa~a de vechea linie a
centrelor. Odata cu schimbarea pozi~iei centrului fusului se va schimba
~i grosimea filinului de lubrifiant. Pe masura ce t1lra~ia cI'e~te, se va
mari cantitatea de lubrifiant ce trece prin intersti~iul dintre fus ~i cuzinet,
ceea ce determina ridicarea fusului, dar in acela~i timp, din cauza dife-
rentei de presiune intre cele doua pene de ulei din dreapta ~i stinga,
fusul va fi impins inapoi in sensul sageW (fig. 7.24, c).
La atingerea tura~iei n = co, centrul fusului coincide cu al cuzinetului
- fenomenul de autocentI'aI'e - ~i
drept consecin~a filmul de lubri-
fiant fiind de grosime uniforma,
nu preia nici 0 presiune, deci nu
va putea suporta nici 0 sarcina
~ 1 1~g t'-\t"t~;1 ,,!:'ilL II \\11 exterioara (fig. 7.24, d). Se observa
-:.alocul geometric descris de cen-
trul fusului in timpul varia~iei tu-
ratiei de 131n = 0 131n = 00 este
aproximativ un semicerc cu raza
~e
2
(e este distanta 010~).
La adoptarea concluziilor ~i re-
zultatelor ob~inute 131studiul BU-
prafe~elor oarecare, se face ipoteza
ca fortele centrifuge, datorate tI'a-
iectoriei curbilinii parcurse de par-
Fig.7.24.Traiectl1riacentruluifusului. ticulele de lichid in jurul fusului
268
 sint neglijabile. Grosimea redusa a filmului de lubrifiant in raport cu
dimensiunile lagarului permite sa fie neglijate aceste forte de inertie.
Pentru studiul ecuatiei presiunii unui lagar radial se introduc nota-
tiile din tabelul 7.7 ~i figura 7.25.
Tabelul 7.7

lUiirhni utiiizate la ealculul lagiirelor de nlunecare

i
Simbolul Semnifica\!a ei formula de definitie Simbolul Semnifica\!a el formula de deflni\!e
I I \
I I

I
D e I Excentricitatea absolutii I

I I Diametrul alezajului cuzinctului I

I
>" \I d I Diamelrul fusului I
e: I Excentricitalea relativa e: = -!-
3
I
I I I.ungirnea fUsului I 1J 1 Viteza pcriferica a fusului 1J=oor

I 11 I Grosimea filmului de lubrifiant

\ 3
\ Jocul radial
3=R-r=-
l)-d
absolut
2 I I I
8 I Jocul diamctral absolut 11m
8 = D - d = 23 I pUllctul filmului
\ Grosimca ullde presiunea
de lubrifiant csle
in \ I
maxima __I
y . 8 3 I1mtn I
I Jocul relahv y = -=
d
-r 1-
I lubrifiant
I I Grosimca minima a pelicnlci de \
- I

Din figura 7.25 rezulta

I
(7.68)

Din triunghiul 0201D se poate scrie

De asemenea, din figura 7.25 reiese

Unghiul y fUnd foarte mic, se poate aprecia DB = 020. Astfel:

(7.69)
Deci

h = R - r - e cos (180 - cp) = 0 + e cosq> = 0 (1 + E:coscp);

11,= 0 (1 + E:coscp). (7.70)

269

l
 r
I
F

~/ I &p7r~i7u flI'e.riunJlor I
jlt'fllru fuJI/I u'e lun9/iT18
finilti.
II I?cporltlio ,Ilr8,Siunilot>
jJCI1lru w.sul in/inJf

Fig. 7.25. Repartizarea presiunilor pe periferia fusului.

Prin analogie:
hm = ~(1 + s: eos CPm),pentru cP = cpm. (7.71)

r
Grosimea minima a filmului de lubrifiant va fi
= R - r - e = ~(1 - s:).
.
I
hmfn

Se define~te grosimea minima relativa a pelieulei de lubrifiant, raportul

(7.72)

hmfn
I)
= 1 - s:. (7.73)

Adaptarea eeua~iei (7.67) pentru euplul fus-euzinet va permite deter-

rninarea presiunii intr-un punet oarecare al stratului de lubrifiant. ,+inind
seama ea dx = rdc:p,eeua~ia presiunii devine:
_
P~ -"fj~
cp 6 wr2(1 + ecosep)
<>2
-
(1 + &Cosepm)
3 d cP,
'1'1 0 (1 + &COSep)
san

Pcp=-
61}(,) q> (1 + e cos ep) - (1 + e cos epm)
d cpo (7.74)
q,3 + & cos ep)3
~ '1'1 (1

Varia~ia presiunii din pelieula de lubrifiant este reprezentata in figu-

ra 7.25, a.
b. Portanta iilmului de lubrifiant
Pentru a determina eapacitatea portanta (portan~a) a pelieulei de lubri-
fiant, se va eonsidera 0 repartiyie uniforma a presiunii P pe lungimea.
270
fusului. In acest caz, din conditia de echilibru a fortelor pe directia sarcinii
ce lucreaza pe fus, se obtine [83] portanta pe unitatea de lungime a fusului
de lungime infinita:

Portanta fusului de lungime finita l va avea 0 expresie asemana-

toare :

(7.76 )

(7.77)

iar presiunea medie conventionala din pelicula de lubrifiant va fi

(7.78)

Functia <Pp,dupa cum reiese din relatia (7.77), depinde de unghiurile

'Pl ~i <P2ce limiteaza stratul de lubrifiant in raport cu linia centrelor ~i de
raportul dintre lungimea ~i diametrul fusului, acesta din urma modificind
repartitia presiunii in lungul fusului ~i excentricitatea relativa.
Marimea <Ppeste un parametru adimensional ce caracterizeaza pozitia
fusului in lagar (e:) f?ipoarta numele de cifra de incarcare (de presiune),
sau numarul lui Sommorfeld ~i are valoarea

(7.79)

Cifra de incarcare <Ppeste un parametru independent al lubrifierii

lagarului, determinind distributia presiunii in pelicula de lubrifiant.
ill ceea ce prive~te calculul ei numeric, exista divergente de pareri legate
de valoarea unghiurilor <Pl~i <P2care limiteaza arcul pe care exista film
portant. Unii autori [30; 133] indica pentru cazul lagarului cu cuzinet
de 360 <Pl= 0, iar pentru <P2 = 180 [23,83]; se considera ca zona portanta
8e termina in punctul in care P = pmax. Aceasta ipoteza corespunde cu
datele experimentale [30].
Pentru proiectarea lagarelor cu alunecare se folosesc tabele sau grafice
care indica valoarea <Ppcalculata in diverse conditii. In tabelul 7.8 se
dau valori pentru <Ppin cazul cuzineWor care imbraca periferia fusului
corespunzatoare unghiurilor la centru de 360, 180 sau 120 [30].
271
~ Tubelul 7.8
)
~ \'alorl pentru cJ)r in tuncJle dc tclul euzillctulul
I
&
Ii 0.3 0.4 0.5 -,-- 0.6
I
0.65 I 0.7 0.75 I 0.8 I 0.85 -'l-O.9 0.925 0.Q5-~ 0.!l7~O']U-
Cuzinel de 3600
0,4 0,070 0,333 0,423 I 0,551 0,767 1,169
0,5 0,106 5,330 I JJ,j 45,32
0,166 0,263 0,399 0,496 0,627 0,812 1,121 1,688 2,773 4,396 7,329 17,59 5705
0,6 0,149 0,232 0,363 0,547 0,677 0,851 1,093 1,496 2,227 1,951
3,598
0,110 0,174 I 0,267
I
5,630 9,188 21,46 66,48
0,7 0,196 0,303 I
0,471 0,704 0,867 1,082 1,381 1,877 2,758 <1,286 3,133 I,
6,77!! 10,90 2'1,77 73,96
0,8 0,246 0,380 0,584 0,865 1,060 1,316 1,667 2,247 3,264 5,195 7,818 12,41 27,55 7\1,90
0,9 0,299 0,458 0,699 1,026 1,252 1,544 1,943 2,599 3,737 5,775 8,742 1:;,67 I 21!,B8 8-1,601
1,0 0,354 0,539 0,8H 1,184 1,437 1,764 2,203
1,1
2,928 4,156 6,466 9,55:; 14,78 ! :3j,b2 88,55
0,409 0,619 0,927 1,333 1,615 1,971 2,450 3,231 4,556 6,88!! 10,26
1,2 15,73 33,-17 91,75
0,464 0,698 1,036 1,482 1,778 2,163 2,676 3,509 4,897 7,353 10,88 16,55 34,86 94,45
1,3 0,518 0,775 1,141 ! 1,617 1,940 2,345 2,884 3,762 5,224 7,862 11,43 17,27 35,05 96,n
1,5 0,622 0,921 1,336 i 1,868 2,221 2,664 3,248 4,198 5,760 8,447 12,:33 18,42 37,97 100,39
Cuzinet de 1800
0,4 0,089 0,141 0,216 0,339 0,431 0,573
0,5 0,133 0,209 0,317 0,493 0,622 0,819
0,776
1,098
1,079
1,572 I
I 2,428
1,775
4,261
5,0:'>5
6,615
8,3!!
10,71
21,00
25,62
65,26
75,86
0,6 0,182 0,283 0,427 0,655 0,819 1,070 1,418 2,001 3,036 5,214
3,1!!5 7,956 12,61 29,17 83,21
0,7 0,234 0,361 0,538 0,816 1,014 1,312 1,720
I

0,8
2,399 3,580 6,029 a,on 14,14 31,88 1!8,90
0,287 0,439
0,9 0,339 0,515
0,647
0,754
0,972
1,118
1,199
1,371
1,538
1,745
1,965
2,248
2,754
3,067
4,053
4,459
6,721
7,291
9,992
10,75 !
i 1:'>,37
16,37
33,9\/
35,66
92,8!!
96,35
1,0 0,391 0,589 0,853 1,263 1,528 1,929 2,469 3,372 4,808 7,772 11,38 17,18 37,00 98,95
1,1 0,440 0,658 0,947 1,377 1,669 2,097 2,664 2,580 5,106 8,186
1,2 11,\/1 1'7,86 101,15
0,487 838 3,787 5,364 8,533 12,35 18,43
1,3 39,04 102,90
0,529 0,784 1,111 2,990 3,968 5,586 8,831 12,73 18,91 39,81 104,42
1,5 0,610 0,723 /1,033
0,891 1,248 1,590
1,763 1,912
1,489 /1,796
2,099 I 2,379
I 2,247
2,600 3,242 4,266 I 5,947 9,304 13,34 19,68 ,;S,"
41,07 1 106,84
Cuzinet de 1200
0,4 0,072 0,132 0,198 0,325 0,448 5,4\11 \1,73 8:1,10
0,5
0,6
0,103
0,135
0,188
0,245
0.261 0,463 0,620 0,826 1,144 1,676 2,674 I 4,717 6,880 12,57 2\1,3:3 90,50
0,364 0,592 0,788 0,979
0,602 I 1,420 11'259
0,846 2,052 I 3,209
2,050 I 5,556
3,706 7,9\14 13,55 32,22
2;),73 95,52
0,7 0,166 0,299 0,441 0,709 0,935 1,221 1,656 2,365 3,654 6,213
I

8,849 14,80 99,03

0,8 0,195 0,349 0,512 0,815 1,068 1,385 1,862 2,632 4,013 6,749 9,537 15,78 35,86 101,73
0,9 0,221 0,395 0,576 0,909 1,184 1,525 2,043 2,856 4,312 7,181 10,08 16,56 :14,30
37,19
I
103,79
1,0 0,245 0,436 0,633 0,992 1,285 1,644 2,185 3,042 4,540 7,508 10,53 17,22 38,08 105,47
1,1 0,276 0,473 0,68:3 1,749 2,311 3,206 4,766 7,800 10,90 17,70 38,90 106,84
1,2 0,722 1,126 1,448 1,838 2,419 3,335 4,941 8,075 11,21
1,064 18,13 39,58 107,98
1,3 0,303 0,535 0,766 1.181 11,372
1,513 1,911 2,519 3,450 5,089 8,273 11,,17 18,4\1 40,15 108,93
1,5 0,286
0,332 I 0,506
0,583 0,831 1,:m I 1,622 2,011 I 2.663 - 3,667 5,:;28 I R,618 11,8!! 1!J,06 41,06 110,48
 Expresia portan~ei pelieulei de lubrifiant se poate serie astfel:

(7.80)

e. Coeficientul de frecare
For~a de frecare ee apare mtre straturile de lubrifiant se determina,
eu legea lui Newton :

dv
FI = "f)-A. (7.81}
dy

Aplicind aeeasta lege pentru ealeulul fortei de freeare unitare pentru

fusul de lungime infinita, in cazul eurgerii lubrifiantului intre doua suprafe~e-
oarecare se obtine [83]

(7.82}

~i dupa inlocuirea expresiei

(~ ) dy y-O
, relatia (7.82) devine:

" II 1 dp h
a
II 1 hm - h h
Filet>=
~o (
'I) - --
h
-
7j dx
-
2 ) .1. dx =
~0 (
'I)1 ---6"f)u-'-
h 7j h3 2 )
dx,

sau
F 11et>= 'I). 1 . It a 4 '1 - 3hm dx = - '1j'V
a 4h-3h
In dx. (7.83)
~o h2 ~0 h2

P01'llind de la. exprfsia (7.83) pentru fort a. de freeare (in valoare abso-
luta), st? hilitii in eazul curgerii intre suprafetele plane ~i faeind adaptarile
pentru cupJul fus-cuzinet, se obtine

F 1-' _ 7j,1.wr "'2 4(1 + e:cos cp) - 3(1 + e:cos CPm)dcp

(7.84)
1", Y ~ "'1 (1 + e:COscp)2

Coeficientul de freeare determinat in acelea~i conditii ca ~i portanta

F1"" (fus de lungime infinita fara eurgerea lubrifiantului pe la eapete),
va fi [23]
~(,)r.1 ('PZ 4(e:cosljI + 1) - 3(1 + e:cosCPm)
IJi ~'P (1 + e:cos cp)2
1 dq>, (7.85 )
Pmd.1

nnde portanta pc unitatea de lungime F1rt>s-a mlocuit in functie de presiunea

medie ~i diametrul fusului.
18- c,38' 273
 Daca in ecua~ia (7.85) se introduce e: = 0, atunci se ob~inepentru !-Lao:

(7.86)

iar pentru cazul tpl = 0 ~i tp2 = 2" :

7t"ljCO . (7.87)
!-'-ao= Pmt/l

Expresia (7.87) este cunoscuta sub numele de formula lui Petrov I}ie
valabila pentru cazul cind fusul este concentric cu cuzinetul E;\ipoate fi
aplicata pentru valori mici ale lui e:, erorile fiind neglijabile.
Pentru fusul de lungime finita rela}ia (7.85) are aceea~i forma numai
ca excentricitatea relativa va fi func}ie de lId, deci

(7.88)

unde K este 0 func~ie scalara dependenta de e:, tp I}ilid,

K =-
1 'I>' 4(1 + E COSIp) - 3(1 + E coslpm)
d tp. (7.89)
2 ~ '1>1 (1 + E COSIp)2

Rela~ia (7.88) se mai poate scrie sub forma

J:.=~K=~. (7.90 )
t/I 1ji2Pm '1>p

In mod practic, pentru calculul coeficientului de frecare se folosesc

rela~ii empirice care dau rezultate destul de precise pentru fusul de lungime
finita [153].
Astfel se indica:
(.L 3 3"1jco
- = -, sau !-L= -, pentru <f)p< 1, (7.91)
Iji wp Pmlji
sau
adica !-L =3 "ljCO, pentru <f)p> 1. (7.92 )
V Pm
Reluind expresia (7.88), aceasta se poate scrie sub forma

(7.93 )

Diagrama de variatie a coeficientului de frecare in func~ie de "ljn

Pm
(numarul lui Gfunbel) este reprezentata in figura 7.26 [83].
274
 1

Valoarea produsului 7jn_pentru fl

Pm
care f.l.este minim marcheaza punctul
critic, care separa cele doua domenii t Frecl1re
de frecare: frecare mixta (semiflui- Flu/dti
da) ~i frecarea fluida.
Aceasta variatie a coeficientului
11este explicata astfel: la porilire,
pina ce viteza periferica atinge 0
anumita valoare, frecarea din lagar
este semifluida. Cre~terea t ratiei
peste valoarea n,r asigura stabilirea in
lagar a conditiilor pentru existenta ~i Pm.
mentinerea frecarii fluide. Coeficientul
de frecare dupa ce atinge un minim I I. 1ll:
pentru valoarea 7jn,r va cre~te ~or. Fig. 7.26. Varia~iacoeficientului de frecare
Pm funqie de tura~ie.
Cu cit distanta intre suprafete este
mai mica, cu atit eforturile tangen-
tiale necesare pentru netezirea asperitatil0r celor doua suprafej:e ce se
ating, sint mai mari ~ideci f.l. cre~te (schema I, fig. 7.26). Pe masma cre~terii
distantei intre suprafetele portante, actiunea frecarii fluide devine prepon-
derenta, presiunea care ia na~tere in stratul de ulei provoaca indepartarea
suprafetelor (virfurile asperitatilor de prelucrare sint separate de un strat
mai gros de lubrifiant iar frecarea va fi cauzata de rezistenta la deplasare
in paturile de lubrifiant (III - fig. 7.26). ,
d. Turatia de trecere n,r. Pentru a gasi turatia care marcheaza trece-
rea in regimul semilichid de ungere se face urmatoarea observatie : in cazul
grosimii peliculei h = hum (humeste grosimea stratului de lubrifiant cores-
punzatoare frecarii la limita), produsul <l>p(1 - EU"') devine 0 valoare
aproximativ constanta ~i se poate scrie

(7.94 )

Relatia (7.94) se mai poate exprima astfel :

(7.95)
unde:
7rd2
VI este volumul fusului: VI = -4 l;
'1J - viscozitatea dinamica;
Ctr - functie a carei valoare se determina foarte greu din legile hidro-
dinamice, deoarece contine parametrul hum. Acest parametru variaza
in cursul exploatarii din cauza rodarii, a incaIzirii ~i a dilatarilor provocate
de incalzire. Practic, pe baza unor experiente efectuate cu lagare incarcate
intr-un interval de sarcina cu valori pina la mii tone ~i pentru tmaW pina
la 5000 rot/minut viteza pina la 40 mIs, s-a stabilit ca functia C'r are valori

275