1

Rolul Imaginilor in Organizarea Memoriei

semantice

Autor: Grupa 7B, Anul II, Facultatea de Psihologie

Universitatea Independenta Titu Maiorescu
 Imaginile in memoria semantica
2

Rezumat
In acest experiment ne propunem sa demonstram diferentele de memorare la aceleasi cuvinte-
stimul, care sunt provocate de apartenenta acestora la o schema cognitiva sau apartenenta lor la mai
multe scheme cognitive. Ne servim pentru aceasta de calitatea cuvintelor alese de a avea o structura
polisemantica surprinsa in imagini atasate lor. Experimentul s-a realizat pe un numar de 45 de
participanti repartizati in trei grupuri incluzand grupul de control. In primul grup experimental
cuvintele au fost organizate cu ajutorul imaginilor intr-o singura schema cognitiva. Celui de al
doilea grup i s-au prezentat cuvintele insotite de imagini apartinand insa unor scheme cognitive
diferite. Grupului de control i s-au prezentat cuvintele fara imagini oferindu-i-se astfel posibilitatea
de a-si forma propria schema cognitiva. In plicarea experimentului am utilizat un tahitoscop realizat
pe computer. Rezultatele inregistrate in urma interpretarii statistice au demonstrat influenta
semnificativa a imaginilor organizatoare in volumul memorarii. S-a inregistrat o scadere in volumul
memorarii cuvintelor insotite de imagini dezorganizatoare dar aceasta nu a fost semnificativa.
 Imaginile in memoria semantica
3

Rolul imaginilor in organizarea memoriei semantice

Memoria este o capacitate psihica indinspensabila intrucat prin ea se intipareste, se stocheaza si
se reactualizeaza experienta anterioara a omului, asigurandu-se astfel continuitatea vietii psihice.
Memoria este integrata in randul proceselor superioare de cunoastere, indeosebi caracterul ei
mijlocit si inteligibil. Pentru a memora si a retine mai usor, fiinta umana se serveste de o serie de
stimuli- mijloc (obiecte, semne, imagini etc). Cu ajutorul lor omul pune stapanire pe propria sa
conduita mnezica, isi poate organiza si dirija memoria. De asemenea, omul apeleaza la o serie de
planuri mnezice, procedee logice, scheme rationale ce pun in evidenta prezenta unei conduite
inteligente.
Ne intereseaza sa surprindem in continuare importanta sensului organizarii si a imaginilor in
memoria semantica asa cum reies din definitiile, teoriile si experimentele studiate, care reprezinta
punctul de plecare a respectivei cercetari.
Tulving (1972) definea memoria semantica ca fiind un tezaur mental, o cunoastere organizata
pe care persoana o are despre cuvinte si alte simboluri verbale cu intelesurile lor, cu relatiile dintre
ele, cu reguli, formule si algoritmi pentru manipularea acestor concepte si relatii.
Memoria semantica nu inregistreaza proprietati perceptive ale stimulilor, ci inferenti cognitivi ai
semnalelor stimuluilor. Ea este implicata in semnificatia obiectelor si transcende contextul
particular.
Memoria semantica poate fi caracterizata prin modul de organizare a informatiilor: gruparea lor
in retele semantice, in scheme si scenarii, in retele propozitionale.
Majoritatea cercetarilor in studiul memoriei se realizeaza pe materiale verbale deoarece este mai
usor de selectat si controlat un material verbal fata de probabilitatea de a manipula stimuli tactili,
vizuali si auditivi. De exemplu, atunci cand ne amintim evenimente prezentate vizual sau actiuni se
constata o tendinta puternica de a suplimenta aceste aspecte de memorie prin verbalizare. Natura
vizuala se transforma astfel in natura mixta.
Ebbinghaus a studiat modul de masurare a unei activitati simple de memorare in conditii riguros
controlate utilizand silabe fara sens. El a incercat sa surprinda particularitatile unei memorii pure
insa s-a indepartat de caracterul fundamental inteligibil al memoriei.
 Contrar acestei tendinte, Bartlett (Remembering 1932) demonstreaza importanta sensului
materialului verbal. In experimentele sale subiectii erau pusi sa isi aminteasca povestirile citite
anterior. Concluziile au fost ca, reproducerea povestirii era mai coerenta si mai scurta tinzand sa se
Imagini in memoria semantica
4
apropie punctului de vedere al subiectilor. Povestirile proveneau dintr-un alt spatiu cultural
(Noaptea indiana). Remarca compatibilizarea unor caracteristici ale memoriei cu particularitatile
subiectilor investigati.
Urmatorul experiment (Bartlett) era bazat pe ambiguitatea textului. Unor studenti li s-a citit un
text care descria procedeul comun de spalare a rufelor. Ambiguitatea textului nu oferea reperele
necesare pentru ca subiectul sa isi dea seama de tipul situatiei. Grupului de control i s-a citit textul
fara cheia semnificatiei, acestia au apreciat comprehensibilitatea lui pe o scala de la unu la cinci ca
fiind de 2.29, iar reactualizarea ideilor ca fiind de 2.82 din 18 posibile. Celui de al doilea grup i s-a
dat cheia semnificatiei dupa citirea textului inainte de reconstituire, rezultatul fiind la fel de prost.
Celui de al treilea grup i s-a dat cheia sensului inainte de citirea textului. Acestia au apreciat
comprehensibilitatea ca fiind 4.5, iar numarul ideilor reactualizate s-a dublat. Asadar s-a
concluzionat ca sensul a oferit un rol semnificativ in memorarea ideilor.
Tot Bartlett introduce conceptul de schema cognitiva si acela de mnemoschema. Schemele
cognitive sunt blocuri de cunostinte care se definesc prin ele insele, neavand nevoie sa se raporteze
la alte cunostinte.
Schema cognitiva nu este definita de proprietatile intrinseci ale obiectelor ci de contextul
situational in care acestea se regasesc, nu de insusirile si relatiile esentiale ci de relatiile tipice
existente intre elementele lor componente. Sunt autonome in raport cu alte cunostinte.
Rumelhart si Norman (1985) surprind caracterul intergrator al schemelor cognitive: dispun de
elemente ce se integreaza unele in altele. De exemplu sala de casa integreaza elemente cum ar fi
cele de tabla, carte, burete, banca etc.
Mnemoschemele individuale conventionalizate psihosocial apar ca expresii nemijlocite ale
modului de sudare a experientei individuale cu cea sociala.
Imaginile salii de clasa, de exemplu, este inclusa in mnemoschema individuala a tuturor
indivizilor care au trecut prin scoala.
Urmatorul concept util in integrarea experimentului nostru este acela de organizare mnezica a
informatiilor.
Ellis si Hunt (1993) definesc organizarea drept proces de grupare a itemilor individuali,
distincti in unitati mai mari in functie de existenta unor relatii intre itemi.
 Un experiment devenit clasic privind rolulul organizarii materialului in timpul procesului de
stocare a fost facut de Tulving (1962): unor subiecti li se prezinta treptat doua categorii de
materiale: unele ce contineau 16 cuvinte fara nici o legatura intre ele, altele ce cuprindeau aceleasi
cuvinte intr-o ordine diferita. Subiectilor li s-a cerut sa isi aminteasca cat mai multe cuvinte
independent de ordine (reamintire libera). Tulving a descoperit ca majoritatea cuvintelor retinute
intrau intr-o categorie comuna.
Performanta globala definita in termenii numarului total de cuvinte reamintite crestea direct
proportional cu marimea si profunzimea organizarii personale.
In literatura psihologica sunt descrise doua forme de organizare a materialului stocat, organizare
indusa si cea subiectiva.
Folosirea in experimente a materialului categorizat (liste de cuvinte ce apartin aceleiasi categorii
naturale, de exemplu cal, caine, pisica, vaca, ce apartin categoriei animal ) explica primul tip de
organizare.
Materialul categorizat poate fi util in doua forme prezentate in bloc (itemii dintr-o catergorie
sunt prezentati unul dupa altul inainte de a se trece la cei din alta categorie) si prezentare aleatorie
(itemi ce apartin diferitelor categorii, itemii sunt prezentati aleatoriu).
In Experimentul Gordon-Bower (1969) unor subiecti li s-au prezentat patru seturi de
aproximativ 28 de cuvinte dispuse in ordine ierarhica corecta, in timp ce altora li s-au prezentat
aceleasi cuvinte dispuse in seturi la intamplare. Dupa ce fiecare set era perceput un minut,
subiectilor li se cerea evocarea cuvintelor pe care si le puteau aminti. Rezultatele au fost mult mai
bune la subiectii ce au perceput cuvintele in aranjamentul lor conceptual corect.
Organizarea informatiilor apare atat in experimentele bazate pe prezentarea in bloc a
materialului, dar si in cele ce presupune prezentarea aleatorie (asistam la o rearanjare activa a
cuvintelor ceea ce permite ca reactualizarea sa se faca pe categorii). Fenomenul poarta denumirea
de clustering ( inmanunchere) si este expresia procesului de organizare in timpul stocarii.

Experimentele ce recurg la materialul necategorizat (liste de cuvinte intre care nu exista nici o
legatura) ilustreaza cel de al doilea tip de organizare, organizarea subiectiva.
Subiectii introduc in material o serie de relatii ce difera de la unul la altul, fiind foarte
personale.
Importanta imaginilor in memorare este ilustrata intr-un experiment a lui Shepard (1967).
Acesta comparand memoria pentru cuvinte, propozitii si imagini a descoperit ca mai bine sunt
reamintite imaginile. Subiectii au recunoscut 88% dintre cuvinte, 89% dintre propozitii si 100%
imaginile. El a dedus existenta a doua stocuri mnezice diferite: stocul imagine si stocul verbal. El
lanseaza ipoteza dublului codaj cu ajutorul careia explica superioritatea encodarii vizuale.
 Obiectele sau imaginile percepute ale acestora sunt encodate atat sub forma de imagini cat si
sub forma verbala (prin denumirea lor), pe cand cuvintele sunt encodate numai verbal.
In ipoteza dublului codaj intre stocarile vizuale si cele auditive exista un mecanism de
comunicare (o imagine putand fi denumita, iar un cuvant imaginat).
Din toate cele expuse pana acum tragem urmatoarele concluzii pe care le vom utiliza in
experimentul care este tratat in aceasta lucrare de cercetare:
1. memoria fiind un proces de cunoastere se ghideaza dupa existenta sensului in materialul pe
care urmeaza sa il achizitioneze
2. memoria se organizeaza dupa scheme cognitive ce se pot organiza natural sau pot fi induse
3. imaginile ce insotesc cuvintele au un rol pozitiv in memorare.
Noutatea pe care o aduce acest experiment consta in demonstrarea rolului bivalent, nu doar
pozitiv, prin care imaginile pot influenta volumul memorarii atat in sensul cresterii dar si al
descresterii lui.
Ipoteza experimentului este urmatoarea:
Daca cuvintele-stimul sunt insotite de imagini corespunzatoare sensului lor atunci volumul
memorarii va fi influentat de aceste imagini astfel:
a) daca cuvintele vor fi insotite de imagini organizatoare atunci volumul memorarii va creste
semnificativ
b) daca cuvintele vor fi insotite de imagini dezorganizatoare atunci volumul memorarii va
scadea semnificativ.
Pentru testarea ipotezei au fost alese 10 cuvinte-stimul posedand calitatea de a avea un continut
polisemantic - de exemplu: cuvantul carte cu sens de manual sau carte de joc; cuvantul nota cu sens
de calificativ sau nota muzicala; cuvantul banca cu sensul de pupitru sau canapea.
Dependent de continutul polisemantic s-au putut organiza imaginile intr-o singura schema
cognitiva (carte-manual; banca-pupitru, nota-calificativ) si respectiv in mai multe scheme cognitive
( carte carte de joc; banca- canapea; nota nota muzicala).
Intelegem prin imagini organizatoare imaginile care integreaza toate cuvintele-stimul intr-o
singura schema cognitiva ( schema cognitiva este sala de clasa , iar imaginile reprezinta obiecte ce
apartin schemei: tabla, banca, catedra, burete etc.).
Intelegem prin imagini dezorganizatoare imaginile care nu se pot aplica la o singura schema
cognitiva, intrucat apartin unor scheme cognitive independente unele de altele.
Scopul acestui studiu este sa demonstram ca imaginile pot avea si influente negative, nu numai
pozitive, in volumul memorarii.
Imagini in memoria semantica
7
 Metode
Participanti
Pentru acest model experimental au fost selectionati aleatoriu 45 de participanti din randurile
studentilor din anul II ai Facultatii de Psihologie. Motivatia pentru a-i incuraja sa participe la
experiment a constat in implicarea grupei noastre ca participanti la experimentele initiate de ei.

Aparatura
Pentru realizarea tahitoscopului am utilizat programul Power Point. Imaginile care au insotit
cuvintele au fost selectate din clip art-urile programului Corel Draw 9.
Nu au fost gasite clip art-uri pentru toate cuvintele astfel ca au fost creat in Corel Draw 9
imaginile corespunzatoare cuvintelor: catalog, nota,. carnet.
Am avut la dispozitie cinci computere, un cronometru pentru masurarea timpului de
reactualizare, coli de scris si pixuri.

Model experimental
Ipoteza experimentului: daca cuvintele-stimul sunt insotite de imagini corespunzatoare sensului
lor, atunci volumul memorarii va fi influentat de aceste imagini astfel:
a) daca cuvintele vor fi insotite de imagini organizatoare atunci volumul memoriei va creste
semnificativ
b) daca cuvintele vor fi insotite de imagini dezorganizatoare atunci volumul memoriei va scadea
semnificativ.
Variabila dependenta este volumul memorarii, respectiv numarul de cuvinte memorate din lista
ce contine zece cuvinte-stimul.
Cele zece cuvinte-stimul care au doua semnificatii, ambele utilizate in experiment sunt
urmatoarele:
1. tabla - de scris
- de sah
2. burete - de sters tabla
- de baie
3. catedra

Imagini in memoria semantica

8
 4. toc - de scris
- de pantof
5. catalog - de note
- de moda
6. nota - calificativ
- muzicala
7. banca - pupitru
- canapea-parc
8. carnet - note
- C.E.C
9. carte - manual
- de joc
10. glob - pamantesc
- ornament brad
Variabila independenta este tipul imaginilor ce insotesc cuvintele (ca punct organizator si
respectiv dezorganizator).
Primului grup experimental i se aplica pe calculator, cu ajutorul tahitoscopului cuvinte insotite
de imagini organizatoare (respectand sectiunea a) a ipotezei), iar celui de al doilea grup
experimental i se aplica cuvinte insotite de imagini dezorganizatoare (respectand sectiunea b) a
ipotezei).
Asadar variabilele independente vor fi imaginile organizatoare pentru primul grup experimental
si cele dezorganizatoare pentru al doilea grup experimental.
Grupului de control i se prezinta cuvintele neinsotite de imagini.
Testarea ipotezei se face pe trei grupuri, incluzand grupul de control, grupurile experimentale
fiind independente, iar subiectii selectionati aleatoriu din randurile studentilor din anul II ai
Facultatii de Psihologie.

Procedura
Participantilor li s-a citit urmatorul instructaj: Va vor fi prezentate succesiv si intr-un interval de
timp limitat 10 cuvinte pe care dupa o scurta pauza veti fi solicitat sa le reproduceti. Reproducerea
se va intinde pe un interval de un minut timp in care trebuie sa notati pe o coala de

Imagini in memoria semantica

 9
hartie cat mai multe cuvinte din lista prezentata. In pauza dintre expunerea cuvintelor si reproducere
va veti scrie numele, data si varsta pe foaia de raspuns.
Celor trei grupuri li s-a prezentat la tahitoscop succesiv cele 10 cuvinte, grupului de contro i s-
au prezentat cuvinte fara imagini, primului grup experimental i s-au prezentat cuvintele insotite de
imagini organizatoare, iar celui de al doilea grup experimental i s-au prezentat cuvintele insotite de
imagini dezorganizatoare.Expunerea fiecarui stimul a durat doua secunde, totalizandu-se astfel 20
de secunde.
Conform instructajului, pentru a permite scurgerea unui minut intre vizualizarea stimulilor si
reactualizarea lor participantilor li s-a cerut sa isi noteze numele pe o coala de hartie si sa astepte
apoi semnalul experimentatorului pentru a incepe reproducerea in scris a cuvintelor retinute.
Notarea numelui pe o coala de hartie a avut drept scop impiedicarea participantilor de a repeta
in timpul acestui minut stimulii vizualizati.

REZULTATE

Am calculat pe de o parte media aritmetica, mediana si modulul pentru fiecare grup inclus in
experiment, marimi ce caracterizeaza tendinta generala de grupare a datelor in jurul valorii centrale,
si pe de alta parte amplitudinea absoluta si relativa, dispersia si abaterea standard, marimi ce
caracterizeaza imprastierea datelor in jurul valorii centrale. Am constatat diferente foarte mici in
ceea ce priveste valoarea primelor trei marimi in cadrul fiecarui grup in parte, fapt ce se poate
desprinde si din Tabelul 1.De asemenea, valoarea modulului sau scorul care apare cel mai frecvent
creste semnificativ la grupul II fata de celelalte doua grupuri.

Imagini in memoria semantica

 10

TABEL 1

Nr.subiect Grup de control (I) Grup experimental (II) Grup experimental (III)
Xi
Numarul de cuvinte retinute
1 5 7 5
2 6 8 6
3 6 8 6
4 6 9 6
5 6 9 6
6 7 9 6
7 7 9 7
8 7 9 7
9 7 9 7
10 7 10 7
11 7 10 7
12 7 10 7
13 8 10 8
14 8 10 8
15 8 10 8
Xi 6,8 9,13 6,73
Me 7 9 7
Mo 7 9 7
unde : Xi = media aritmetica a unui grup
Me = mediana
Mo = modulul

De asemenea, amplitudinea relativa calculata pentru grupurile I si III este mai mare decat cea
calculata pentru grupul II, dispersia sau gradul de imprastiere a datelor in jurul valorilor centrale
este mai mare la cel de-al II-lea grup. Abaterea standard, ca indice al variabilitatii este cu atat mai
mica cu cat distributia scorurilor este mai omogena, fapt demonstrat de valoarea coeficientului de
variabilitate. Coeficientul de variabilitate se situeaza in toate cele trei cazuri sub valoarea de 35%,
fapt care evidentiaza o distributie omogena a scorurilor inregistrate (vezi Tabelul 2).

Imagini in memoria semantica

 11

Tabel 2
Nr.subiect Grup de control (I) Grup experimental (II) Grup experimental (III)
Xi
1 5 7 5
2 6 8 6
3 6 8 6
4 6 9 6
5 6 9 6
6 7 9 6
7 7 9 7
8 7 9 7
9 7 9 7
10 7 10 7
11 7 10 7
12 7 10 7
13 8 10 8
14 8 10 8
15 8 10 8
A 3 3 3
A% 44,11 32,85 44,57
S2 0,69 0,78 0,72
S 0,83 0,88 0,85
Cv% 12,2 9,63 12,6

unde : A = amplitudinea absoluta ,A= Xmax-Xmin

A%= amplitudinea relativa ,A%=A/(X1)*100
S2 = dispersia ,S2 = Xi-X)2/(N)
S = abaterea standard ;S = S2
Cv = coeficientul de variabilitate ;Cv = Cv =S/(x) *100
Cv <35% --serie omogena ;Cv >35% --serie eterogena

Daca pentru esantioanele cu un numar de subiecti mai mare decat 100 se utilizeaza Testul Z in
interpretarea statistica, pentru cele trei loturi implicate in experimentul de fata, avand in total 45 de
subiecti, am ales pentru prelucrarea rezultatelor Testul t student pentru esantioane mici si
independente si Testul ANOVA. In timp ce prin intermediul testului t student pentru esantioane
mici si independente se compara mediile a doua asemenea esantioane pentru a vedea daca
diferentele sunt sau nu semnificative, testul ANOVA Analysis of Variance permite testarea
ipotezelor cu privire la parametrii unui model pentru a observa daca sunt diferente semnificative
 Imaginile in memoria semantica
12
intre media individuala a fiecarui esantion si marea medie sau media generala a esantioanelor
incluse in experiment.
Cu ajutorul testului t student am comparat mai intai mediile primelor doua grupuri, apoi media
Typ enam eh re

Ty peti lehr e

Ty pena meh er Typ enam eh re Type nam ehr e

T ypet itleh re Ty peti lehr e Typ etil her

grupului II cu media grupului III si media grupului I cu media grupului III. In urma calcularii
valorilor lui t si t critic, t fiind mai mic decat t critic, a rezultat ca diferenta dintre media primului grup si
media celui de-al doilea este semnificativa acceptandu-se ipoteza alternativa. Cu alte cuvinte,
subiectii retin si reproduc un volum mai mare de cuvinte atunci cand acestea sunt insotite de
imagini incluse intr-un context situational unic, decat atunci cand acestea nu sunt insotite de
imagini. Imaginile dau sens cuvintelor, iar reprezentarea acestora se fixeaza mai bine, subiectii
reproducand im medie 9,13 cuvinte in comparatie cu 6,8 cuvinte retinute in absenta imaginilor.
Tabelul 3
Grup de control (I) Grup experimental (II)

Xi 6,8 9,13
S2i 0,69 0,78
Ni 15 15
N.I.% 95
g.l. 28
t 7,19
-t critic -1,7
Ni = numarul de subiecti al fiecarui grup
g.l = gradul de libertate ; g.l = N1+N2-2
N.I = nivelul de incredere ,N.I.:95%
t < tcritic --se accepta Ho (diferente nesemnificative)
t > tcritic --se accepta Ha (diferente semnificative)
Aici t < -t critic H a (diferente semnificative din punct de vedere
statistic)

In urma aplicarii testului t student pentru compararea mediei grupului II cu media grupului III,
am demonstrat ca se accepta de asemenea ipoteza alternativa. Deci, valoarea calculata a variabilei t
este mai mare decat t critic, diferenta intre mediile celor doua grupuri fiind semnificativa.
 Imaginile in memoria semantica
13

TABEL 4
Grup experimental (II) Grup experimental (III)

Xi 9,13 6,73
S2i 0,78 0,72
Ni 15 15
N.I% 95
g.l 28
t 7,33
tcritic 1,7
Aici t >t critic H a (diferentele sunt semnificative din punct de vedere
statistic)

S-a confirmat astfel faptul ca subiectii memoreaza mai bine cuvintele insotite de imagini incluse
intr-un context situational unic decat cuvintele insotite de imagini incluse in contexte situationale
diferite. In primul caz, in urma vizualizarii cuvintelor insotite de imagini, subiectii le organizeaza si
le asociaza in functie de contextul situational unic din care au fost extrase, intr-o schema logica.
Acest context situational este reprezentat in cadrul experimentului realizat de noi de o sala de clasa.
Faptul ca organizarea, ca importanta caracteristica a memoriei intervine in memorarea de cuvinte,
ne-a fost demonstrata, intrucat unii subiecti aflati in grupul II au enumerat, pe langa cuvintele
prezentate de noi, alte cuvinte reprezentand elemente incluse intr-o sala de clasa, precum creta,
caiet, profesor, cuvinte considerate gresite si neluate in calcul. In concluzie, cu cat
experimentatorul reuseste sa contureze mai clar un singur context situational cu ajutorul cuvintelor
pe care le ofera subiectilor spre memorare, cu atat acestea sunt retinute in numar mai mare. De
asemenea, contextul respectiv este mai bine integrat cu ajutorul imaginilor.
Subiectii aflati in grupul III au fost pusi in imposibilitatea de a organiza cuvintele dupa un
context situational anume, intrucat acestora li s-au prezentat cuvinte insotite de imagini incluse in
contexte situationale diferite. Acest fapt a condus la o scadere semnificativa a mediei cuvintelor
reproduse de la 9,13 cuvinte la grupul II la 6,73 cuvinte la grupul III.
Prin compararea mediei cuvintelor reproduse de primul grup cu media inregistrata la cel de-
al treilea grup poate fi sesizata o usoara scadere a acesteia la grupul III ( 6,73 ) fata de grupul I
(6,8).
 Imaginile in memoria semantica
14
Tabelul 5
Grup de control (I) Grup experimental (II)

Xi 6,8 6,73
S 2
i 0,69 0,72
Ni 15 15
N.I.% 95
g.l. 28
t 0,22
tcritic 1,7
Aici t <t critic Ho (diferentele sunt nesemnificative din punct de vedere statistic)

Valoarea variabilei t fiind mai mica decat valoarea lui t critic, aceasta scadere este nesemnificativa,
acceptandu-se ipoteza de nul. Asadar, intre memorarea cuvintelor neinsotite de imagini si cea a
cuvintelor insotite de imagini incluse in contexte situationale diferite ex. : banca in parc,
burete de baie, glob pentru pomul de Craciun nu exista diferente semnificative, prezenta
acestor imagini necontribuind la cresterea volumului de cuvinte memorate, ci dimpotriva, putand
ingreuna si influenta negativ stocarea si reproducerea cuvintelor.
In urma acestei analize realizata cu ajutorul testului t student, putem spune ca ipotezele enuntate
la inceput s-au confirmat.
Analiza dispersionala, cunoscuta si sub numele de analiza de varianta a fost introdusa de
statisticianul R.A. Fisher si isi propune sa studieze populatia distincta asociata si eventualele
diferente ce apar intre populatii, adica efectul variabilei/variabilelor independente asupra celei
dependente, deci nu isi propune sa expliciteze relatia dintre variabile. In modelul de analiza
dispersionalaunifactoriala se testeaza ipoteza nula si ipoteza alternativa, cu alte cuvinte, daca
diferentele dintre mediile de grupa din esantion sunt prea mari pentru a fi atribuite doar
intamplarii.
Testul statistic F exprima raportul indicatorilor de variabilitate pentru cele doua principale surse
de variatie: variabilitatea dintre grupe si variabilitatea din interiorul grupelor.
Prima variabila, numita si varianta factoriala este data de influenta factorului cauzal si este egala
cu suma patratelor abaterilor mediilor de grupa de la media generala ( S1), in timp ce a doua ,
numita si varianta reziduala este egala cu suma patratelor abaterilor valorilor individuale de la
mediile de grupa ( S2 ). Imprastierea totala a valorilor individuale fata de media generala (x ) este
Imaginile in memoria semantica

 15
data de varianta totala (S). Pentru ca aceste masuri ale variabilitatii sa poata fi comparate, ele
trebuie raportate la gradele de libertate, transformand astfel suma de patrate in media patratelor
abaterilor. Pentru (S2), numarul de grade de libertate este N-K, in sensul ca masuram variabilitatea
tuturor celor N valori, dar pierdem K (numarul de grupe) grade de libertate, deoarece au fost
estimate mediile celor K grupe. Obtinem astfel dispersia corectata factoriala s12 si dispersia
corectata rezidentiala s22. Variabila F este data de raportul s12/s22.
In urma calculelor am obtinut rezultatele cuprinse in Tabelul 6.
Tabelul 6
Componentele Suma Nr.gradelor de libertate Estimatiile dispersiilor
dispersiei patratelor
Intre grupe 56.04=s1 2 28.02=s12

In interiorul 33.068=s2 42 0.787=s22

grupelor
Totala 89.17=s 44 2.02=s2

unde , X = X1+X2+X3/3 =7.55

De aici rezulta F > Fcritic Ha (diferentele sunt
semnificative din punct de vedere statistic)

In urma realizarii raportului s12/s22 am obtinut valoarea variabilei F ca fiind 35,593, valoare care
in comparatie cu cea a lui F critic (F tabel=3,22) pentru un nivel de incredere de 95% este foarte mare.
In acest caz (F>Fcritic) se accepta ipoteza alternativa si se respinge ipoteza de nul. Cu alte cuvinte,
mediile celor trei grupuri implicate in experiment sunt semnificativ diferite fata de media generala
sau marea medie si de aceea se considera ca aceste diferenta nu sunt datorate doar intamplarii,
rezultatul fiind semnificativ din punct de vedere statistic. Asa cum am aratat si prin intermediul
testului t student, comparand mediile grupurilor doua cate doua, si in acest caz, diferentele dintre
reproducerea cuvintelor neinsotite de imagini, a cuvintelor incluse intr-un context situational unic si
a celor insotite de imagini incluse in contexte situationale diferite sunt semnificative, variabilele
independente introduse de noi producand modificari considerabile asupra variabilei dependente
studiate.

Imagini in memoria semantica

 17

Referinte

Baddeley, A. (1998), Memoria umana, Editura Teora, Bucuresti

Chelcea, S. (1982), Experimentul in psihosociologie, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti
Doron, R. si Parot, F. (1999), Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti
Popescu, O. (1999), Matematici aplicate in economie, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti
Reuchilin, M. (1999), Psihologie generala, Editura Stiintifica, Bucuresti
Titan, E., Ghita, S. si Carbunaru, A. B., Bazele statisticii, Editura Meteora Press, Bucuresti
Zlate, M. (2000), Introducere in psihologie, Editura Polirom, Iasi
Zlate, M. (2000), Mecanismele cognitive, Editura Polirom, Iasi