Bazele contabilitatii

1.Esenta si functiile contabilitatii

Contabilitatea resprezinta un mijloc de culegere, de prelucrare si de prezentare a informatiei

contabile tuturor utilizatorilor de informatie contabila.

Utilizatorii de informative contabila se impart in doua grupe:

Utilizatori interni- persoanele de conducere a entitatii, care in baya informatiei contabile obtinute
i-au decizii la nivel de entitate

Utilizatori externi se clasifica in doua subgrupe:

a)Cointeresati nemijlocit de informatia contabila-actionari, investitorii, creditorii, furnizorii,

organelle fiscale etc.

b)necointeresati nemijlocit de informatia contabila- companii de audit, presa ,sindicate, piata

valorilor mobiliare etc.

Functiile contabilitatii

1.Functia de inregistrare si prelucrare a datelor-consta in consemnarea potrivit unor principia si

reguli a proceselor si fenomenelor economice din cadrul entitatii si pot fi exprimatre valoric

2.Functa de informare- consta un furnizarea informatiilor privind structura si dinamica

patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute in scopul luarii deciziilor. Conform
utiliyatorilor de informative contabila aceasta functie poate fi divizata in interna si externa.

3.Functia de control- este legata de functia de informare, consta in verificarea cu ajutorul

informatiei contabile a modului de utilizare si pastrare a valorilor material, a numerarului,
disciplinei financiare.

4.Functia juridical- datele si documentele primare servesc ca proba in justitie pentru a dovedi
realitatea unor operatiuni economice.

5.Functia previzionala- informatiile furnizate de contabilitate sint utilizate la stabilirea

tendintelor viitoare ale fenomenelor si proceselor economice.

Principiile contabilitatii

1.Principiul continuitatii activitatii- potrivit acestuia entitatea trebuie sa functioneze in mod

normal fara a intra in stare de faliment sau de lichidare

2.Consecventa metodelor- presupune aplicarea acelorasi elemente, structure, domenii de

activitate, a acelorasi metode de la o perioada de gestiune, la alta. Modificarea acestora ar
presupune o motivatie bine determinate.

3.Contabilitatea de angajament- conforma acestuia veniturile si cheltuielile se reflecta in

contabilitate in perioada cind au avut loc, indifferent de momentul platii efective
4.Prudenta- potrivit caruia in contabilitatea nu se admit supraevaluarea elementelor de active si
a veniturilor si subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor

5.Necompensarea- presupune prezentarea distincta in contabilitatea a creantelor si datoriilor a

veniturilor si cheltuielilor respectiv nu se permite compensarea reciproca a acestora.

6. Concordanta veniturilor cu cheltuielile- presupune ca aceleasi operatiuni economice duc la

inregistrarea in acelasi timp a veniturilor si cheltuielilor in contabilitate.

2. Obiectul de studiu al contabilitatii

Obiectul de studio al contabilitatii il constituie patromoniul entitatii economice. Acesta

reprezinta totalitatea bunurilor economice care apartiun unei personae fizice sau juridice,
obtinute in urma relatiilor de drepturi si obligatii.

Bunurile economice formeaza averea entitatii.

Relatiile de drept se refera la situatia in care entitatea economica isi procura o parte din avere,
obtinind resurse proprii, partea respective numindu-se patrimoniu propriu

Relatiile de obligatii au in vedere situatia in care entitatea economica isi procura o parte din
avere din resurse care apartin altor personae fizice si juridice, partea respectica n-ui apartine prin
drept numindu-se patrimoniu strain.

Obiectivele contabilitatii sint:

1.Sa furnizeze informatii necesare, elaborarii planurilor si programelor de activitate economica

2. sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate prin inregistrarea

cronologica si sistematica a operatiunilor economice

3.sa asigure controlul integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentelor si miscarilor

elementelor patrimoniale

4. sa furnizeze informatiile necesare pentru intocmirea situatiilor financiare care reflecta situatia
fidela a patrimoniului, rezultatele obtinute etc.

3.Metoda contabilitatii si elementele acesteia

Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate intr-o strinsa interconexiune ca un

tot unitar cu ajutorul carora se studiaza starea si miscarea elementelor patrimoniale Aceasta se
compune din procedeele:

1.Procedee commune tuturor stiintelor- analiza, sinteza, observatia, compararea, inductia etc.

2.procedee specifice metodei contabilitatii- bilant, contul contabil, dubla inregistrare, balanta de
verificare.

3.procedee commune si altor discipline economice- documentatia, evaluarea, calculatia,

inventarierea.

Elementele sint activele si pasivele entitatii economice:

Activele sint bunurile economice aflate la dispozitia entitatii, ca avere concreta si drepturi de
creanta. Pasivele cuprind sursele de formare a acestor bunuri, ca surse proprii sau surse straine

4.Modificarile bilantiere influientate de operatiunile economice

Bilantul- este un procedeu de grupare, reflectare si generalizare in expresie valorica a activelor si

pasivelor entitatii economice la o anumita data. Acesta este format din 5 capitole, 2 de active si 3
de pasiv

1.Modificari numai in activul bilantului-operatiuni economice care produc modificari numai in

activul bilantului in sensul cresterii unui post de active si micsorarii altui post de active,
concomitant cu aceeasi suma,totalul raminind neschimbat: A=P (A+X-X=P)

2.Modificari numai in pasivul bilantului-operatiuni economice care produc schimbari numai in

passive in sensul maririi unui post de pasiv si micsorarii altui post de pasiv cu aceeasi suma si
concomitant, totalul pasivului raminind neschimbat A=P+X-X

3.Modificari in activ si pasiv in sensul cresterii-operatiuni economice care produc modificari in

ambele parti ale bilantului in sensul cresterii unui post de active si concomitant cu aceeasi suma
a cresterii unui post de pasiv, totalul activului si pasivului crescind cu aceeasi suma A+X=P+X

4.Modificari in active si pasiv in sensul micsorarii-operatiuni economice care produc schimbari

in ambele parti ale bilantului in sensul micsorarii unui post de activ si concomitent si cu aceeasi
suma micsorarii unui post de pasiv, totalul pasivului si activului micsorindu-se cu suma
respective A-X=P-X

5.Notiuni privind contul, clasificarea conturilor.

Contul este un procedeu care reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial, ca
rezultat al modificarilor produse de operatiunile economice ce au loc intro perioada de gestiune.
Spre deosebire de bilant, contul serveste la inregistrarea modificarilor curente ale elementelor
patrimoniale care au loc sub influienta opratiunilor economice. Elementele care formeaza contul
sint:

Titlul sau denumirea contului care defineste elementul de activ sau pasiv

Debitul si creditul- denumirile partilor opuse ale contului care permit separarea celor doua
sensuri de modificari

Rulajul- sumele inregistrate succesiv intro perioada de gestiune in debitul si creditul unui cont

Soldul- exprima existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial.

Reglementarea modului de inregistrarea faptelor economice in conturi reprezinta planul de

conturi.

Grupele de conturi sint simbolizate cu 2 cifre, dintre care prima indica simbolul clasei la care
este inclusa grupa respective, iar a doua nr. Grupei. In functie de detalierea informatiei conturile
se clasifica:

Dupa functia economica

1.Contul de active-reflecta existenta si miscarea bunurilor economice ca elemente reprezentate in
activul bilantului.Aceste conturi insi incep functionea prin debitare si se debiteaza cu elementele
initiale preluate din activul bilantului care devin pt cont solduri esentiale debitoare.
2.Contul de pasiv-inregistreaza existent si miscarea bunurilor economice ca elemente
reprezentate in pasivul bilantului.Esle isi incep fuctiunea prin creditarea si se crediteaaza cu
existentele initiale preluate dins pasivul bilantului care devin pt cont solduri initiale creditare.
Dupa sfera de cuprindere
a)conturi sintetice- bunurile economice, procesele,sursele si rezultatele economice, grupate dupa
caracteristicile lor generale

b)conturi analitice- reflecta partile component ale bunurilor economice, proceselor, surselor si
rezultatelor respective dupa insusirile lor specifice.

In afara de conturi sintetice si analitice sint subconturi care sint veriga intermediara intre
conturile sintetice si analitice

6.Dubla inregistrare esenta si importanta ei pentru control

Dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatiuni

economice in debitulul unui cont sau creditului celuilalt cont. Necesitatea folosirii dublei
inregistrari este conditionata de schimbarea formei si valorii bunurilor economice in procesul
circuitului. Ea permite verificarea inregistrarii in conturi, asigura egalitatea totalurilor rulajelor
debitoare si creditoare precum si egalitatea permanenta dintre activul si pasivul bilantului Duce
la stabilirea unei strinse legaturi intre conturi.

7.Balantele de verificare formele si structura acestora

Balanta de verificare este un procedeu de grupare si sistematizare a informatiilor reflectate in

conturile sintetice si analitice. Prin intermediul ei se verifica exactitatea inregistrarilor in conturi,
respectarea dublei inregistrari a elementelor patrimoniale in cadrul entitatii economice.
Seintocmeste la sfirsitul perioadei de gestiune si cuprinde toate conturile folosite de o entitate
economica.Se deosebesc urmatoarele forme a acestora:

1.Balanta de verificare a conturilor sintetice- cuprinde nr. si simbolul contului, denumirea

contului, sold initial debitor si creditor , rulaj debitor si creditor, sold final debitor si creditor.

Totalul soldurilor initiale debitoare trebuie sa fie egale cu totalul soldurilor initiale creditoare

Totalul rulajelor debitoare trebuie sa fie egale cu totalul rulajelor creditoare

Totalul soldurilor finale debitoare trebuie sa fie egale cu totalul soldurilor finale creditoare.

2.Balanta de verificare a conturilor analitice-se verifica concordanta dintre contul sintetic si

conturile analitice,respectindu-se:

a)totalul soldurilor initiale si finale ale conturilor analitice vor fi egale cu soldul initial si final al
contului sintetic

b)totalul rulajelor debitoare si creditoare ale conturilor analitice vor fi egale cu totalul rulajelor
debitoare si creditoare ale contului sintetic
3.Balanta de verificare sah-este un table intocmit dupa principiul matricial. Se intocmeste in baza
corespondentei conturilor sintetice

8.Schema contabilitatii principalelor operatiuni economice

I.Schema contabilitatii procurarii imobilizarilor necorporale:

1.In cazul in care IN necesita costuri suplimentare de punere in functiune

a)la pret de procurare

Debit 111

Debit 534

Credit 521- acceptarea facturii furnizorului la achitarea ulterioara

b) costuri accesorii de punere in functiune( specialist, salariul acestuia inclusive retineri din
salariu)

Debit contul 111- la suma costurilor accumulate

Credit contul 531- remunerarea specialistlui

Credit contul 533.1- contributii de asigurari sociale 23%

Credit contul 533.2-contributii de asigurari medicale 4,5 %

La finisarea lucrarilor se intocmeste

Debit contul 112

Credit contul 111

2.In cazul in care nu sint necesare costuri suplimentare se intocmeste:

La procurare

Debit 112

Debit 534

Credit 521

Achitarea datoriei furnizorului

Debit 521

Credit 242,241,243

II.Contabilitatea imobilizarilor corporale

1.Pentri mijloacele fixe ce necesita montaj

a)pret de procurare
Debit 121

Debit 534

Credit 521

Credit 242,241,243

Cheltuieli accesorii

Debit 121- la suma costurilor accumulate

Credit contul 521- transport furnizor

Credit 812-transport propriu

Credit 544- transport unei entitati specializate

Credit 531- salaru specialistului

Credit 533.1- contributii de asigurari sociale 23%

Credit 533.2 contributii de asigurari medicale 4,5%

La finisarea lucrarilor se intocmeste

Debit 123

Credit 121

2.Intrarea mijloacelor fixe ce nu necesita montaj

a)procurarea

Debit 123

Debit 534

Credit 521

Credit 241,242,243

b)costuri accesorii de transport

Debit 123

Credit 521,812,544,531,533

III.Procurarea activelor circulante

1.La pretul de procurare a stocurilor

Debit 211,212,213,217

Debit 534
Credit 521

Credit 241,242,243

2.Costuri de transport, de incarcare, de descarcare

Debit 211,212,213,217- la suma costurilor accumulate

Credit 521- transport propriu

Credit 812-transport furnizor

Credit 544- transportul unei entitati specializate

Credit 531- salariul soferului

Credit 533- contributii de asigurari sociale si medicale (23%+4,5%)

IV.Procesul de productie in sectia de baza

1.Acumularea costurilor de productie pe parcursul lunii

Debit 811- la suma costurilor accumulate

Credit 211- consum de material

Credit 531- salariul calculat muncitorilor

Credit 533- contributii de asigurari sociale si medicale

Credit 521- consum energie electrica in scopuri tehnologice

Credit 821- serviciile sectiei auxiliare

Debit 821

Credit 811- la suma costurilor indirecte de productie accumulate

Costul efectiv ale productiei in curs de executie la sf. Perioadei de gestiune

Debit 215

Credit 811

Costul efectiv al produselor finite la finele perioadei de gestiune

Debit 216

Credit 811

V.Contabilitatea in sectia auxiliara

1.Acumularea costurilor la inceputul perioadei de gestiune in contul 812

Debit 812- sectia de reparative

Credit 211-consum de material

Credit 531- salariul munciorilor

Credit 533-contributii de asigurari sociale si medicale

Credit 521- consum energie/transport furnizorului

Credit 812-transport propriu

Credit 821- la cota aparte a cosurilor indirecte

2 debit 712,713,821

Credit 812

VI.Procesul de vinzare

a)constatarea venitului din vinzarea activelor imobilizate( nu sint destinate vinzarii)

debit 241,242,243-la achitarea directa

debit 234-la achitarea ulterioara

credit 621

credit 534

b)valoarea contabila a activelor imobilizate vindute ca active

debit 721

credit 111,112,121,123

VII.Vinzarea activelor circulante

Constatarea venitului din vinzare

Destinate vinzarii (216,217)

Debit 241

Credit 611

Credit 534

Care nu sint destinate vinzarii (211)

Debit 241,234

Credit 612

Credit 534

Valoarea contabila a activelor circulante vindute

Debit 714

Credit 211,213,215

Costul vinzarii

Debit 711

Credit 216,217

VIII.Inchiderea claselor de venituri si cheltuieli

a)inchiderea clasei de venituri

debit cl.6

credit 351

b)inchiderea clasei de cheltuieli

debit cl.7

credit 351

c)rezultatul financiar total

debit 351

credit 333

inchiderea contului 731

debit 731

credit 351

la suma profitului net

debit 351

credit 333

la suma pierderii nete

debit 333

credit 351

9.Notiuni privind evaluarea.Formele evaluarii

Evaluarea reprezint un procedeu al metodei contabilitii care const n msurarea i exprimarea

valoric a existenei, micrii i transformrii elementelor patrimoniale i a operaiilor privind
micarea acestor elemente.
 n funcie de modul de efectuare n timp a evalurii i de scopul urmrit se disting dou forme de
evaluare: evaluarea curent si evaluarea periodic.

Evaluarea curent este practicat la nregistrarea operaiunilor economice n contabilitate pe tot

parcursul desfurrii activitii operaionale (de baz), de investiii, financiare sau excepionale.
Evaluarea curent se bazeaz pe datele nscrise n documentele justificative primite de la
persoanele fizice sau juridice cu care ntreprinderea se afl n raporturi permanente sau
ocazionale.

Evaluarea curent este legat de dou momente: intrarea n patrimoniu i ieirea din patrimoniu.
Evaluarea la intrarea n patrimoniu La intrarea n patrimoniu bunurile se evalueaz i se
nregistreaz la valoarea de intrare, care se determin n funcie de sursele de intrare a acestora:

Intrarea bunurilor din afara ntreprinderii n care se face evaluarea:

-Costul de achiziie se utilizeaz pentru evaluarea bunurilor procurate de la teri. Costul de achiziie
al unui bun este egal cu preul su de cumprare din factura furnizorului, la care se adaug toate
cheltuielile din procesul aprovizionrii: cheltuieli de ncrcare, transportare, descrcare, cheltuieli de
asigurare pe timpul transportului, taxele i comisioanele vamale pentru bunurile din import, cheltuieli
necesare pentru punerea n funciune (montarea i probele tehnologice) i eventualele taxe
nerecuperabile (accize etc.).
Nu se include n costul de achiziie impozitele care ulterior urmeaz a fi restituite ntreprinderii de
ctre organele fiscale (n RM TVA), ct i reducerile acordate.
Valoarea venal se utilizeaz pentru evaluarea n cazul schimbului de bunuri ntre pri. Valoarea
venal reprezint suma cu care un activ poate fi schimbat n procesul operaiei comerciale ntre prile
independente. Evaluarea la valoarea venal se utilizeaz fie pentru bunurile economice primite cu titlu
de aport n natur la capitalul ntreprinderii, fie obinute cu titlu gratuit, fie prin donaie.
Valoarea nominal se utilizeaz pentru evaluarea creanelor i datoriilor. Valoarea nominal este
valoarea nscris n documentele justificative n care se consemneaz dreptul la crean sau datoriile, i
reprezint valoarea lichiditilor care se vor ncasa sau se vor plti n contul lor.
Intrarea din producia proprie ca urmare a transformrii unor valori materiale n altele. Evaluarea
n acest caz se face la costul de producie. Costul de producie al unui bun cuprinde: consumurile
directe de materiale (costul de achiziie al materiilor prime i materialelor consumate), consumurile
directe privind retribuirea muncii (salarii personal direct productiv, contribuia la asigurri), precum i
consumurile indirecte de producie determinate de fabricarea bunului.
- Costul produciei fabricate se determin dup relaia: Soldul produciei n curs de execuie la
nceputul perioadei de gestiune + consumurile perioadei de gestiune soldul produciei n curs de
execuie la sfritul perioadei.

Evaluarea la ieirea din patrimoniu -ieirea din patrimoniu reprezint al doilea moment al evalurii
curente. Ieirea trebuie neleas fie ca trecere dintr-o stare de prezentare (brut) n alt stare de
prezentare (prelucrat, valoare nou de ntrebuinare), fie ca ieire propriu-zis adic livrarea sau
vnzarea elementelor patrimoniale ctre alte persoane fizice sau juridice conform contractelor sau ca
urmare a ncheierii vieii sociale a bunurilor economice. Evaluarea la Ieirea din patrimoniu

La ieirea din patrimoniu sau la eliberarea spre consum sau folosin, bunurile se evalueaz i se scad
din gestiune la valoarea de intrare. La ieirea din patrimoniu a unui element de activ sau de pasiv e
necesar, de asemenea, de anulat deprecierea acestuia, calculat pn la data ieirii. De aceea pentru
cuantificarea elementelor patrimoniale ca: activele nemateriale, activele materiale pe termen lung i a
obiectelor de mic valoare i scurt durat a cror valoare unitar este mai mare de de plafonul
stabilit de legislaia n vigoare (3000 lei) n momentul ieirii lor din patrimoniu se folosete valoarea de
bilan.

Evaluarea periodica

a)Evaluarea la inventariere-Inventarierea este operaia de constatare real a existenei i strii

elementelor patrimoniului sub aspect cantitativ i calitativ.

n urma inventarierii, bunurile vor primi valoarea de inventar (valoare actual). De obicei aceast
valoare de inventar nu coincide cu valoarea lor nscris n documentele contabile (valoarea de
nregistrare), rezultand astfel diferene cantitative i valorice.

b) Evaluarea la nchiderea exerciiului (cu prilejul ntocmirii bilanului)-La sfritul perioadei de

gestiune, cu ocazia nchiderii exerciiului, evaluarea prin bilan a elementelor patrimoniale se face la
valoarea de intrare numit i valoare contabil sau cost istoric pus de acord cu rezultatele
inventarierii.

10.Notiunea,importanta si tipurile inventarierii

Inventarierea reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii, folosit pentru controlul concordantei

dintre datele reale si contabile privind existenta si miscarea bunurilor.Aceasta are ca scop:

1.asigurarea integritatii patrimoniului prin contul periodic si sistematic

2.determinarea reala a elementelor patrimoniale in scopul calcularii corecte a indicatorilor economico

financiari

3.stabilirea existentei efective a bunurilor economice

4.stabilirea valorilor de marfuri si materiale care partial si-au pierdut din calitatea lor

Inventarierea se clasifica:

1.dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale:

Generala-cuprinde intregul patrimoniu precum si bunurile ce apartin altor entitati,dar care se afla
temporar la entitate.Se face la finele perioadei de gestiune si este ca o lucrarea prealabila la intocmirea
situatiilor financiare

Partiala-cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie,sau anumite bunuri economice.

2.In functie de perioada avem:

Inventariere anuala- are ca scop reflectarea in bilant a situatiilor reale,a elementelor patrimoniale si
este obligatorie pt toate entitatile economice.

periodica- se efectueaza periodic;

ocazionala-este determinata de anumite ocazii cum ar fe de ex. schimbarea gestionarului

inopinata- se face in casierie, fara anuntarea prealabila a gestionarului

11Modul de infaptuire a inventarierii,rezultatele acesteia

Procesul inventarierii cuprinde 3 etape:

1.Pregatirea de inventariere-in cadrul acesteia se formeaza comisia de inventariere.Din comisie nu pot

face parte, gestionarii,sefii compartimentelor,contabilul care tine evidenta gestiunilor
respective.Aceasta este obligata ca inaintea inceperii sa sigileze toate locurile si caile de acces,se
verifica exactitatea aparatelor si instrumentelor de inventariere

2.Inventarierea propriu zisa- este principala etapa si consta in contestarea,evaluarea si descrierea

elementelor supuse inventarieri.Constatarea reprezinta stabilirea directa a marimii si starii reale a
elementelor patrimoniale.Elementele constatate se inscriu in liste de inventariere,in baza acestora si a
datelor contabile se intocmesc situatii comparative unde se confrunta datele contabilitatii cu datele
efective si se determina rezultatele inventarierii

3.Stabilirea rezultatelor-rezultatele obtinute se examineaza de comisie,si se inscriu in procesul verbal.

4.Regularizarea rezultatelor-dupa semnarea procesului verbal de catre conducerea entitatii,sint

necesare regularizari.Regularizarea diferentelor se face in conformitatea cu prevederile SNC.

Reflectarea rezultatelor inventarierii:

1.lipsuri de active imobilizate

Debit 714

Credit 111,112,123

2.lipsuri de active circulante

Debit 714

Credit 211,212,213,215,217,241,246

3.plusuri de active imobilizate

Debit111,112,123

Credit 612

4.plusuri de active circulante

Debit 211,212,213,215,217,241,246

Credit 612

Compensarea persoanei vinovate se face la pretul de piata + TVA

Atribuirea lipsurilor persoanei vinovate

Debit 226

Credit 534
Credit 612

Achitarea persoanei vinovate

Debit 241,531

Credit 226