Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

CENTRUL NAIONAL DE DEZVOLTARE A


NVMNTULUI PROFESIONAL I TEHNIC

Anexa nr. la OMEN nr. ........din .......

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI a
NVMNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobndirea calificrii profesionale de nivel 2:

LACATU CONSTRUCII NAVALE

Domeniul de pregtire de baz: MECANIC


Domeniul de pregtire profesional general:
LCTURIE MECANIC STRUCTURI

ARIA CURRICULAR TEHNOLOGII

2013
AUTORI:

Nicoleta Anastasiu profesor inginer, grad didactic I, Colegiul Tehnic Radu


Negru Galai
Carmen Mrginean profesor inginer, grad didactic I, Grupul colar
Industrial Constantin Brncoveanu Brila
Maria Salai profesor inginer, grad didactic I, Grupul colar
Industrial, Alexandru Popp Reia

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU- inspector de specialitate

2
PLAN DE NVMNT
Clasa a XI a
nvmnt profesional de 2 ani
Aria curricular Tehnologii

Calificarea: Lctu construcii navale


Domeniul de pregtire de baz: MECANIC
Domeniul de pregtire profesional general: LCTURIE MECANIC STRUCTURI

I. Pregtire practic
Modulul I. Utilizarea nomenclaturii navale
Total ore: 140
din care Laborator tehnologic 70
Instruire practic 70

Modulul II. Executarea elementelor de structur ale corpului


navei, a seciilor plane i de volum
Total ore: 280
din care Laborator tehnologic 105
Instruire practic 175

Modulul III. Lansarea navei


Total ore: 140
din care Laborator tehnologic 70
Instruire practic 70

Modulul IV. ntreinerea i repararea corpului navei


Total ore: 175
din care Laborator tehnologic 70
Instruire practic 105
Total ore/an =21ore/sptmn x 35 sptmni/an =735 ore/an

II. Stagiu de pregtire practic - CDL*


Modulul V. Asamblarea corpului navei
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practic 150
Total ore/an : 30 ore/sptmn x 5 sptmni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore/an


Not:
1. Orele de laborator tehnologic i orele de instruire practic se pot desfura att n
laboratoarele i atelierele unitii de nvmnt, ct i la operatorul economic/ instituia
public partener pentru pregtirea practic.

3
2. Stagiul de pregtire practic CDL* se realizeaz la operatorul economic/ instituia public
partener; pentru a rspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregtire
practic poate fi organizat i n unitatea de nvmnt, conform cadrului legal n vigoare.

LISTA UNITILOR DE COMPETENE DIN STANDARDELE DE PREGTIRE


PROFESIONAL PE CARE SE FUNDAMENTEAZ CURRICULUMUL

UNITI DE COMPETENE TEHNICE


Utilizarea nomenclaturii navale
Executarea elementelor de structur ale corpului navei i accesoriilor
de corp
Executarea seciilor plane i de volum
Asamblarea corpului navei
Lansarea navei
ntreinerea i repararea corpului navei

4
MODULUL I: UTILIZAREA NOMENCLATURII NAVALE

1. Not introductiv

Modulul Utilizarea nomenclaturii navale face parte din pregtirea practic necesar
dobndirii calificrii profesionale ,,Lctu construcii navale, clasa a XI-a, nvmnt
profesional de 2 ani, i are alocat un numr de 140 ore conform planului de nvmnt, din care:
70 ore - laborator tehnologic
70 ore - instruire practic

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum


Modulul Utilizarea nomenclaturii navale vizeaz dobndirea de competene specifice
calificrii ,,Lctu construcii navale, n perspectiva folosirii corecte a denumirii elementelor
specifice navelor n practicarea acestei calificri i n continuarea pregtirii profesionale.

2. Unitatea/ unitile de competene la care se refer modulul

Utilizarea nomenclaturii navale


o Caracterizeaz activitile specifice antierelor navale
o Identific, dup planul navei, planurile de referin, dimensiunile i prile
constructive ale navei
o Precizeaz calitile specifice impuse construciilor plutitoare
o Recunoate tipurile constructive de nave

5
3. Corelarea rezultatelor invrii i criteriilor de evaluare
1

MODULUL I: Utilizarea nomenclaturii navale

Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare1


Rezultatul invrii 1:Caracterizeaz activitile specifice antierelor navale
Tipuri de antiere navale: de Prezint modul de organizare Descrierea activitilor
construcie, civile, militare, de a antierelor navale specifice antierelor navale
reparaie, de ntreinere, mixte utiliznd diverse surse de
Organizarea sectoarelor i Identific fluxuri tehnologice informare
atelierelor n antierele navale de execuie i de dotare a
Fluxuri tehnologice de corpului navei Recunoaterea fluxurilor
execuie i dotare a corpului tehnologice de execuie i
navei dotare a corpului de nav
Rezultatul nvrii 2: Identific, dup planul navei, planurile de referin, dimensiunile i
prile constructive ale navei
Documentaia tehnic a Extragerea informaiilor din
navei:documentaia de documentaia tehnic a navei
proiectare- proiectul tehnic;
documentaia de baz:desene
de execuie, desene de montaj,
caiete de sarcini; Deducerea semnificaiilor
Planuri de referin: Precizeaz planuri de simbolurilor utiliznd
orizontal, vertical-longitudinal, referin ale navei documentaia tehnic a navei
vertical-transversal (planul
diametral, planul plutirii,
planul seciunii maestre,
planul de baz)
Dimensiuni principale ale Identific dimensiuni Stabilirea dimensiunilor
navei: lungimea maxim, principale ale navei principale i rapoartele ntre
lungimea de plutire, lungimea dimensiuni
de calcul, lungimea ntre
perpendiculare, limea
maxim, limea de calcul, Identificarea prilor
nlimea de construcie, constructive ale navelor
pescajul de construcie, utiliznd documentaia tehnic
pescajul pupa, bordul liber, a navei
rapoarte ntre dimensiuni
Prile constructive ale Identificarea elementelor
navei: nveliul corpului navei, Recunoate pri constructive componente ale prilor
punile navei, dublu fund, ale navei constructive ale corpului navei
osatura corpului, perei etani,
suprastructurile navei,
parapete, balustrade, bocapori Recunoaterea, n
Sisteme de osatur: sistem documentaia tehnic a navei a
longitudinal de osatur, sistem elementelor structurale ale
transversal de osatur, sistem prilor constructive ale navei
mixt de osatur
1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performan din standardul de pregtire profesional

6
Rezultatul nvrii 3: Precizeaz calitile specifice impuse construciilor plutitoare
Caliti specifice: Identific caliti specifice Selectarea calitilor specifice
flotabilitatea, stabilitatea, construciilor plutitoare construciilor plutitoare
nescufundabilitatea, rezistena
la naintare, guvernabilitatea
Situaii i condiii de plutire Caracterizarea calitilor
ale navei: nav pe asiet Prezint condiii de plutire a specifice construciilor
dreapt, nav nclinat navei metalice plutitoare n diferite
transversal i longitudinal, situaii ale navei
nav cu greuti deplasabile la
bord
Rezultatul nvrii 4 : Recunoate tipurile constructive de nave comerciale
Registre de clasificare i Identific tipuri constructive Identificarea tipurilor
convenii internaionale, de nave constructive de nave
planuri generale ale navelor comerciale dup: modul de
Tipuri constructive de nave Caracterizeaz tipuri utilizare, modul de propulsive,
comerciale: cargouri, constructive de navei cu materialele de construcie,
petroliere, nave de pasageri, ajutorul documentaiei tehnice zona de navigaie
remorchere, nave de pescuit,
nave pentru navigatie Extragerea din documentaia
interioar, nave tehnice, tehnic a informaiilor
sprgtoare de ghea specifice tipurilor constructive
de nave

4. Coninutul formrii

Se recomand urmtoarea ordine de parcurgere a modulului:


1.Organizarea activitii productive n antierele navale
1.1.Organizarea sectoarelor i atelierelor n antierele navale
1.2.Fluxuri tehnologice de execuie i dotare a corpului navei
2. Pariculariti constructive ale navelor
2.1. Documentaia tehnic a navei:documentaia de proiectare(proiectul ethnic);
documentaia de baz(desene de execuie, desene de montaj, caiete de sarcini)
2.2.Planuri de referin i dimensiunile navei
2.3.Prile constructive ale navei
2.3.1.nveliul corpului
2.3.2.Punile navei
2.3.3.Dublu fund
2.3.4.Osatura corpului
2.3.5.Suprastructuri
2.3.6.Parapetul, balustrade, bocapori
3. Caliti specifice impuse construciilor plutitoare
3.1.Flotabilitatea
3.2.Stabilitatea
3.3. Nescufundabilitatea
3.4.Rezistena la naintare
3.5. Guvernarea navei
4.Tipuri constructive de nave comerciale
4.1. Cargouri, vrachiere, petroliere
7
4.2. Nave tanc
4.3 Nave port container
4.4 Nave roll-on, roll-off
4.5 Nave tehnice
4.6 Sprgtoare de ghea

Coninurile formrii cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfurarea de lucrri de
laborator i de instruire practic.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomand utilizarea urmtoarelor resurse materiale minime:


cri, pliante, reviste de specialitate;
documentaia tehnic a navei: planuri de construcie, desene de execuie, desene de
subansamblu , desene de ansamblu, desene de montaj, proceduri de control, fie de
nregistrare, fie de control, documentaia tehnic specific elementelor de structur i
instalaiilor navale, anexe cu simboluri i codificri, standarde.
documentaia tehnologic specific prilor constructive ale corpului navei: puni, bordaje
fund/dublu fund, pereii navei, etrave i etambouri, suprastructuri, accesorii de corp
criterii i reglementri naionale, standarde tehnice, cerine ale registrelor de clasificare ;
soft-uri educaionale

6. Sugestii metodologice

Coninuturile programei modulului Utilizarea nomenclaturii navale trebuie s fie abordate


ntr-o manier flexibil, difereniat, innd cont de particularitile colectivului cu care se
lucreaz i de nivelul iniial de pregtire.
Numrul de ore alocat fiecrei teme rmne la latitudinea cadrelor didactice care predau
coninutul modulului, n funcie de dificultatea temelor, de nivelul de cunotine anterioare ale
colectivului cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic
i de ritmul de asimilare a cunotinelor de ctre colectivul instruit.
Modulul Utilizarea nomenclaturii navale poate ncorpora, n orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomand a se desfura n laboratoare sau la
agentul economic.
Pregtirea practic n laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importan deosebit
n dobndirea competenelor de specialitate.
Se recomand abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activiti de nvare
variate, prin care s fie luate n considerare stilurile individuale de nvare ale fiecrui elev.
Acestea vizeaz urmtoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului n
coparticipant la propria instruire i educaie;
mbinarea i o alternan sistematic a activitilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dup diverse surse de informare, observaia proprie, exerciiul personal,
instruirea programat, experimentul i lucrul individual) cu activitile ce solicit efortul
colectiv (de echip, de grup) de genul discuiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care s favorizeze relaia nemijlocit a elevului cu obiectele
cunoaterii, prin recurgere la modele concrete;
nsuirea unor metode de informare i de documentare independent, care ofer deschiderea
spre autoinstruire, spre nvare continu.
Pentru atingerea obiectivelor i dezvoltarea competenelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmtoarele activiti de nvare:

8
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciii de documentare;
Navigare pe Internet n scopul documentrii;
Vizionri de materiale video (casete video, CD uri);
Vizite de documentare la agenii economici
Discuii.
Se consider c nivelul de pregtire este realizat corespunztor, dac poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele nvrii.
Pentru achiziionarea competenelor vizate de parcurgerea modulului Utilizarea
nomenclaturii navale, se recomand cteva exemple de activiti practice de nvare:
exerciii aplicative i practice de identificare a elementelor de osatur
exerciii practice de identificare a elementelor componente ale navelor
exerciii de identificare a tipurilor constructive de nave comerciale;

7. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea reprezint partea final a demersului de proiectare didactic prin care cadrul
didactic msoar eficiena ntregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmrete msura n care
elevii i-au format competenele propuse n standardele de pregtire profesional.
Evaluarea poate fi:
a. n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continu a rezultatelor
nvrii.
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, n funcie de specificul modulului i de
metoda de evaluare probe orale, scrise, practice.
Planificarea evalurii trebuie s aib loc ntr-un mediu real, dup un program stabilit,
evitndu-se aglomerarea evalurilor n aceeai perioad de timp.
Va fi realizat de ctre cadrul didactic pe baza unor probe care se refer explicit la
criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul
de evaluare specificat n Standardul de Pregtire Profesional pentru fiecare rezultat
al nvrii.
b. final
Realizat printr-o lucrare cu caracter practic i integrat la sfritul procesului de
predare/nvare i care informeaz asupra ndeplinirii criteriilor de realizare a
cunotinelor, abilitilor i atitudinilor.
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare continu:
Fie de observaie;
Fie test;
Fie de lucru;
Fie de autoevaluare;
Teste de verificarea cunotinelor cu itemi cu alegere multipl, itemi alegere dual,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip ntrebri structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Lucrri de laborator
Lucrri practice
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare final:
Proiectul, prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunztoare a
bibliografiei, materialelor i echipamentelor, acurateea tehnic, modul de organizare a
ideilor i materialelor ntr-un raport. Poate fi abordat individual sau de ctre un grup de
elevi.
Studiul de caz, care const n descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
nregistrri electronice care se refer la un anumit proces tehnologic.

9
Portofoliul, care ofer informaii despre rezultatele colare ale elevilor, activitile
desfurate n cadrul orelor de laborator tehnologic sau de instruire practic, activitile
extracolare etc.

n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ


pentru verificarea atingerii competenelor. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete
dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. O competen se va evalua o singur
dat.
Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele tehnice din standardul
de pregtire profesional.

8. Bibliografie

[1].E.Calina, E. Ptruceanu, A. Bidoae : Utilajul i tehnologia construciilor mecanice- nave,


Edidura Didactic i Pedagodic, Bucureti,1980
[2]. M. Toader, N. Smbotin, D. Blnescu : Maini termice i instalaii navale i portuare,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti-1984
[3].Auxiliare curriculare www.tvet. ro

10
MODULUL II:

EXECUTAREA ELEMENTELOR DE STRUCTUR ALE CORPULUI


NAVEI, A SECIILOR PLANE I DE VOLUM

1.Not introductiv

Modulul Executarea elementelor de structur ale corpului navei, a seciilor plane i de


volum face parte din pregtirea practic necesar dobndirii calificrii profesionale ,,Lctu
construcii navale, clasa a XI-a nvmnt profesional de 2 ani, i are alocat un numr de 280 ore
conform planului de nvmnt, din care:
105 ore - laborator tehnologic
175 ore - instruire practic

Modulul este dependent de celelalte module din curriculum

Modulul Executarea elementelor de structur ale corpului navei, a seciilor plane i de


volum vizeaz dobndirea de competene specifice calificrii ,,Lctu construcii navale, n
perspectiva folosirii tuturor achiziiilor n practicarea acestei calificrii i n continuarea pregtirii
profesionale.

2.Unitatea/ unitile de competene la care se refer modulul

Executarea elementelor de structur ale corpului navei i a accesoriilor de corp


o Precizeaz elementele structurale ale corpului navei
o Descrie accesoriile de corp ale navei
o Specific zonele cu ntrituri speciale ale navei
o Execut noduri tipice de mbinare dintre elementele de structur

Executarea seciilor plane i de volum


o Precizeaz materialele utilizate pentru executarea elementelor structurale ale
corpului navei
o Studiaz documentaia tehnologic pentru execuia elementelor de structur
simple din componena seciilor plane , de volum i blocseciilor
o Execut elemente de structur simple i compuse din componena seciilor
plane, de volum i blocseciilor

11
3. Corelarea rezultatelor nvrii i criteriilor de evaluare

MODULUL II. Executarea elementelor de structur ale corpului navei, a seciilor plane i
de volum

Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare


Rezultatul nvrii 1: Precizeaz elementele structurale ale corpului navei
Sisteme de construcie a Caracterizeaz sisteme de Identificarea sistemelor de
corpului navei: longitudinal , construcie a corpului navei construcie funcie de
transversal , mixt dispunerea elementelor de
Elemente structurale ale Recunoate elemente structur n raport cu planul
corpului navei:structura structurale ale corpului navei diametral
punilor(travers, semitravers,
curent de punte , longitudinale, Identific elemente de Identificarea n documentaia
pontili , guri de magazii), structur pentru puni , tehnic a elementelor de
structura bordajelor (coast bordaje i fund-dublu fund structur ale prilor
simpl, coast ntrit, coast constructive ale corpului navei
de cal, coast de interpunte , Descrie structura pereilor,
coastele suprastructurilor, etravelor, etambourilor, Recunoaterea nodurilor
longitudinale), structura suporilor arborilor portelice, tipice de mbinare
fundului(carling central, Identificarea tipurilor de
carling lateral, varange suprastructuri, parapei , Executarea nodurilor tipice
etane cu inim, varange balustrade i postameni de imbinare
schelet, longitudinale, chile de
ruliu, tunelul liniei de arbori),
suprastructuri(castelul central ,
castelul prova , castelul pupa ,
rufuri), structura pereilor
(transversali, longitudinali),
etrave, etambouri(masive i
din table sudate) i structura
arborilor portelice, ntrituri
speciale, postamente
Rezultatul nvrii 2: Descrie accesoriile de corp ale navei
Accesorii de corp: perei Identificarea accesoriilor de
pentru grne, instalaia de Descrie accesorii de corp corp ale navei funcie de rolul
balustrade , ferestre i lor funcional
hublouri, ui metalice, capace
i guri de vizitare , scri
metalice Precizeaz rolul accesoriilor
Rolul funcional al de corp
accesoriilor de corp:
stabilitatea navei , iluminarea
navei , asigurarea accesului la
bordul navei , accesul n
diferite zone ale navei
Rezultatul nvrii 3: Specific zonele cu ntrituri speciale

12
ntrituri speciale: la Identific tipuri de ntrituri Indicarea zonelor cu ntrituri
extremitile navei, n speciale speciale ale corpului navei
compartimentul de maini i
cldri, n zona tancurilor din Indicarea scopului
afara dublului fund, pentru ntriturilor speciale ale
nave care navig n urma corpului navei
sprgtoarelor de ghia
ntrituri speciale ale navei: Descrie zone cu ntrituri Identificarea tipurilor de
prescripii R.N.R. pentru speciale ntrituri speciale ale corpului
aplicarea ntriturilor la navei
categorii de nave : G 60, G
50, G40, G 30, G 20, G 10
Rezultatul nvrii 4: Execut noduri tipice de mbinare dintre elementele de structur
Noduri tipice ( prelucrri Identific noduri tipice de Identificarea nodurilor tipice
simple, decupri pentru mbinare de mbinare
trecerea profilelor bulb ,
etanarea, decuprilor, Reprezent nodurilor tipice Reprezentarea nodurilor
mbinri cu brachei, de mbinare tipice de mbinare
imbinarea coastei cu varanga)
Reprezentarea diferitelor Execut nodurilor tipice de Executarea nodurilor tipice
tipuri de noduri tipice de mbinare de mbinare
mbinare
Executarea diferitelor tipuri
de noduri tipice de mbinare
Rezultatul nvrii 5. Precizeaz materialele utilizate pentru executarea elementelor
structurale ale corpului navei
Materiale (oeluri, aliaje de Identific materiale folosite Identificarea materialelor i
aluminiu, materiale n construcii navale semifabricatelor utilizate
nemetalice, electrozi, srme) i Recunoate semifabricate utilizate pentru executarea
semifabricate (table , profile) utilizate n construcii navale elementelor de structur ale
utilizate n construcia corpului Respect tehnologiei de navei
navei execuie a elementelorde Extragerea din documentaia
Operaii tehnologice: structur simple i compuse tehnic informaiile necesare
trasarea, debitarea (debitarea Comand utilaje folosite n pentru executarea elementelor
manual, debitarea automat, executarea operaiilor de structur
debitarea mecanic, polizare, tehnologice (pregtirea Stabilirea operaiilor
marcarea i depozitarea utilajului, punerea n tehnologice necesare execuiei
elementelor, fasonarea tablelor funciune, manevrarea corect) elementelor de structur ale
i profilelor,prinderea n Execut elemente de navei
puncte de sudur structur simple Precizarea utilajelor i SDV-
Utilaje i SDV-uri folosite la Descrie utilaje i SDV-urilor urile necesare execuiei
executarea operaiilor utilizate pentru executarea elementelor de structur ale
tehnologice (maina de debitat elementelor simple de navei
automat cu comand optic i construcie a corpului navei Respectarea tehnologiei
numeric, pres, maina de pentru execuia elementelor de
flanat, polizor, pietre structur simple
abrazive) Comandarea utilajelor
necesare executrii operaiilor
tehnologice
Executarea elementelor de
structur simple

13
Rezultatul nvrii 6 : Studiaz documentaia tehnologic pentru execuia elementelor de
structur simple din componena seciilor plane , de volum i blocseciilor
Documentaia tehnic pentru Identific informaii Extragerea din documentaia
execuia elementelor simple de referitoare la materialele tehnic a navei a informaiilor
construcie a corpului navei folosite, tipurile de mbinri , necesare pentru executarea
Operaii tehnologice pentru poziia elementelor, elementelor de construcie a
executarea elementelor de dimensiunile reperelor corpului navei
osatur compuse, pereilor Descrie operaii tehnologice Stabilirea operaiilor
uori, accesoriilor de corp de realizare a elementelor tehnologice necesare pentru
(trasare, decupare, prinderea n simple de construcie a executarea elementelor simple
puncte de sudur) corpului navei de construcie a corpului navei
Utilaje i SDV-uri folosite Precizeaz utilaje i SDV-uri Precizarea utilajelor i SDV-
la executarea operaiilor necesare pentru executarea urile necesare pentru
tehnologice ( abloane, elementelor simple de executarea elementelor simple
dispozitiv pentru asamblarea construcie a corpului navei de construcie a corpului navei
profilelor T , maina de
asamblat profile T, echere)
Norme de sntatea i
securitatea muncii
Rezultatul nvrii 7 : Execut elemente de structur simple i compuse din componena
seciilor plane, de volum i blocseciilor
Dispozitive de asamblare a Pregtete dispozitive de Respectarea tehnologiei
seciilor plane, de volum i asamblare a seciilor plane, de pentru execuia seciilor plane,
blocseciilor volum i blocseciilor de volum i blocseciilor
Tehnologia de execuie a Respect tehnologia de Comandarea utilajelor
seciilor plane i de volum execuie (ordinea operaiilor necesare executrii operaiilor
Tehnologii de execuie a tehnologice stabilite ordinea tehnologice
blocseciilor din zona central operaiilor tehnologice Alegerea corect a utilajelor,
i de la extremitile corpului stabilite) i a S.D.V.-urilor necesare la
navei Utilizeaz S.D.V.-urile efectuare operaiilor
SDV-uri folosite la necesare efecturii operaiilor Alegerea corect a reperelor,
executarea seciilor plane, de Execut lucrrile de pozitionarea i prinderea n
volum i blocseciilor asamblare a elementelor puncte de sudur
Predare tehnic i etan a simple i compuse Efectuarea operaiilor de
seciilor plane, de volum i Utilizeaz utilajele specifice asamblare
blocseciilor : metode de pentru realizarea operaiilor Executarea controlului tehnic
verificarea etaneitii i Precizeaz metodele de Realizarea predrii tehnice i
marcajul seciilor conform control etane a navei
documentaiei tehnice Efectueaz controlul tehnic
Pred etan nava

4. Coninutul formrii

Se recomand urmtoarea ordine de parcurgere a modulului:


1.Elemente structurale ale corpului navei
1.1.Structura punilor: osatura punilor, pontilii, nveliul punilor, gurile de magazie
1.2.Structura bordajelor: osatura bordajelor, nveliul bordajelor
1.3. Structura fundului: osatura fundului, nveliul fundului i al dublului fund, chile de ruliu,
tunelul liniei de arbori
1.4. Suprastructuri: structura suprastructurilor i a rufurilor, suprastructuri din aliaje de
aluminiu, parapetul
1.5.Structura pereii navelor

14
1.6. Etrava, etamboul i structura arborilor portelice
1.7. ntrituri speciale
1.8.Postamente
1.9. Noduri tipice
2. Tehnologia de execuie a elementelor simple de structur ale corpului navei
2.1. Materiale utilizate n construcia corpului navei
2.2.Debitarea elementelor de construcie a corpului navei
2.2.1. Debitarea manual oxigaz a tablelor i profilelor
2.2.2.Debitarea automat a tablelor i profilelor
2.2.3. Debitarea mecanic a tablelor i profilelor
2.2.4. Marcarea i depozitarea elementelor
2.2.5.Fasonarea tablelor i profilelor
3.Executarea elementelor simple de construcie a corpului navei
3.1.Executarea elementelor de osatur compuse
3.2.Executarea pereilor uori
3.3.Executarea accesoriilor de corp
3.4.Scule dispozitive i verificatoare folosite
3.5.Norme de sntatea i securitatea muncii
4. Executarea seciilor plane, seciilor de volum i blocseciilor
4.1. Dispozitive de asamblare a seciilor plane, de volum i blocseciilor
4.2.Tehnologii de execuiea seciilor plane
4.3.Tehnologii de execuie a seciilor de volum
4.4.Tehnologii de execuie a blocseciilor
4.5. Metode de control a seciilor plane i de volum
4.6. SDV-uri folosite la executarea seciilor plane, de volum i blocseciilor
4.7. Norme de sntatea i securitatea muncii

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomand utilizarea urmtoarelor resurse materiale minime:


documentaia tehnic a navei: planuri de construcie, desene de execuie, desene de montaj,
proceduri de control, fie de nregistrare, fie de control, documentaia tehnic specific
elementelor de structur, anexe cu simboluri i codificri, standarde.
documentaia tehnic a echipamentelor de lucru: cri tehnice, instruciuni de exploatare,
instruciuni de ntreinere, parametrii de funcionare, fie de reglaj
documentaia tehnologic specific prilor constructive ale corpului navei:puni, bordaje,
fund/dublu fund, pereii navei, etrave i etambouri , suprastructuri, accesorii de corp
mijloace pentru controlul i verificarea calitii lucrrilor efectuate: rulete, sabloane i diverse
dispozitive optice de masur i control, etc
mijloace pentru detectarea defectelor posibile: abateri dimensionale, defecte de form, erori de
montaj, etc

6. Sugestii metodologice

Coninuturile programei modulului Executarea elementelor de structur ale corpului navei, a


seciilor plane i de volum trebuie s fie abordate ntr-o manier flexibil, difereniat,
innd cont de particularitile colectivului cu care se lucreaz i de nivelul iniial de pregtire.
Numrul de ore alocat fiecrei teme rmne la latitudinea cadrelor didactice care predau
coninutul modulului, n funcie de dificultatea temelor, de nivelul de cunotine anterioare ale
colectivului cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic
i de ritmul de asimilare a cunotinelor de ctre colectivul instruit.

15
Modulul Executarea elementelor de structur ale corpului navei, a seciilor plane i de
volum poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Orele se recomand a se desfura n laboratoare i n ateliere din unitatea de nvmnt sau de la
agentul economic, dotate conform recomandrilor precizate n unitile de competene menionate
mai sus.
Se recomand abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activiti de nvare
variate, prin care s fie luate n considerare stilurile individuale de nvare ale fiecrui elev.
Acestea vizeaz urmtoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului n
coparticipant la propria instruire i educaie;
mbinarea i o alternan sistematic a activitilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dup diverse surse de informare, observaia proprie, exerciiul personal,
instruirea programat, experimentul i lucrul individual) cu activitile ce solicit efortul
colectiv (de echip, de grup) de genul discuiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care s favorizeze relaia nemijlocit a elevului cu obiectele
cunoaterii, prin recurgere la modele concrete;
nsuirea unor metode de informare i de documentare independent, care ofer deschiderea
spre autoinstruire, spre nvare continu.
Pentru atingerea obiectivelor i dezvoltarea competenelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmtoarele activiti de nvare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciii de documentare;
Navigare pe Internet n scopul documentrii;
Vizionri de materiale video (casete video, CD uri);
Vizite de documentare la agenii economici
Discuii.
Se consider c nivelul de pregtire este realizat corespunztor, dac poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele nvrii.
Pentru achiziionarea competenelor vizate de parcurgerea modulului Executarea
elementelor de structur ale corpului navei, a seciilor plane i de volum, se recomand cteva
exemple de activiti practice de nvare:
exerciii aplicative de realizare a elementelor simple de osatur
exerciii aplicative de realizare a elementelor compuse de osatur
exerciii practice de utilizare i interpretare a documentaiei tehnice i tehnologice de
execuie a elementelor structurale ale corpului navei
exerciii practice de utilizare i interpretare a documentaiei tehnice i tehnologice de
execuie a seciilor plane, de volum i blocseciilor
exerciii practice de aplicare a metodelor de control dimensional a lucrrilor executate

7. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea reprezint partea final a demersului de proiectare didactic prin care cadrul
didactic msoar eficiena ntregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmrete msura n care
elevii i-au format competenele propuse n standardele de pregtire profesional.
Evaluarea poate fi:
a.n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continu a rezultatelor
nvrii.
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, n funcie de specificul modulului i de
metoda de evaluare probe orale, scrise, practice.
Planificarea evalurii trebuie s aib loc ntr-un mediu real, dup un program stabilit,
evitndu-se aglomerarea evalurilor n aceeai perioad de timp.

16
Va fi realizat de ctre cadrul didactic pe baza unor probe care se refer explicit la
criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul
de evaluare specificat n Standardul de Pregtire Profesional pentru fiecare rezultat
al nvrii.
b.final
Realizat printr-o lucrare cu caracter practic i integrat la sfritul procesului de
predare/nvare i care s permit aprecierea nivelului de ndeplinire a criteriilor de
evaluare a cunotinelor, abilitilor i atitudinilor.
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare continu:
Fie de observaie;
Fie de lucru;
Fie de interevaluare/autoevaluare;
Teste de verificarea cunotinelor cu itemi cu alegere multipl, itemi alegere dual, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip ntrebri structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Lucrri de laborator/Lucrri practice
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare final:
Proiectul, prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunztoare a
bibliografiei, materialelor i echipamentelor, acurateea tehnic, modul de organizare a
ideilor i materialelor ntr-un raport. Poate fi abordat individual sau de ctre un grup de
elevi.
Studiul de caz, care const n descrierea unui element structural/pri constructive a
corpului navei, a unei imagini sau a unei nregistrri electronice care se refer la un
anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care ofer informaii despre rezultatele colare ale elevilor, activitile
desfurate n cadrul orelor de laborator tehnologic sau de instruire practic, activitile
extracolare etc.
n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenelor. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete
dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. O competen se va evalua o singur
dat.
Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele tehnice din standardul
de pregtire profesional.

8. Bibliografie
[1].E.Calina, E. Ptruceanu, A. Bidoae : Utilajul i tehnologia construciilor mecanice- nave,
Edidura Didactic i Pedagodic, Bucureti,1980
[2]. M. Toader, N. Smbotin, D. Blnescu : Maini termice i instalaii navale i portuare,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti-1984

17
MODULUL III: LANSAREA NAVEI

1.Not introductiv

Modulul Lansarea navei, face parte din pregtirea practic necesar dobndirii calificrii
profesionale ,,Lctu construcii navale, clasa a XI-a, nvmnt profesional de 2 ani, i are
alocat un numr de 140 ore conform planului de nvmnt, din care:
70 ore - laborator tehnologic
70 ore - instruire practic

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.


Modulul Lansarea navei vizeaz dobndirea de competene specifice calificrii Lctu
construcii navale, n perspectiva folosirii tuturor achiziiilor n practicarea acestei calificrii i n
continuarea pregtirii profesionale.

2.Unitatea/ unitile de competene la care se refer modulul

Lansarea navelor
o Explic metodele de lansare a navelor
o Prezint tehnologia de lansare a navelor
o Execut lucrrile pregtitoare n vederea lansrii navelor

18
3. Corelarea rezultatelor nvrii i criteriilor de evaluare

MODULUL III: Lansarea navei

Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare


Rezultatul nvrii 1: Explic metodele de lansare a navei
Metode de lansare-pe plan Prezint metodele de lansare Selectarea metodei de lansare
nclinat: longitudinal i a navei la ap navei la ap n funcie de
transversal, n doc uscat, n poziia planului diametral n
doc plutitor, cu mijloace raport cu cile de lansare
mecanizate Prezent mijloacele necesare
Mijloace de lansare: executrii lansrii navei la ap Prezentarea metodelor de
crucioare, snii , cale de lansare a navei la ap n
lansare, doc uscat, sincrolift Descrie lucrrile pregtitoare funcie de
Lucrri pregtitoare: vosirea n vederea lansrii navei la ap
carenei, trasarea mrcii de
bord liber, trasarea scrilor de
pescaj
Rezultatul nvrii 2: Prezint tehnologia de lansare a navelor n funcie de dotarea
antierului naval
Etapele lansrii: pregtirea Identific etapee de lansare a Identificarea tehnologiei de
navei, verificarea mijloacelor navelor n funcie de metoda lansare a navelor n funcie de
din dotare, efectuarea lansrii aleas dotarea antierelor
Tehnologia de lansare Participarea la lansarea
Prezint lucrrile de pregtire navelor n antierul naval
a mijloacelor de lansare Prezentarea tehnologiei de
Stabilete lucrrile de lansare a navei aplicat n
pregtire a navei n vederea antier
lansrii ei
Prezint tehnologia de lansare
a navei aplicat n antier
Rezultatul nvrii 3 :Execut lucrrile pregtitoare n vederea lansrii navelor
Pregtirea navei- montarea i Pregtete nava pentru Indicarea operaiilor
probarea armturilor, lansare conform metodei pregtitoare n vederea lansrii
nchiderea cu flane oarbe stabilite navei
Scule i dispozitive folosite: Identific sculele i Utilizarea sculelor i
furtun cu ap , aer comprimat , dispozitivele pentru executarea dispozitivelor specifice
pistol pentru vopsit , operaiilor pregtitoare executrii operaiilor
instrumente pentru trasat i pregtitoare
marcat , aparate de sudur

19
4. Coninutul formrii

Se recomand urmtoarea ordine de parcurgere a modulului:


1.Metode de lansare
1.1 Pe plan nclinat
1.2 n doc uscat
1.3 n doc plutitor
1.4 Cu mijloace mecanizate

2.Tehnologia lansrii navelor pe plan nclinat


2.1.Instalaii de lansare
2.2. Etapele lansrii navelor pe plan nclinat

3. Tehnologia lansrii navelor n doc uscat


3.1. Docuri uscate
3.2. Etapele lansrii navelor n doc uscat

4. Tehnologia lansrii navelor n docuri plutitoare


5. Tehnologia lansrii navelor cu mijloace mecanizate
5.1. Lansarea cu crucioare
5.2.Lansarea cu ajutorul macaralelor
5.3.Lansarea cu sincroliftul
6. Norme de sntatea i securitatea muncii

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomand utilizarea urmtoarelor resurse materiale minime:


documentaia tehnic specific :pregtirii navei pentru lansare , metodelor de lansare
mijloace pentru controlul i verificarea calitii lucrrilor efectuate: rulete, sabloane i diverse
dispozitive optice de masur i control, etc
machete ale mijloacelor de lansare
echipamente IT: calculator, imprimant, conexiune internet
legislaie i reglementri privind securitatea i sntatea la locul de munc, prevenirea i
stingerea incendiilor

6. Sugestii metodologice

Coninuturile programei modulului Lansarea navei trebuie s fie abordate ntr-o manier
flexibil, difereniat, innd cont de particularitile colectivului cu care se lucreaz i de nivelul
iniial de pregtire.
Numrul de ore alocat fiecrei teme rmne la latitudinea cadrelor didactice care predau
coninutul modulului, n funcie de dificultatea temelor, de nivelul de cunotine anterioare ale
colectivului cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic
i de ritmul de asimilare a cunotinelor de ctre colectivul instruit.
Modulul Lansarea navei poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice. Orele se recomand a se desfura n laboratoare i n ateliere din
unitatea de nvmnt sau de la agentul economic, dotate conform recomandrilor precizate n
unitile de competene menionate mai sus.

20
Se recomand abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activiti de nvare
variate, prin care s fie luate n considerare stilurile individuale de nvare ale fiecrui elev.
Acestea vizeaz urmtoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului n
coparticipant la propria instruire i educaie;
mbinarea i o alternan sistematic a activitilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dup diverse surse de informare, observaia proprie, exerciiul personal,
instruirea programat, experimentul i lucrul individual) cu activitile ce solicit efortul
colectiv (de echip, de grup) de genul discuiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care s favorizeze relaia nemijlocit a elevului cu obiectele
cunoaterii, prin recurgere la modele concrete;
nsuirea unor metode de informare i de documentare independent, care ofer deschiderea
spre autoinstruire, spre nvare continu.
Pentru atingerea obiectivelor i dezvoltarea competenelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmtoarele activiti de nvare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciii de documentare;
Navigare pe Internet n scopul documentrii;
Vizionri de materiale video (casete video, CD uri);
Vizite de documentare la agenii economici
Discuii.
Se consider c nivelul de pregtire este realizat corespunztor, dac poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele nvrii.

7. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea reprezint partea final a demersului de proiectare didactic prin care cadrul
didactic msoar eficiena ntregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmrete msura n care
elevii i-au format competenele propuse n standardele de pregtire profesional.
Evaluarea poate fi:
a.n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continu a rezultatelor
nvrii.
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, n funcie de specificul modulului i de
metoda de evaluare probe orale, scrise, practice.
Planificarea evalurii trebuie s aib loc ntr-un mediu real, dup un program stabilit,
evitndu-se aglomerarea evalurilor n aceeai perioad de timp.
Va fi realizat de ctre cadrul didactic pe baza unor probe care se refer explicit la
criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul
de evaluare specificat n Standardul de Pregtire Profesional pentru fiecare rezultat
al nvrii.
b.final
Realizat printr-o lucrare cu caracter practic i integrat la sfritul procesului de
predare/nvare i care informeaz asupra ndeplinirii criteriilor de realizare a
cunotinelor, abilitilor i atitudinilor.
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare continu:
Fie de observaie;
Fie test;
Fie de lucru;
Fie de autoevaluare;

21
Teste de verificarea cunotinelor cu itemi cu alegere multipl, itemi alegere dual, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip ntrebri structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Lucrri de laborator
Lucrri practice
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare final:
Proiectul, prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunztoare a
bibliografiei, materialelor i echipamentelor, acurateea tehnic, modul de organizare a
ideilor i materialelor ntr-un raport. Poate fi abordat individual sau de ctre un grup de
elevi.
Studiul de caz, care const n descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
nregistrri electronice care se refer la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care ofer informaii despre rezultatele colare ale elevilor, activitile
desfurate n cadrul orelor de laborator tehnologic sau de instruire practic, activitile
extracolare etc.
n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenelor. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete
dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. O competen se va evalua o singur
dat.
Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele tehnice din standardul
de pregtire profesional.

8. Bibliografie

[1].E.Calina, E. Ptruceanu, A. Bidoae : Utilajul i tehnologia construciilor mecanice- nave,


Edidura Didactic i Pedagodic, Bucureti,1980
[2]. M. Toader, N. Smbotin, D. Blnescu : Maini termice i instalaii navale i portuare,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti-1984
[3] Gh. Uzunov, I.Dragomir, D.Pascale : ndrumtorul ofierului de nav, Editura Tehnic,
Bucureti, 1983

22
MODULUL IV: NTREINEREA I REPARAREA CORPULUI NAVEI

1.Not introductiv

Modulul ntreinerea i repararea corpului navei, face parte din pregtirea practic
necesar dobndirii calificrii profesionale ,,Lctu construcii navale,clasa a XI-a, nvmnt
profesional de 2 ani, i are alocat un numr de 175 ore conform planului de nvmnt, din care:
70 ore - laborator tehnologic
105 ore - instruire practic

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum


Modulul ntreinerea i repararea corpului navei vizeaz dobndirea de competene
specifice calificrii Lctu construcii navale, n perspectiva folosirii tuturor achiziiilor n
practicarea acestei calificrii i n continuarea pregtirii profesionale.

2.Unitatea/ unitile de competene la care se refer modulul

Intreinerea i repararea corpului navei


o Prezint lucrrile de ntreinere a corpului navei
o Execut lucrri pregtitoare n vederea reparrii corpului navei
o Aplic tehnologia de reparare a corpului navei

23
3. Corelarea rezultatelor nvrii i criteriilor de evaluare

MODULUL IV: ntreinerea i repararea corpului navei

Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare


Rezultatul nvrii 1: Prezint lucrrile de ntreinere a corpului navei
Scopul lucrrilor de Identific scopul lucrrilor Stabilirea scopului lucrrilor
ntreinere a corpului navei de ntreinere a corpului navei de ntreinere a corpului navei
Sisteme de reparaii-revizia Descrie lucrrile de Precizarea lucrrilor cuprinse
curent, reparaii curente de ntreinere i reparaii executate n sistemul de reparaii a
gradul I i II, reparaia capital la corpul navei corpului navei
Lucrri specifice

Rezultatul nvrii 2: Execut lucrrile pregtitoare n vederea reparrii corpului navei


Procedee de examinarea Descrie metodele i Aplicarea procedeelor de
navei: fizice i tehnologice procedeele de depistare a depistare a defectelor la corpul
Etape de pregtire a navei n defectelor la corpul navei navei
vederea reparrii-andocarea Descrie etapele de pregtire a Respectarea etapelor de
navei, ridicarea navelor pe navei n vederea reparrii pregtire a navei n vederea
cal, curirea carenei i reparrii
descoperirea defectelor

Rezultatul nvrii 3 :Aplic tehnologia de reparare a corpului navei


Defecte: fisuri, guri de ap, Identific defectele la Utilizarea metodelor oprime
burdueli, coroziuni elementele de structur i pentru executarea operaiilor
Metode de reparare: sudarea nveliul corpului navei de reparare
cu vitez mare, confecionarea Descrie metodele de Alerea metodei optime de
poriunilor sub form de secii remediere a defectele lucru
plane i de volum, delimitarea constatate la elementele de
zonelor fr etaneitate, structur i nveliul corpului
tierea elementelor deformate , navei
ndreptarea i resudarea
Operaii pregtitoare n Descrie operaiile de reparare Respectarea tehnologiei de
vederea reparrii navei a corpului navei lansat la ap reparaii cu nava la ap
lansat la ap: balastarea
tancurilor, curirea tancurilor Execut lucrrile de
de combustibil, distribuirea remediere a defectelor
greutilor, apuparea i
aprovarea navei, eliminarea
greutilor de la bordul navei,
utilizarea chesoanelor

24
4. Coninutul formrii

Se recomand urmtoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Sisteme de reparaii
1.1. Revizia tehnic
1.2. Reparaii curente de gradul I i II
1.3. Reparaia capital
2. Lucrri pregtitoare
2.1.Examinarea navei pentru stabilirea defectelor
2.2.Andocarea navei
2.3. Ridicarea navelor pe cal
2.4. Curirea carenei i descoperirea defectelor
3. Tehnologia reparrii corpului metalic al navei
3.1 Remedierea custurilor nituite
3.2 Remedierea cordoanelor sudate
3.3 Repararea i nlocuirea parial a nveliului
3.4 Repararea i nlocuirea unor pri ale osaturii
3.5 Repararea punilor i platformelor
3.6 Repararea pereilor etani
3.7 Repararea suprastructurilor metalice
3.8 Repararea etravei i etamboului
4. Lucrri de reparare a ncperilor de locuit i de serviciu
4.1.Repararea izolaiei
4.2.Cptuirea izolaiei ncperilor
4.3.Repararea prilor lemnoase din magaziile de marf
5. Reparaii cu nava la ap
6. Piturarea navei
7. Norme de sntatea i securitatea muncii i de prevenire i stingere a incendiilor la lucrri
de reparaii

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomand utilizarea urmtoarelor resurse materiale minime:


Documentaia tehnologic specific prilor constructive ale corpului navei: puni,
bordaje
fund-dublu fund, pereii navei, etrave i etambouri, suprastructuri, accesorii de corp
Documentaia tehnic specific lucrrilor de reparaii la corpul navei
Mijloace pentru controlul i verificarea calitii lucrrilor efectuate: rulete, sabloane i
diverse dispozitive optice de masur i control, etc
Mijloace pentru detectarea defectelor posibile: abateri dimensionale, defecte de form,
erori de montaj, etc.
Mijloace pentru determinarea caracteristicilor tehnice urmrite: corectitudinea execuiei
dimensionale i a formei
Legislaie i reglementri privind securitatea i sntatea la locul de munc, prevenirea i
stingerea incendiilor
Criterii i reglementri naionale, standarde tehnice, cerine ale registrelor de clasificare
25
6. Sugestii metodologice

Coninuturile programei modulului ntreinerea i repararea corpului navei trebuie s fie


abordate ntr-o manier flexibil, difereniat, innd cont de particularitile colectivului cu care
se lucreaz i de nivelul iniial de pregtire.
Numrul de ore alocat fiecrei teme rmne la latitudinea cadrelor didactice care predau
coninutul modulului, n funcie de dificultatea temelor, de nivelul de cunotine anterioare ale
colectivului cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic
i de ritmul de asimilare a cunotinelor de ctre colectivul instruit.
Modulul ntreinerea i repararea corpului navei poate ncorpora, n orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomand a se desfura n
laboratoare i n ateliere din unitatea de nvmnt sau de la agentul economic, dotate conform
recomandrilor precizate n unitile de competene menionate mai sus.
Se recomand abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activiti de nvare
variate, prin care s fie luate n considerare stilurile individuale de nvare ale fiecrui elev.
Acestea vizeaz urmtoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului n
coparticipant la propria instruire i educaie;
mbinarea i o alternan sistematic a activitilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dup diverse surse de informare, observaia proprie, exerciiul personal,
instruirea programat, experimentul i lucrul individual) cu activitile ce solicit efortul
colectiv (de echip, de grup) de genul discuiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care s favorizeze relaia nemijlocit a elevului cu obiectele
cunoaterii, prin recurgere la modele concrete;
nsuirea unor metode de informare i de documentare independent, care ofer deschiderea
spre autoinstruire, spre nvare continu.
Pentru atingerea obiectivelor i dezvoltarea competenelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmtoarele activiti de nvare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciii de documentare;
Navigare pe Internet n scopul documentrii;
Vizionri de materiale video (casete video, CD uri);
Vizite de documentare la agenii economici
Discuii.
Se consider c nivelul de pregtire este realizat corespunztor, dac poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele nvrii.

7. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea reprezint partea final a demersului de proiectare didactic prin care cadrul didactic
msoar eficiena ntregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmrete msura n care elevii
i-au format competenele propuse n standardele de pregtire profesional.
Evaluarea poate fi:
a.n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continu a rezultatelor
nvrii.

26
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, n funcie de specificul modulului i de
metoda de evaluare probe orale, scrise, practice.
Planificarea evalurii trebuie s aib loc ntr-un mediu real, dup un program stabilit,
evitndu-se aglomerarea evalurilor n aceeai perioad de timp.
Va fi realizat de ctre cadrul didactic pe baza unor probe care se refer explicit la
criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul
de evaluare specificat n Standardul de Pregtire Profesional pentru fiecare rezultat
al nvrii.
b.final
Realizat printr-o lucrare cu caracter practic i integrat la sfritul procesului de
predare/nvare i care informeaz asupra ndeplinirii criteriilor de realizare a
cunotinelor, abilitilor i atitudinilor.
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare continu:
Fie de observaie;
Fie test;
Fie de lucru;
Fie de autoevaluare;
Teste de verificarea cunotinelor cu itemi cu alegere multipl, itemi alegere dual, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip ntrebri structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Lucrri de laborator
Lucrri practice
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare final:
Proiectul, prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunztoare a
bibliografiei, materialelor i echipamentelor, acurateea tehnic, modul de organizare a
ideilor i materialelor ntr-un raport. Poate fi abordat individual sau de ctre un grup de
elevi.
Studiul de caz, care const n descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
nregistrri electronice care se refer la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care ofer informaii despre rezultatele colare ale elevilor, activitile
desfurate n cadrul orelor de laborator tehnologic sau de instruire practic, activitile
extracolare etc.
n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenelor. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete
dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. O competen se va evalua o singur
dat.
Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele tehnice din standardul
de pregtire profesional.

8. Bibliografie
[1].E.Calina, E. Ptruceanu, A. Bidoae : Utilajul i tehnologia construciilor mecanice- nave,
Edidura Didactic i Pedagodic, Bucureti,1980
[2]. M. Toader, N. Smbotin, D. Blnescu : Maini termice i instalaii navale i portuare,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti-1984
[3] Gh. Uzunov, I.Dragomir, D.Pascale : ndrumtorul ofierului de nav, Editura Tehnic,
Bucureti, 1983

27
Stagiu de pregtire practic - CDL*
MODULUL V : ASAMBLAREA CORPULUI NAVEI

1.Not introductiv

Modulul Asamblarea corpului navei face parte din stagiul de pregtire practic necesar
dobndirii calificrii profesionale ,,Lctu construcii navale, clasa a XI-a, nvmnt
profesional de 2 ani, i are alocat un numr de 150 ore de instruire practic, conform planului de
nvmnt
Modulul Asamblarea corpului navei vizeaz dobndirea de competene specifice
calificrii ,, Lctu construcii navale , n perspectiva folosirii tuturor achiziiilor n practicarea
acestei calificrii i n continuarea pregtirii profesionale.

2. Unitatea/ unitile de competene la care se refer modulul

Asamblarea corpului navei


o Prezint metodele de asamblare a corpurilor de nave
o Aplic procesul tehnologic de asamblare a corpurilor de nave
o Execut lucrri de ndreptare a corpului de nav dup asamblare

28
3. Corelarea rezultatelor invrii i criteriilor de evaluare

29
MODULUL V: Asamblarea corpului navei

Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare


Rezultatul nvrii 1. Prezint metodele de asamblare a corpului navei
Metode de asamblare- Identific metodele de Identificarea metodelor de
piramidal, insular i din asamblare a corpului de nav asamblare a corpurilor de nave
blocsecii Selecteaz metodele de Selectare metodelor de
Avantaje i dezavantajele asamblare a corpului de nav asamblare funcie organizarea
metodelor Descie metodele de antierului naval
asamblare a corpului de nav Caracterizarea metodei de
asamblare de avantajele pe
care le prezint
Rezultatul nvtii 2 :Aplic procesul tehnologic de asamblare a corpului de nav
Procesul tehnologic de Respect documentaia Intrepretarea corect a
asamblare a corpurilor de nave tehnic de asamblare a documentaiei tehnice de
sudate prin metoda corpurilor de nave sudate prin asamblare a corpurilor de nave
piramidal/insular metoda piramidal
Montarea extremitii prova Executarea lucrrilor
i a extremitii pupa Alege utilajele i premergtoare operaiilor de
Utilaje i dispozitive folosite dispozitivele destinate asamblare a corpului navei
la asamblare corpurilor de nave asamblrii corpurilor de nave
sudate prin metoda piramidal Executarea operaiilor de
(tirani, crucioare, paturi de transport, aezare, verificare i
cal) cuplare a seciilor plane, de
Tehnologia de execuie a volum i a blocseciilor
blocseciilor
Asamblarea corpurilor de
nave prim metoda blocseciilor
Montarea suprastructurilor
Tolerane la montarea Executarea controlului
seciilor plane, de volum i Descrie lucrrile de pregtire dimensional al cuplrilor
blocseciilor a calei n vederea asamblrii/ realizate
Pregtirea calei n vederea montrii corpurilor de nave
asamblrii/montrii corpurilor
de nave
Rezultatul nvrii 3: Execut lucrri de ndreptare a corpului de nav dup asamblare
Abateri de form i de la Analizeaz forma i Verificarea formei i
dimensiuni ale corpului de dimensiunile corpului navei dimensiunilor corpului navei
nav asamblat dup asamblare dup asamblare
Metode de ndreptare- Descrie metodele de Depistarea deformaiilor i
ndreptare la rece i la cald ndreptare a corpului de nav alegerea metodei optime de
Utilaje i S.D.V.-uri: valuri, asamblat ndeprtare
aparat cu flacr oxiacetilenic Identific S.D.V.-urile Stabilirea metodei optime de
Operaii de ndreptare: a necesare executrii operaiilor ndreptare a corpului de nav
osaturii, a punilor i a de ndeprtarea deformaiilor asamblat
platformelor,suprafeelor Descrie operaiile de Alegerea utilajelor i S.D.V.-
verticale ndreptare a corpului de nav urile necesare ndreptrii
Norme de sntatea i asamblat corpului navei asamblat
securitatea muncii la montarea Executarea operaiilor de
corpului navei pe cal ndreptare dup asamblarea
corpului navei

30
4. Coninutul formrii
Se recomand urmtoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Metode de asamblare
1.1. Piramidal
1.2. Insular
1.3. Din blocsecii
2. Alegerea metodei de asamblare pe cal
3. Utilaje i dispozitive folosite la asamblarea i montarea corpului navei pe cal i n doc
4. Lucrri premergtoare asamblrii corpului navei pe cal i n doc
5. Verificarea etaneitii corpului navei
6. ndreptarea corpului navei dup asamblare
6.1. Metode de ndreptare
6.2. ndreptarea osaturii,
6.3.ndreptarea punilor i a platformelo
6.4.ndreptarea suprafeelor verticale
7. Norme de sntatea i securitatea muncii la montarea corpului navei pe cal

Coninurile formrii cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfurarea de lucrri de
instruire practic.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomand utilizarea urmtoarelor resurse materiale minime:


cri, pliante, reviste de specialitate;
documentaia tehnic specific asamblrii i montrii corpurilor de nave:metodelor de
asamblare, operaiilor de transport, aezare, verificare, cuplare, sudare prin puncte, etc.
documentaia tehnic specific operaiilor de ndrepatare
soft-uri educaionale;

6. Sugestii metodologice

Coninuturile programei modulului Asamblarea corpului navei trebuie s fie abordate ntr-
o manier flexibil, difereniat, innd cont de particularitile colectivului cu care se lucreaz i
de nivelul iniial de pregtire.
Numrul de ore alocat fiecrei teme rmne la latitudinea cadrelor didactice care predau
coninutul modulului, n funcie de dificultatea temelor, de nivelul de cunotine anterioare ale
colectivului cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic
i de ritmul de asimilare a cunotinelor de ctre colectivul instruit.
Modulul Asamblarea corpului navei poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomand a se desfura n ateliere din unitatea de
nvmnt sau de la agentul economic, dotate conform recomandrilor precizate n unitile de
competene menionate mai sus.
Se recomand abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activiti de nvare
variate, prin care s fie luate n considerare stilurile individuale de nvare ale fiecrui elev.
Acestea vizeaz urmtoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului n
coparticipant la propria instruire i educaie;
mbinarea i o alternan sistematic a activitilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dup diverse surse de informare, observaia proprie, exerciiul personal,
instruirea programat, experimentul i lucrul individual) cu activitile ce solicit efortul
colectiv (de echip, de grup) de genul discuiilor, asaltului de idei, etc.;
31
folosirea unor metode care s favorizeze relaia nemijlocit a elevului cu obiectele
cunoaterii, prin recurgere la modele concrete;
nsuirea unor metode de informare i de documentare independent, care ofer deschiderea
spre autoinstruire, spre nvare continu.
Pentru atingerea obiectivelor i dezvoltarea competenelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmtoarele activiti de nvare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciii de documentare;
Navigare pe Internet n scopul documentrii;
Vizionri de materiale video (casete video, CD uri);
Vizite de documentare la agenii economici
Discuii.
Se consider c nivelul de pregtire este realizat corespunztor, dac poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele nvrii.
Pentru achiziionarea competenelor vizate de parcurgerea modulului Asamblarea corpului
navei, se recomand cteva exemple de activiti practice de nvare:
exerciii aplicative de identificare a utilajelor i S.D.V.-uri folosite la asamblarea, montarea
i ndreptarea corpurilor de nave
exerciii practice de utilizare i interpretare a documentaiei tehnice de asamblare, montare i
ndreptare
exerciii practice de executarea operaiilor de pregtire a calei sau a docului n vederea
asamblrii corpului navei

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezint partea final a demersului de proiectare didactic prin care cadrul
didactic msoar eficiena ntregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmrete msura n care
elevii i-au format competenele propuse n standardele de pregtire profesional.
Evaluarea poate fi:
a. n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continu a rezultatelor nvrii.
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, n funcie de specificul modulului i de
metoda de evaluare probe orale, scrise, practice.
Planificarea evalurii trebuie s aib loc ntr-un mediu real, dup un program stabilit,
evitndu-se aglomerarea evalurilor n aceeai perioad de timp.
Va fi realizat de ctre cadrul didactic pe baza unor probe care se refer explicit la
criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat n Standardul de Pregtire Profesional pentru fiecare rezultat al nvrii.
b. Final
Realizat printr-o lucrare cu caracter practic i integrat la sfritul procesului de
predare/nvare i care informeaz asupra ndeplinirii criteriilor de realizare a cunotinelor,
abilitilor i atitudinilor.
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare continu:
Fie de observaie;
Fie test;
Fie de lucru;
Fie de autoevaluare;
Teste de verificarea cunotinelor cu itemi cu alegere multipl, itemi alegere dual, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip ntrebri structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Lucrri practice
Propunem urmtoarele instrumente de evaluare final:
32
Proiectul, prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunztoare a
bibliografiei, materialelor i echipamentelor, acurateea tehnic, modul de organizare a
ideilor i materialelor ntr-un raport. Poate fi abordat individual sau de ctre un grup de
elevi.
Studiul de caz, care const n descrierea unei metode de asamblare, a unei imagini sau a
unei nregistrri electronice care prezint asamblarea unui corp de nav pe cal sau n doc.
Portofoliul, care ofer informaii despre rezultatele colare ale elevilor, activitile
desfurate n cadrul orelor de instruire practic, activitile extracolare etc.
n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenelor. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete
dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. O competen se va evalua o singur
dat.
Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele tehnice din standardul
de pregtire profesional.
8. Bibliografie

[1].E.Calina, E. Ptruceanu, A. Bidoae : Utilajul i tehnologia construciilor mecanice- nave,


Edidura Didactic i Pedagodic, Bucureti,1980
[2]. M. Toader, N. Smbotin, D. Blnescu : Maini termice i instalaii navale i portuare,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti-1984
[3].Auxiliare curriculare www.tvet. ro

33

S-ar putea să vă placă și

  • Algebra Boole
    Algebra Boole
    Document19 pagini
    Algebra Boole
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Val Neregulat
    Val Neregulat
    Document8 pagini
    Val Neregulat
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • HTV 1
    HTV 1
    Document5 pagini
    HTV 1
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Gruie de Salvare
    Gruie de Salvare
    Document10 pagini
    Gruie de Salvare
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Oscilatoare
    Oscilatoare
    Document48 pagini
    Oscilatoare
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Amplificatorul
    Amplificatorul
    Document39 pagini
    Amplificatorul
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Instalatia de Ancorare
    Instalatia de Ancorare
    Document30 pagini
    Instalatia de Ancorare
    Cosmin Cojocea
    100% (1)
  • Cap 01
    Cap 01
    Document3 pagini
    Cap 01
    Yoo Tui Baw
    Încă nu există evaluări
  • Cuv Inaint
    Cuv Inaint
    Document1 pagină
    Cuv Inaint
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • 8.controlul de Acuratete - Fasonare
    8.controlul de Acuratete - Fasonare
    Document9 pagini
    8.controlul de Acuratete - Fasonare
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Cap 4
    Cap 4
    Document15 pagini
    Cap 4
    Yoo Tui Baw
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document16 pagini
    Curs 1
    Dragan Gigi
    Încă nu există evaluări
  • Rezistenta Materialelor
    Rezistenta Materialelor
    Document72 pagini
    Rezistenta Materialelor
    mscafe
    96% (46)
  • Subiecte Statica II
    Subiecte Statica II
    Document1 pagină
    Subiecte Statica II
    Mihaela Hodivoianu
    Încă nu există evaluări
  • Calculul ILj
    Calculul ILj
    Document1 pagină
    Calculul ILj
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Cap 1.5 PDF
    Cap 1.5 PDF
    Document8 pagini
    Cap 1.5 PDF
    Andrei Caraş
    Încă nu există evaluări
  • Rao
    Rao
    Document6 pagini
    Rao
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document3 pagini
    Curs 3
    Babuta Madalin
    Încă nu există evaluări
  • Cargou 8500 TDW
    Cargou 8500 TDW
    Document107 pagini
    Cargou 8500 TDW
    n_costique
    Încă nu există evaluări
  • Laborator1 - Unitati de Masura
    Laborator1 - Unitati de Masura
    Document8 pagini
    Laborator1 - Unitati de Masura
    corinafeaa
    Încă nu există evaluări
  • Intrebari SM
    Intrebari SM
    Document12 pagini
    Intrebari SM
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • 27 11 58 341 Proprietati Ale Fluidelor
    27 11 58 341 Proprietati Ale Fluidelor
    Document23 pagini
    27 11 58 341 Proprietati Ale Fluidelor
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Concluzii
    Concluzii
    Document1 pagină
    Concluzii
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Nave Tehnice
    Nave Tehnice
    Document254 pagini
    Nave Tehnice
    Lucia Ionas
    100% (11)
  • Măsurarea Presiunilor
    Măsurarea Presiunilor
    Document6 pagini
    Măsurarea Presiunilor
    claudiuss69
    Încă nu există evaluări
  • Presentation 1
    Presentation 1
    Document15 pagini
    Presentation 1
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • HTV
    HTV
    Document17 pagini
    HTV
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Descriere Nava Cargou
    Descriere Nava Cargou
    Document4 pagini
    Descriere Nava Cargou
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări
  • Oscilatoare
    Oscilatoare
    Document48 pagini
    Oscilatoare
    Andreea Diaconu
    Încă nu există evaluări