Sunteți pe pagina 1din 4

Unde stationare in tuburi

Un caz particular de interferenta stationara este cel in care interfera doua unde plane
cu pulsatii si amplitudini egale, care se propaga in acelasi mediu, pe aceeasi directie, dar in
sensuri contrare.
Acest tip de unde, undele stationare, se produc in diverse tipuri de instrumente
muzicale, cum ar fi instrumentele cu coarda (chitara, vioara, mandolina, viola, harpa), dar si
instrumentele cu tub (fluierul, flautul, trombonul, saxofonul, trompeta, naiul sau orga).
Am ales sa realizam un referat pe tema undelor stationare in tuburi, deoarece lumea
este acompaniata de sunete produse cu ajutorul tuburilor, ce fascineaza si starnesc
curiozitatea.
Surse sonore
Orice corp care vibreaza poate servi ca sursa de unde elastice in mediul in care se afla,
adica poate fi o sursa sonora. Sunetele se produc in corzi vibrante (vioara, corzile vocale
umane), coloane de aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor,
toba).
Tuburile sonore
Tuburile constituie o parte principala pentru instrumentele de suflat, avand rolul
rezonatorului. Sursa sonora propriu-zisa o constituie ancia (numita si mustiuc). Aceasta este
sursa care produce, la rezonanta, unde stationare in tuburile sonore. In figura de mai jos sunt
reprezentate unde stationare in tuburi sonore deschise, in prima figura, respective inchise, in
cea de-a doua figura.

n=1

n=2

n=3

-figura 1-

n=1

n=2

n=3

-figura 2-
Formarea nodurior si a ventrelor intr-un tub
Reflexia undei transversale la un capat deschis al tubului nu produce nicio diferenta de
drum. Totusi, reflexia unei unde transversale la un capat inchis al tubului determina o

diferenta de drum egala cu 2 .
Intr-un tub, se formeaza noduri si ventre, astfel incat distanta dintre doua noduri

consecutive sau ventre este de 2 , iar distanta dintre un nod si un ventru consecutiv este de 4 .

Primul nod se formeaza la capatul inchis al tubului, iar primul ventru la distanta de 4 fata de
capatul inchis.
Intr-o unda stationara, amplitudinile oscilatiilor variaza de la un punct la altul,
repetadu-se la intervale egale, astfel ca energia este localiata in ventrele de oscilatie.
In cazul in care tubul este inchis doar la un capat, ca si in cazul corzii cu un capat liber,

trebuie satisfacuta conditia: = (2 + 1) , unde L reprezinta lungimea tubului.
4
v v
Cum = , = (2 + 1) 4 , ce reprezinta frecventele armonicelor impare ce se
formeaza.
Primul mod de vibratie in tubul cu un capat liber (asemenea naiului), cu formarea unui
v
singur nod si a unui singur ventru corespunde frecventei fundamentale pentru n=0: 1 = 4 .
Daca ambele capete ale tubului sunt deschise, se unde conditia ca sistemul sa genereze
v
un numar par de noduri sau de ventre, adica = 2 4 . Analog, = 2 4 . In acest caz,
2v
frecventa fundamental, corespunzatoare primului nod de vibratie este = 4 = 21 .
Tipuri de tuburi
Tuburile sonore pot fi rectilinii sau curbate, iar sectiunea lor poate fi constanta (tuburi
cilindrice si prismatice) sau regulat variabila (tuburi conice). Spre exemplu, flautul si
clarinetul au tubul cilindric-rectiliniu, oboiul il are conic-rectiliniu, instrumentele de alama au
tubul cilindric-conic curbat, terminat cu o palnie numita pavilion, la orga se intrebuinteaza
tuburi rectilinii cilindrice si prismatice.

clarinet oboi

orga

trompeta
Tuburile sonore pot fi deschise la ambele capete sau inchise la un capat.Tubul flautului
si al fluierului sunt de tipul deschis, iar cel al clarinetului, saxofonului, cornului, trompetei
sunt de tipul inchis, deoarece la capatul tinut in gura cu exista comunicatie cu atmosfera.
1.Tuburile cilindrice deschise
In cazul tuburilor cilindrice deschise, intr-un nod aerul nu vibreaza , nu se misca deci
viteza si amplitudinea lui sunt egale cu 0. Insa aerul sufera variatii de presiune si de densitate.
In schimb, intr-un ventru vibratia aerului are viteza si aplitudinea maxime, iar presiunea si
densitatea sunt constante si au valoare mica. Cea mai simpla forma in care poate vibra aerul
intr-un tub cilindric deschis este succesiunea ventru-nod-ventru. Lungimea tubului
corespunde unui numar intreg de /2. Frecventa fundamentala este de v/2L si sunt prezente
toate armonicele.
2.Tuburile cilindrice inchise
Daca la capatul inchis exista un obstacol rezistent, unda de vibratie a coloanei de aer
are configuratia ventru-nod. Sunetul fundamental al tubului inchis ii corespunde unui sfert de
lungime de unda. Unda fundamentala a tubului inchis este de doua ori mai lunga decat cea a
tubului deschis, iar frecventa fundamentala a acestui tub este de doua ori mai mica. Tuburile
cilindrice inchise produc numai armonicele de ordin impar, iar frecventa fundamentala este de
v/4L.
Rolul tubului
In producerea sunetului, tubul are rolul de a delimita volumul de aer, o coloana a carei
forma este definibila geometric (cilindru, con, etc.). Materialul din care este facut tubul nu are
nici o influenta asupra sunetului, deoarece el nu trebuie sa ia parte la fenomenul vibratoriu,
rezervat exclusiv coloanei de aer continute.
Vibrand longitudinal, deplasarea maxima a moleculelor de aer nu depaseste 2-3 mm,
la cele mai mai amplitudini de vibratie. Perturbatia stratului de aer se transmite prin unde
longitudinale, din molecula in molecula, pana la capatul celalalt al tubului.
Instrumentele de suflat pot avea o structura simpla sau complexa.
1.Instrumente de suflat cu structura simpla
Fluier - este format dintr-un tub cilindric fara ancie;
Flaut - este format din cavitate cilindrica fara ancie;
Clarinet - este format dintr-o cavitate cilindrica cu ancie simpla;
Saxofon - este format din cavitate conica cu ancie simpla;
Trompeta - este formata dintr-o serie de valve activate pe partea superioara, ce sunt
inchise in diferite combinatii pentru a crea diferite inaltimi;
Tombon - genereaza sunete de diferite inaltimi prin deplasarea unei culise care
lungeste sau scurteaza coloana de vibratie a instrumentului;
Tuba - este cel mai grav instrument de suflat din alama;
- este format dintr-un pavilion larg, un tub rasucit si un mecanism de pistoane;
Bucium - este un instrument aerofon cu forma tubulara, deschis la ambele capete,
producand sunete muzicale cu ajutorul curentului de aer dirijat prin interiorul sau;
2.Instrumente de suflat cu structura complexa
Orga - tuburile produc sunetul orgii prin vibratia unei coloane de aer in interiorul lor.
Pot fi de tip labial (fluiere in care sunetul se produce prin trecerea aerului peste o
muchie ascutita, fixa) su de tip lingual (sunetul este produs prin trecerea aerului pe
langa ancii, care vibreaza);
Muzicuta - anciile muzicutei vibreaza liber si astfel se creeaza sunetul. Este populara,
mai ales in muzica blues, country, western.
Bibliografie

Manual fizica pentru clasa a XI-a, editura All, 2006;


https://prezi.com/jf8anqa1lrph/instrumente-muzicale-cu-tuburi-sonore/;
https://www.google.ro/search?q=tuburi+cilindrice+deschise&oq=tuburi+cilindrice
&aqs=chrome.1.69i59j0l4.9380j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8;
https://www.google.ro/search?q=flaut&biw=1366&bih=638&source=lnms&tbm=i
sch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjGjpjA56_RAhUFbBoKHd8YAUwQ_AUIBig
B#tbm=isch&q=muzicuta&imgrc=giiK7DHzHdUl4M%3A;
https://www.google.ro/search?q=flaut&biw=1366&bih=638&source=lnms&tbm=i
sch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjGjpjA56_RAhUFbBoKHd8YAUwQ_AUIBig
B#tbm=isch&q=bucium+instrument&imgrc=E6u59z5dW93O3M%3A;
https://www.google.ro/search?q=flaut&biw=1366&bih=638&source=lnms&tbm=i
sch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjGjpjA56_RAhUFbBoKHd8YAUwQ_AUIBig
B#tbm=isch&q=bucium.