Sunteți pe pagina 1din 7

Coxartroza este cunoscuta si sub numele de artroza soldului si reprezinta

localizarea reumatismului degenerativ la articulatia soldului.


Boala este una din cele mai des intilnite artroze, cu o anumita frecventa mai
crescuta la barbati decat la femei. Apare mai frecvent dupa virsta de 50 de ani.
Cauze: Luxatia congenitala a soldului este una din cauzele importante ale bolii. Ea
apare adesea cu caracter ereditar si se transmite pe linie feminina, mai ales la
fetite, ca o malformatie a acelei cavitati hemisferice menita sa contina si sa
articuleze capul osului femural. Aceasta cavitate nu mai are capacitatea de a
cuprinde capul femural, care ramane astfel in afara articulatiei si cand copilul
incepe sa mearga malformatia devine evidenta, capul fixandu-se in afara acestei
cavitati.
Ca simptom al acestei luxatii, se constata ca mersul este schiopatat, dar nu exista
dureri. Subluxatia de sold este o alta cauza a bolii. Aceasta reprezinta in fond o
luxatie incompleta a acestei articulatii. In timpul mersului capul osului femural
tinde sa alunece in sus, ceea ce are ca urmare intinderi ligamentare.
Factori de risc: Procesele artrozice sunt determinate in linii generale de factori
diferiti, care uneori actioneaza simultan sau cumulativ. Uzura si imbatranirea
articulatiilor se intalnesc si pot grabi transformarea degenerativa a articulatiilor.
Artroza este determinata de uzura articulatiilor si acest proces de uzura nu este
inevitabil, caci poate fi in mare masura diminuat. Imbatrinirea articulatiilor este in
schimb un proces inevitabil si care incepe foarte timpuriu,chiar din timpul
pubertatii, adica inainte ca dezvoltarea oaselor si cresterea in inaltime sa se fi
terminat. Diferitele profesiuni, care se bazeaza pe anumite miscari insotite de
socuri resimtite de articulatii, determina uzura articulara. Cele mai multe artroze
sunt cauzate de pozitii "vicioase", denumite tulburari statice,care in timp duc la
dureri si la artroze. Majoritatea acestor tulburari statice se transmit ereditar, dar
apar evidente la o anumita varsta. Obezitatea este un factor important de
supraincarcare articulara. Aceasta boala grabeste uzura si formarea artrozelor.
Incetinirea circulatiei locale in articulatie ca urmare a proceselor de ateroscleroza,
stagnarea anormala a sangelui venos la cei cu varice, colesterolul in sange crescut,
cresterea coagulabilitatii sangelui se repercuteaza in procesul de nutritie a
tesuturilor articulare si vor duce la uzura mai rapida a articulatiilor.
Tipuri- Se cunosc doua tipuri de boala:
coxartroza primitiva, in toate cazurile cand nu se gasesc anumiti factori
predispozanti
coxartroza secundara,cand se gasesc in prealabil modificari anatomice sau
de pozitie a articulatiei soldului.
Aproximativ in jumatate din cazuri, coxartroza se instaleaza fara modificari
radiologice sau leziuni vizibile in prealabil. In asemenea situatii, mecanismul de
producere a leziunilor soldului este greu de definit, fiind vorba de una sau mai
multe dintre cauzele generale ale artrozelor.
Simptome: Semnele clinice ale coxartrozei sunt durerea la mers, limitarea
miscarilor si atitudinea vicioasa a coapsei.
Durerea la mers este simptomul principal. Ea apare dupa o distanta variabila si
obliga bolnavul sa se opreasca pentru cateva minute, dupa care reluarea mersului
este mai mult sau mai putin usurata. Durerea dispare la repaus.Din cauza durerii
mersul este schiopatat, iar mersul pe teren accidentat, urcarea sau coborarea
scarilor sunt deosebit de penibile. La ridicarea din pat sau dupa o perioada mai
indelungata de stat pe scaun, primii pasi sunt foarte durerosi, iar dupa ce s-a facut
incalzirea articulatiei, durerile scad sau inceteaza total. Sediul durerii variaza :
uneori ea este situata laradacina coapsei, pe fata anterioara si se poate sa se
intinda pana la genunchi; alteori durerea se gaseste pe fata interna a coapsei in
regiunea muschilor adductori. Durerea articulara se explica prin faptul ca
suprafetele osoase se preseaza si ,,se freaca una de alta, cartilajul
distrugandu-se astfel se produce o iritatie mecanica ce determina si o
inflamatie locala care explica cauza durerii in miscare.Celelalte semne
subiective intalnite in coxartroza sunt inconstante.
Obiective generale:
-Combaterea durerii;
-Evitarea instalarii atitudinilor vicioase;
-Mentinerea stabilitatii si a mobilitatii articulare;
-Refacerea fortei musculare si a echilibrului;
-Reeducarea mersului.
Mijloace specifice folosite:
-Posturarea articulatiei soldului;
-Tractiuni in articulatia soldului;
-Mobilizari pasive si autopasive;
-Exercitii active in articulatia coxofemurala.
Exercitii pentru recuperare: - Din decubit dorsal:
1. Mobilizari pasive de abducie i rotaie intern;
2. Tonifierea pelvitrohanterienilor se face prin exerciii izometrice: pacientul este
n decubit dorsal, gambele atrnnd la marginea mesei sau a patului, coapsa fiind
fixat. Se face rotaia extern a oldului prin ducerea gambei nuntru peste
cealalt gamb. Rezistena se aplic pe faa extern a gleznei, n timp ce o
contrarezisten se aplic pe faa extern a genunchiului.
3. Contracia izometric a fesierilor din decubit dorsal, cu genunchii flectai, prin
ridicarea bazinului;
4. Adductorii se tonifiaza executnd contracii din poziia de abducie a coapsei.
5. Exerciii cu contrarezistenta pentru cvadriceps cu rezisten manual, la
instalaie cu scripete sau cu contrageutati
6. Pedalaj inainte-inapoi
7. Pacientul n decubit dorsal, se antreneaz tripla extensie: membrul inferior
afectat pleac de la poziia de tripl flexie, terapeutul se opune la extensia
piciorului, apoi a genunchiului i a coapsei.
8. Din decubit dorsal, gamba la marginea mesei,se execut extensii cu incarcare
progresiv.
9. Decubit dorsal: se executa extensia piciorului cu genunchiul extins, in timp ce
asistentul opune rezistenta la nivelul treimii inferioare a gambei
10. Miscari active de extensie a intregului picior intins
11. Flexii-extensii ale genunchiului, cu sau fr patin cu rotile, alunecnd pe o
plac
12. Rotaiile pasive se execut n decubit dorsal, rulnd cu dou mini coapsa.
13. Mobilizrile pasive pentru flexia oldului se fac cu genunchiul flectat, pentru a
evita opoziia ischiogambierilor retracturai
14. Flexii de genunchi i old
15. Bazinul fixat cu o curea la planul patului, se execut flexii ale oldului cu sau fr
flectare de genunchi
16. Din decubit dorsal cu genunchii flectai sau ntini se efectueaz ridicri ale
trunchiului pn la poziia eznd cu genunchii flectai
17. Din decubit dorsal minile prind o bar i ridic trunchiul, bazinul este mpins
n sus, clciele neprsind solul
18. Se execut abducii, alunecnd pe o plac (membrul inferior sntos este fixat
la nivelul coapsei cu o curea)
19. decubit dorsal se roteaz intern picioarele (degetele s se priveasc)
Din decubit ventral:
1. Mobilizari pasive de extensie, abducie i rotaie intern
2. Tonifierea fesierului mare trebuie s se fac cu excluderea ischiogambierilor. Din
decubit ventral, genunchiul se flecteaz la 90 grade,apoi se execut extensii cu
rezisten ale coapsei.
3. Flexii si extensii ale genunchiului cu sau fara rezistenta manuala sau greutati.
4. Rotaiile pasive se execut n decubit ventral, cu gamba flectat
5. Extensia se execut cu genunchiul flectat, dar cu bazinul fixat
6. Cu bazinul fixat, se execut extensii din old, cu i fr flectarea genunchiului la
90 grade
7. Cu membrele inferioare pe mas i cu trunchiul n afara mesei, se fac repetate
ridicri ale trunchiului
8. Abducii active ale soldului.
9. Bazinul este fixat, iar genunchiul este flectat la 90 grade, se deplaseaz gamba
n afar sau nuntru (rotaie intern i extern)
Din decubit lateral:
1. Exerciiile de tonifiere a abductorilor soldului se execut din decubit
controlateral.Pentru accentuarea antrenamentului fesierului mijlociu, membrul
inferior va fi extins i n rotaie extern. Pentru antrenarea cu precdere a
tensorului fasciei lata se flecteaz cu 30 -40 grade coapsa. Abducia se va executa
contra unei rezistene, realiznd izometria, ori cu ncrcare progresiv cu ajutorul
unor greuti aezate pe treimea distal a gambei.
2. Adductorii se tonifiaza executnd contracii din poziia de abducie a coapsei.
3. Abducia i adducia pasive necesit fixarea bazinului.
4. Din decubit heterolateral se ridic membrul inferior, genunchiul fiind extins;
Din patrupedie:
1. Din poziia stnd pe genunchi i mini se flecteaz oldul prin lsarea trunchiului
n fa spre podea sau prin sprijinul feselor pe clcie i aplecarea trunchiului (ca la
poziia mahomedan)
2. Din poziia cvadrupedic se flecteaz oldul i genunchiul astfel nct fruntea s
ajung la genunchi
Din ortostatism:
1. Ridicari pe varfuri.
2. Din ortostatism se flecteaz oldul i genunchiul trecnd o minge pe sub coaps
3. Din poziia ghemuit se fac treceri repetate la poziia ortostatic
4. Se execut o fandare lateral, membrul inferior opus fiind spijinit pe un suport
(intinderea adductorilor)
5. Din ortostatism vrfurile picioarelor se apropie, iar clciele se ndeprteaz
(rotaie intern), apoi se face micarea invers
La spalier:
1. Din ortostatism, cu minile fixate pe bara de la spalier, se fac genuflexiuni cu
proiecia trunchiului n fa
2. Din poziia suspendat se fac abducii cu ambele membre inferioare; apoi cel
sntos se fixeaz la spalier i se execut abducia doar cu cel afectat
3. Din poziia suspendat, se deplaseaz n abducie un membru inferior i
membrul superior de aceeai parte (poziie de stea)
4. Din poziia suspendat se ridic membrele inferioare, n timp ce o minge sau un
sac de nisip sunt inute ntre picioare sau ntre genunchi
Din sezand:
1. Pedalaj la bicicleta ergometrica.
2.Se tonific psoasiliacul din poziia eznd (oldul la 90 grade)i cu genunchiul la
90 grade. Astfel sunt scoi din aciune flexorii accesori. Se flecteaz coapsa contra
unei rezistene.
3. Din eznd, gambele ncruciate (cea a membrului afectat deasupra pentru
ischiogambieri si dedesubt pentru cvadriceps), se execut contrarezisten cu
gamba sntoas
4. Sezand turcete, se apas spre podea genunchii (rotatie extern)