Vezuviul este un vulcan n apropiere de oraul Napoli din regiunea Campania n Italia, n

prezent avnd nlimea de 1182 m. De fapt este un vulcan dublu, din restul vulcanului
vechi vulcanul "Strato", i actualul vulcan Caldera din Monte Somma alctuiesc
mpreun Vezuviul Monte Vezuvio.

Activitatea vulcanic
activitatea redus a lui fiind de tipul erupiei vulcanului Stromboli cu faze
alternative de scurgeri de lav i emisii de gaze.
renumit rmne n istorie Vezuviul prin erupia sa provocnd catastrofa din
perioada lui Plinius, (79) cnd sub miloane de tone de cenu, piroclaste au
ngropat oraul Pompei.
Activitatea vulcanului fiind alimentat printr-un rezervor de magm situat la circa
5 - 7 km adncime.
Acest vulcan a erupt in urma cu 74 de ani in 1944 provocand zeci de morti si
pagube in valoare de peste 100milioane de euro.
In prezent vulcanul este activ eliminand gaze naturale in apropierea orasului
Pozzuolli.
Se estimeaza ca in 2010 vulcanul va erupe din nou.

La 24 august, anul 79 i.C., dupa secole in care s-a aflat in stare latenta, vulcanul Vezuviu
erupe in sudul Italiei de astazi, devastand prosperele orase romane Pompei si
Herculaneum si ucigand mii de persoane. Orasele, acoperite de un strat gros de material
vulcanic si noroi, nu au fost reconstruite niciodata si au fost uitate in cursul istoriei. In
secolul XVIII, Pompeii si Herculaneum au fost redescoperite si excavate, aducand probe
arheologice fara precedent despre viata de zi cu zi a civilizatiei antice.
Orasele antice Pompei si Herculaneum se gaseau in apropiere de poalele Muntelui
Vezuviu, in Golful Neapole. In vremea Imperiului Roman timpuriu, in Pompei traiau
20.000 de oameni, printre care negustori, mestesugari si fermieri care au exploatat solul
bogat al regiunii, cultivand vita de vie si pomi fructiferi. Nimeni nu banuia ca fertilul
pamant negru reprezenta de fapt ramasite ale eruptiilor anterioare ale Vezuviului.
Herculaneum a fost un oras in care au locuit 5.000 de oameni si o destinatie de vacanta
preferata a romanilor bogati. Denumit dupa eroul mitologic Hercule, Herculaneum
gazduia vile opulente si bai romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea jocurilor
de noroc descoperite la Herculaneum si un bordel descoperit la Pompei atesta natura
decadenta a celor doua orase. In apropiere se gaseau si comunitati mai mici, cum ar fi
linistitul orasel Stabiae.
La pranz, in ziua de 24 august, anul 79 i.C., aceasta prosperitate a luat sfarsit, atunci cand
varful Vezuviului a explodat, propulsand in stratosfera un nor de cenusa in forma de
ciuperca. In urmatoarele 12 ore, cenusa vulcanica si pucioasa au invadat orasul,
obligandu-i pe locuitori sa fuga speriati. Aproximativ 2.000 de oameni au ramas la
Pompei, ascunsi in pivnite sau in structuri din piatra, asteptand sfarsitul eruptiei.
Un vant din vest a protejat orasul Herculaneum de faza initiala a eruptiei, insa apoi un nor
gigantic de cenusa incinsa si de gaz a coborat pe panta vestica a Vezuviului, inconjurand
orasul si omorandu-i pe cei care au ramas. Acest nor mortal a fost urmat de un suvoi de
noroi vulcanic si piatra, care a ingropat orasul.
Oamenii care au ramas la Pompei au fost ucisi in dimineata de 25 august, cand un nor de
gaz toxic a ajuns in oras, sufocandu-i pe cei care nu au fugit. A urmat un suvoi de roca si
cenusa, care a facut ca acoperisurile si zidurile sa se prabuseasca, ingropandu-i astfel pe
cei morti.
O mare parte din ceea ce cunoastem despre aceasta eruptie provine dintr-o relatare a lui
Plinius cel tanar, care locuia in vestul Golfului Neapole atunci cand a explodat Vezuviul.
In doua scrisori adresate istoricului Tacitus, a povestit despre modul in care oamenii isi
acopereau capul cu pernele, singura aparare impotriva unei ploi de piatra si despre cum
un nor negru si infricosator, incarcat de materie combustibila avansa spre oras. Unii isi
deplangeau propria soarta. Altii se rugau sa moara. Plinius, in varsta de doar 17 ani la
vremea respectiva, a scapat din aceasta catastrofa, ulterior devenind un cunoscut scriitor
si administrator roman. Unchiul sau, Plinius cel batran, a fost mai putin norocos. Plinius
cel batran, un biolog de renume, la vremea eruptiei era comandantul flotei romane in
Golful Neapole. Dupa ce Vezuviul a explodat, el si-a indreptat barcile spre Stabiae,
pentru a investiga eruptia si pentru a-i imbarbata pe locuitorii inspaimantati. Dupa ce a
ajuns la tarm, a murit din cauza gazelor toxice.
Potrivit relatarii lui Plinius cel tanar, eruptia a durat 18 ore. Pompeiul a fost ingropat sub
un strat de 5 metri de cenusa, iar coasta a suferit modificari majore. Herculaneum a fost
ingropat sub aproape 20 de metri de noroi si material vulcanic. Unii locuitori ai orasului
Pompei s-au intors ulterior pentru a-si scoate casele distruse de sub stratul de cenusa si
pentru a-si salva bunurile de valoare, insa adevarate comori au ramas acolo si au fost
uitate.
In secolul XVIII, un sapator de fantani a scos la suprafata, in locul unde s-a gasit orasul
Herculaneum, o statuie de marmura. Administratia locala a excavat alte valoroase obiecte
de arta, insa proiectul a fost abandonat. In 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme
ale orasului Pompei. De atunci, excavarile au continuat aproape fara intrerupere pana in
prezent. In 1927, guvernul italian a continuat excavarile la Herculaneum, recuperand
numeroase opere de arta: statui de marmura si de bronz si picturi de mare valoare.
La Pompei au fost descoperite ramasitele a 2.000 de barbati, femei si copii. Dupa ce au
murit asfixiati, cadavrele lor au fost acoperite de cenusa, care a intarit si prezervat
conturul corpurilor. Ulterior, cadavrele li s-au descompus, lasand in urma un soi de mulaj.
Arheologii care au descoperit aceste mulaje au umplut spatiile goale cu ghips, relevand in
detaliu pozitiile in care au murit victimele vulcanului. Si restul orasului pare a fi
conservat in urma trecerii timpului. Simple obiecte care spun povestea vietii de zi cu zi in
Pompei sunt la fel de valoroase pentru arheologi ca si statuile si frescele. Abia in 1982 au
fost descoperite la Herculaneum primele ramasite umane, sutele de schelete descoperite
poarta urmele care atesta moartea oribila de care au avut parte.
In prezent, Muntele Vezuviu este singurul vulcan activ de pe continentul european.
Ultima sa eruptie a avut loc in 1944, iar ultima eruptie majora, in 1631. O alta eruptie este
asteptata in viitorul apropiat, eruptie care ar putea fi devastatoare pentru cei 700.000 de
oameni care locuiesc in zonele mortii din jurul Vezuviului.