www.tehniumorg : REVISTA | onr ELECTRONICII ii ST UMSENE] owury = sl PORT AL SCHIMBULUI’ LIBER’ ge Dawe ems aD Zon (Oe Mc ike ACTIONARE SIMPL¢ PENTRU MOTOARE ELECTRICE MICI ‘SI COMPONENTE PENTRU TEHNICA DE CALCUL ste GH LAZAR arp ll FABRICA DE MEMORI| ELECTRONICE Exista doua categorii motoare usor accesibile pent: diferite automatizari: = motoare de curent cont inuu, ~ notoare de curent alternat eu colector (folosite frecvent aparatura electrocasnica). Pentru actionarea acestc motoare cu o turatie variabil este nevoie de un variator tensiune, continua sau alternat, va, deoarece turatia lor depind: Pentru aplicatii —nepretentioase velativ liniar, “de valoarea ten Siunii aplicate motorului. Variatoarele de tensiuns alternativa simple sint compus? dintr-un triae si un generator de impulsuri cu TUJ (tranzistor uni donetiune), ca in montajul din fig.t.a. Printr-o conectare dife rita’ (fig.1.b) se obtine usor Nariator de tensiune continua. Hontajul din fig.2 reprezin tao varianta la fig.t(a si 4) folosind un tiristor in loc de triae si doua tranzistoare bipo— a ae Comput Integrated Manufacturing). Este verbs de posibiittates 44 fune cab ls cap diterite faze de proces tehmobor Csintagrare®), “prin exploatarea eftetenta "SAD, ttocate in banal Eapecttalti de atvor ie Stagial Cin, se ceract Meenteloy de Sortwore st teaderes érastica &. preturil pantru. Werdvere. Tehnclonia CIN presupune ca un amt Prades, este uroarit Ge un singur conandanent din faze arg ai ping la controlgy cal f TRSHTSEI Tn pocstactive sat lor Shoots eadiVicat "stn. tortl ectuale e intreprinderiior, bazata.pe conpertim tere Aaadar, CAD/CAAVCAO/CIN, Acoast este tendinta 130 96 student Dunitrescu marcel La realizarea practicn a-a plecat de 1a schena de utiti fabricant™ (vezi 12), public: in *Aimanah Tehniun 1988 aceasti iu prezentat se deoseberte prin (ast fige 20s odorulus ME A511 cu MC 4543, cuen'ce permite utili aarea lor cu cated comin (MDE 2581-2984," VaE 13, VOE 23), eit sia afieaje 7 cu anod comun (MDE 2571-2574, WOE 22, VOE 28). th Personal a utilizat doua afisaje cu aned comun tin VOE 24. ~Montarea vezistentelor de liaitere a eurentulul prin dibdele af ise Jului Ta lestrea decodorulut. | Astral States” segnentelor ranine constanta indiferent ée eifra afisate tinerds marita ba inceveati chiar din acest pict trebute sa taco prectzare: cursurile de in- Yatare a telearatiel vor Uneepe ~ erobabil in Luna seritie, “intrueit sala unde ce ver _desfacura acestea aste ocupata (se caseste la Casa Tineratulut gin Tiei- sonra, unde in prezent se Gestaioara procesul "ingera- Silort si va inaginati ca inpreuna nu prea aven lost). Eete bine ca col Interesatiy sa tina legatura cu noi 1a (elefonul si adresa anuntata in nunarul trecut Cititoral sursosue Nab pi Linga dealu sel mare” ne Feproseaza ca "a cheliuit 0 Sena si banuti" si nu a Feusit ea stea "Ai vorba" cu pei! Ne" pare rau” stinate periods’ prograsul Radicclu- bului este asigurat nunai wmavtea Si sinerea intr Te 15,20-19,00 , iar venia seeia di {11ifor un si are qunaru” 30744 NL plase can serii si Ui asti tan in eontinuare eu plasere! Nai multi eftitort, dar Gi mai multe cititoare, ne intresba care este conponen- th pina in monental de fate a fenbirilor Radioctubului!7 Desi nu sinten agentie na- trineniala, va raseund totu- Sica apronpe 99% sint _bar- Dati, ain care 12 ani sos tot in (continuare in pag. 10)www.tebniumorg RET7 AMPLIFICATOR DE CANAL _UIF inne ‘ Nar / ‘ng. MURESAK OAK Varianta constructive propusa poate realiza FIGs anoliticarea canalelor: 22 (86 11), 23 (BD 11) sau, Pesan 24 (G0 11). Elenentele constructive ranin acéleasiy facordul pe canalul dorit se realizeaza din trinere Aneliticares reatizata este 28725 dB, in functie de factorul de anplificare a tranzistoritor utilizati. Pentru a vealiza acordul pe canale supericare laste necesar sa se intarcaleze in eeris eu tyinerti de “acord condensatoare de valoare fixa sau ea, s@ scurteze lunginea Liniilor de acord. Montajul a fost prevazut pentru pozarea tpa~ {lala “2 pleselor intros cutie’ confectionata din Uabla coeitorita de 6,350, 4 nme Conartinentarea’ cuiies este aratata in fis. 2.314. Pentru usurinta montarii pieselor pe placa din fig 2, dupa ce au fost executate gaurile se plan= teaza pe fata superioara plesele R2, R2, Leort Lsoc2,condensatorii de trecere de in (C8, 09, C10, ‘cit, tar pe fata inferioara a piscii fia. 6, condensatori trinerii de reelare C4, "CS, C6, C7. Acestia vor fi inbracati intr-un inel de tabla si yor {i risidizati prin cositorire pe partes infe~ vioara a placii conforn fis. 5. Fig.” f represinta placa din f43, 2 vazute cu ¢ inplantate pe partea infericars. Obs: Tranzistorul 12 poate fi vigidizat 13 srintr-un inel de tabla. Se asambleaza apoi placa plantats 1a cutie =i se nonteara peretii despartitori. si Viniile de cord (hobinele LIsL2 ). Acordul asplificatorulul s@ realizeaza in deus tape. Mai intii se regleaza pe ‘canalul dorit eta Jul cu MOSFET, cuplind 1a capatul lui Lé partes de Vizualizare a’ vobuloscopulut, sau TV. La borna de intrare A se iniecteaza sennalul dorit. Acordul pe canal se vealizeaza prin trimerti C4, C5; C6, “Din cuplaju realizat intre U3 si LS erin intermediul “lintel \4 se realizeaza largines de Banda necesars. Pentru suprinares posibilitati de autboscile~ tie a tranzistorulul T1, pe drena se va monte 0 Berta de ferita (1) de lungine maxina 222,5 nm (une fRai_mare poate reduce cu -:4 dB anolificares si fa mult banda) vealizata de prinul etaj este 15420 &D, Introduceres celui dé-sl doll tal, anpiiticarea poate ajunge 1a 0 valoare de 28- $5 dp. Din acordul triverului C7 se realszeaza Dalansarea caracteristicii ampliticatorului. Pentru vizualizarea efectelor fara vobuloscop este necesar sa se introduca spre TV atenuari pro- Gretive dupa anplificator, de valoare.comparabila, Gu anplificarea realizata si din trinert tase Sbtina inbunatatirea maxina a semnalulul amplifi- cat. Valoarea opting a polarizerii tranzistorulut TH poate fi controlata cu senireglabilut RA, Oupla~ veal antenet 1a linia de intrare se va resisza 1a 1/3 din lunginea liniei de intrare Li. La fel si Uiniile' de cuplare L4 si Lornu vor depasi 1/3. din lungines initlor cu care se cupleaza. Nivelul de sennal obtinut permite distribuirea” Datele pieselor util semalului pentru 3-4 TV. TAHOSET Br 360 24 100, BF 121 Ci=12 oF (un terminal a} acestuia este insasi linia de cuptare (2) 2n8,2 WF (un terminal cuplat pee portiune de 10 mm cu LS repre~ pinta linia Le) MMEPP=MEPP SEPP Se SEPP oe = Vind casgte c-00, c-20. can, 250, can. 208, Gonelex Studente::, Tisisoara, Mind computer SINGLAIR 2K-oPECTRM, tel. S801, * Vind “CD’plaver PHILIPS 5ri50 k/0, 125 Ras63e100 70,125 RéeSe10 k~ senireolabil R5=342/0,128 Aas R6=342/0, 125 W Mind €D ets, traf Rretk/0, 128 0 eras), ta 04,05,C6,C7- trinere 2/12 pF : 2 doch sete soi dnregisteate diverse, (a £90, t-40, videsca- ‘aaiai, LULS.US;L7= Linit de acord 11,9 mm de lunging 32 on LAsLe" din terminalul de congensator-linte de cuplare Usoet,2)~'20000 sp. 0,15 CuEM pe feritas3,www.tehniumorg MICRO-TIM™ RO. Hat ‘onda spouse plscthtecat U88888 Deen arctan et bt aa gesn iwww tebniumorg Cu desenul alaturat) dena practic prezentarea calculatoru MicroTim ~ al carei debut sa pr us: in numayut de detaliu, Se prezinta schema anplasare. a componentelor pe pl: 2 circuit dmprinat-a calculate dui; Yeatizata” in tennologie inpriniate.’ dublusteat. Identific PS schema atit circuilele integrs (notata cu Clam, cu luind: vale intres 00si-2Fj--deei 48 astfel circulte) cit st celelalte com nente recebare, plecind de 1a obi nuitele condensatoare de decuplar notate CD, condensatoarele speci: Cite Cou. xx :intre°O1 41°15); tezt dentele Rew (cu ® Cuprins intre 45376) si! ajundind pina la cuart "dk 19HHz.. Din eategoria.eircu telor intesrate,.renarsen mai fot TPR. JHNGe micreprocesorul®” 7 (C100)-s-garantatsa funct iorieze Mite 8” Went if RAN” dinamie SAKBELY” 418 hemor, EPROM det P2248 2ke flecare).. Memoria EPR fotalizeaza » 16Ko. de-program, co ‘sonstituie=>intererétorul "BAST menorat in zotte 4drese lor 0, . 1638 Gapabitated de dakc. 4 manoriei. F Pste Utilizata intesral, in cond Lille in care asKo sint “atilizabi permanent» \“acestia’ acopérind 20 de-vadresaré a nictoprocesorul cubrinsa’ {ntre!16d34, 51 65505), i atuhici "ind, se considera neces Restul ide téKorde: nemorie’RAN p inlocui-menor ia EPROM: Est@ posib Yal'si-rewetect area mémoriei EPRO tupal'sélectia celor ékn de. menor RAN," “anbele.operatii- put ind realizate.erin program: Inseann yoMberoTim:prezinta practic utiliz torilor 64Ks de nénorie RaH. Mal ritatea’ “celorlalte circuited ° l Schema..tin de, blocul, de afisare Sa5cbHopSSaRBRBREREER! aa 8 Sh ee 8a qe Toc Vissi | iROAUBBRUUIERHERSRESES ai informatie: pe terminale. vide compus an principal din numaiatoa (CIOL.. C1059," multiplexoa (C106..'' CIOA) ‘Si’ temorii rapide tip PROM, de icapacitate. 256 (CIOB../, C1OD).\Nai -remaream schema si cIveuitul CID, un'reai }} stru'pe © biti utilizat ‘ld intert . tarea ‘caleulatorului uo impr ina ta paralela, aspect deloc-neglis bil daca avem in vedere ca major tatea utilizatorilor ar dovi’sa- tipareasea informatijle pe hirtic eCaleulatorul permite si intertat vee ‘cu casetofonul (CIF) si of) ckelevizor...A/N saumonitor—A/N. oy i color. Prezinta de asémenea’o cup : de bus (tip Euroquard) care permi cUglaréa Unor interfete din exter or) Ja caloulator.. Comunicere: caleulatorul se face prin interm diulounei’ tagtaturi’ conpusa din devtaste”mecanice distinete,IRET} 10 DISCURI OPTOMAGNETICE In zilele noastre se vorbeste din ce in ce mai mult despre Giscurite optice mobile, care pot ti utilizate atit in lectures cit si in scriere. Deocandata nu se poate prevedea locul pe fare aceste discuri i1 vor ocupa in vitor ge plata. suporturi= lor fizice pentru nemorii axterne, A aparut 0 nous madalitate de fizice pentru memorii externe, utili calculatoarelor de orice tips. Astfel Gurata’ de Une in care ce r fecticnari, au aparut pe plats discurile optomagnet ice mobile. (oot Ti Schimbate unele cu altele intr-o aceeasi unitate. de Gisc), Aceste discurt au o capacitate de te Pe cea a celor mai multe discuri hard. Spre deossbire de discu- vile hard de aceeast capacitate, aceste discuri cptonagnetice pot schinba ca floppy-discurile obtsnuite, Tehnica do realtzare si de utilizare 4 discurilor optonst netice are 1a baza fasciculul Laser. Astfel, noul disporitiy 1/0 ‘care utitizeaza discuri optomasnetice 3 permis realizeres lunor deziderate importante ale calculatoristilor! 0 capacitate foarte ware de eenorare si veducerea La miniman a ‘conditiiior smpuse pentru transportul si utilizarea memoriilor externes Caloulatoarele "Navt*, “realizate ‘de Steve Jebs. {Firma Apple) si firma Sony Workstation News, ‘int prinels computer realizate pina acum care prezinta o interfata” seriala pentra cuplarea unor unitati de discuri optonagnetice. “Si altt produc catori au aratat interes pentru noul Up de menorii externe (10M, Hewlett-Packard, Apple). Dar interesul altor firme produ catoare de Po-uri este inca redus datorita faptului cay actual~ nente, discurile “hard sint mai teftine ei cu un tine de acces mai mic decit notte discurt aptomagnet ice, La aceasta se mai adausa si parerile tnpartite ale produ- catorilor asupra sodalitatilor de fixare a datelor pe discuri. Cele mai multe firme producatoare de drivere (Sony, Ricchs Maviore) utilizeaza etandardele 160. Nunai Canon si noul compu} ter "Next® utilizeaza un format al datelor nou, prepriu. Takeshi Yazawa (firma Sony) afirna ca pina in 1992 vor| ajunge din urma, in cea ce priveste vinzarile, discurile hard pentru ca apoi sa vinda peste un nilion discuri pe an, Firma Maxtore, producatoare de discuri hard, 4 produs dedal lun driver (unit Tahiti) care utilizesza aceste nei diseurs| optonagnetice, Ia un nivel al performantelor st Th permite aparitia tn serie pe plata, La driverul optonagnetic, “citires si scrierea datelor de fe si pe disc se fac introo maniera comlera, Foarte mult. {ime | prezentat dificultats utilizarea concomitenta a luninii (ar ser) si cimpului magnetic. Inginerit firmei Knight au gasit of hnodalitate de vealizare, pe tuprafata discului optic, a unui Strat extrem de sublire de material magnetic, Astfel, pe acest] ise te poate realiza ge nai multe ori serievea si st aceasta pe lings lectura datelor, Mastore, spre deccebire do toate celelalte firme care au| ditioultatt’ in realizares sonpatibilitatii dintre. driver. si hmesorie, a rausit sa producs un driver ale carui discurt pol contine'1 Gbyte (1028 Mbyte” de date, ceea ce corespunde capa-| SHtatiL 4 2800 flopey-discur i. Computerul *Next™ are un driver| fale carut discuri optomaynetice pot inmagazina 256° Mbyte de date. Us avantaj al accstor drivere aste acela ca discuritel ontoaaznetice utilizate pot fi sehiabate simplu, ca diem fleribile comne, Un alfa: 2ntay al acestor sisporitive de 1/c| este siguranta in exeloatare, Astfel, mu exista posibilitatea| Htergerii prin deteriovare a éiscurilor, datorate unor cause] Sleatozre, ‘decarece sistem] de citire/seriere al dispozitivey ut nu atinge niciodata pistale de date de pe disc, La discuri | le hard, acu! de citire/sorieve se afla la citeva zecial de milinetrii de suprafata disculul, dar la vibratit se realtzeaza| Gontactul, evistind posibilitates deter iorarit disculute Tn monentul actual, un driver optonagnetic costs 5500-6400 8, spre” deasebive de ‘ard-discurt care costa 1000 %, dar ae Preconizeazs ca peste ur an pretul sa scada Ia 2000 ¥~ % eal Stimate donniscare si deame, traget concluzia! cu plazere pentru ane "strica® acest ¢ehilibral 1a “o parte, pot sa va anunt ca aven multe nua sotil, dar si comiit eint radioanatori, a suporturiter in doneniul Tanga (continuare ain pag. 6) reflecta pe supratata di intra introun ele cull sent net lates in ico are tae Dr-urt, increders ste Fasciculul 1a ‘ ontic. fie La discurite ice tot diol divectie ( 3). Thealzit de ( rs dipolul. te sensul’cimpulut In final, citeva ~ astet in continuare scrisorsie Dvs. tae, sa “revistely ‘de revistar Concursuri, cptonag~ Pane in Jost cicutut roteste magne casuta postala nr. 100, 1900 Tiatsoara, eau p lapel 1a t8ti radicanatorii YO care dorese sa vi informatii de interes general sriyings propagar ‘iplone ete. intrucit toate materialele vor fi publicatey -varticolete insotite de scheme vor textul = www.tehniumorg Date cop RIV Disc optic Datele digitale se transforma prin tunul Laser in’ semnale luninoss tigi La citire, Wis. b) fasciculul laser ete” re- tlectat diterit de diversi AL orientati. Daca ciseul magnetic constant ai fasciculul este intansiv, atunes i discul poate 11 eters ari adresat Ore cta indicathile sim 2 pagini, figurile = Jdesenate pe hirtie milinetrica, incadrinducse in diven- siunite: 8, 16, sau 25,5 ma. feropas de diplone: Diploma *Tinisoara Dras-Rartir® 1a oe rea nai aultor radioanatori, atit din tara cit si Libereaza si'pe benzi si moduri de ‘Se exenplus 2,5 MHz CH, THz S58, etc, Jcondititle raninind aceleasi, taxa fiind similara pentru {iecare mod de acordare. Desi, daca goriti tret diplone, in trel Benzi, taxa va fi de 325 1 ie La reprosurite 75 lek Dis. asupra dates eliberarii diplo- dupa cum an promis 1a Conferints jor romani din it februarie expedierit cu data de ‘cu cirea'o luna, mai 1990 va fi ‘Va rog deci, sa mai aveti *putin= Tabdare” si veti obtine ‘una dintre cele mai frunca- se diplone din colectis Dvs, Doresc. #4 va Inform ala acum se tipareste nu nunai in interiorul POLI” JORAIEL, ci si in afara eit Toate lunea serie, dar ceva fi peste o saptamina, nunai bunul Dunnezeu stie | Si acum, Ultimul anuntr” te cauta un nou sef de Radiaclub ae 16 an alta unital Ya Tintscara! Conditit de Incadrar de enisie-receptie, alba deaiciliul in municipial Tintsoara, si ta, obtina suriaaue™ ML 1 ADUNARTT GENERALE Tipis. Informatit 1a telefonut 41 adresa cunoscut Sau care pot leza inter Prefer dialog deschis, dect senati, chiar si cu Fostul set al Radioclubului dudetean, DI. Sirbu Florian (¥O2IN), du transferat in interesul serviciului 1a = Personal, 11 multunesc pentry munca depusa Si ii urez mult succee’ in continuare. $2 fie radioanator autorizat Poata. 9 activitate felua legal 9! nea, 68 2 radioamatorilor “din dude Ne unor per=