Sunteți pe pagina 1din 65

i\Torrir= ,

IS-TORICE SI GEOGRAFICE
, 1

ASUPRA

PROVINCIET DOBROGEA
.

. DE

I. A. NAZA1IETTEAN.

---.......--' ...... A _
13

URM AT
e

V. de Legea pentru organisarea Dobrogel.


V de Legea pentru Regularea Proprietiitei
imobiliarea in Dobrogea.

TULCEA
TYPOGRAFIA ROMANA" B. SILBERMANN

1SSZ.

a..-

www.dacoromanica.ro
N -01-TIT

ISTORICE SI GEOGRAFICE

. ASUPRA

PROVINCIEI DOBROGEA

DE

1. A. NAZARETTEAN.

TULOEA
TYPOGRAFIA ,,ROMANA" B, SILBERMANN

1 SS2.

www.dacoromanica.ro
.\W
Aratr
A UT P, dzczceZz'ac2/2
u Lc./ qx-e at..a&resee.:
112 269 82
i a 1871 child in ;,Journal de ; Bucarest" publicam
1-dcorrespondentele\ melle de la Sulina. prin care
aretam speranta si credinta cn Dunarea pine la gu-
rele el va deveni Romans, toti me" calificat de uto-
pist; astedi cand acdsta dorinta a inimei melle sail
realisat asa de curand, asa dori ca Dobrogea se fie
bine cunoscutil, tutorn Romanilora pentru ca si el s'o
pets iubi precum o iubescn e, in acdsta speranta,
cern mai intaiu indulgenta lectorilorn mei pentru
lacunele si lipsurile ce va putea essista in acestti
uvragiu.
Este o temeritate din parte'ml de avoi merge pe
un drum ne umblat de nimeni pin'acum, de oare ce
Istoria si Geografia acestel Provincie nu se Oisescii
deck, intr'un mod laconic si necomplect, risipite in
Istoria si Geografia Imperiilorn la care a apartinut ea
la differite .epoce; de aceea previa dar pe lectorii
- mei ca in acesttt uvragiu, el nu vorit assi decht
nisce simple notite, pusse in relief, pe care le am o-
dunat cu micele melle micliloce in timpn. de 12 anii
de cand locuescti Dobrogea, asa ca lasso. altora
mai competent) si cari dispumi de medilOce mai mari
spinOsa sarcina de a reconstitui istoria si geografia
Dobrogei precum si de a suite la lumina bogata el
archeologie.

www.dacoromanica.ro
4,
a

DOFF ,0
r a

In vechime ac6sta Provincie era cunoscuta sub,


denumirea generala de NOESIA-DE-JOS, ea porta asta4i
numele de Dobrogea. Etimologia acestui nume pare
a deriva de la doua cuvinte, unul Slav, dobro (bun)
iar cellaltn Tatar, Bugeac (loch no esplorat), san 0-
geac (locul unde locuesce o horda, un Tribut); Rusi
fugand persecutiunile religiose din Ora lore au gas-
sit un adapost sigur in baltile si mlascinele nelocuite
despre Estul Dobrogel numit si astecii Bugeac si spre
a deosibi Bugeacul sail Ogeacul muntos si fertil,
locuit de Romani si Tatari, el o numira Dobro-Bu-
geac (Bugeacu eel bun San eel fertil), sail Dobro-
Ogeac (bunul loot unde locuesce Hordele Tatare), in
oppositie de Bugeacul mlascinos si ne productiv lo-
cuita de ei.
. Dobrogea actuala este situata intre 449 si 462 gray
duri latitudine si 252 si 272 longitudine.
Ea se marginesce la Nord cu Dunarea, la Est en 9

MarO-NOgra, la Sud si Vest en Bulgaria.

Ea are o superfacia de peste13,967 kilometre P4,

www.dacoromanica.ro
6--
trate, s'o intindere de termi la Dunare de '450 kilo-
metre si la Mar6-N6gra de mai mult de 200 kilo-
metre; muntose si padurOsh spre Vest si Sud, ea es-
te baltOsa spre Ost si Nord.

Essenta solului parti muntose a Dobrogei este ar-


gilOsa si a parti baltOsa este argilo-calcara.

Ac6sta Provincie produce gran, secara, orqt1; mein,


porumb, fasole, linte, madare, tutun, chnipa cartofi,
inu si putin rapita. Ceara si miere este abondenta
si de o calitate superiOra, produsul localiteti despre
Isaccea era destinat Palatului Sultanilora; Legumele
se cultiva pe o scar% intinsa pentru esport. Vita, ciresul,
dardarea, prunul, marul, parul, persica si dudul sunt
raspandite peste tots Provincia, gutuiul, aluna, si cor-
nul se gAsesca chiar si in stare selbatica in abunden-
ta in tote padurile.
Cu patina ingrijire oredul si bumbacul ar putea reu-
si in regiunele dintre Babadagh, Medjedie si Mangalia.
Granitul albn si rosie, profirul, quartu, calcara, silicea
si schistu sunt essentele care compun munti Dobrogei.
Calul, boul, vaca, oaea, capra, ramatorul si asinul
sunt animalele celle mai ingrijite si cu crescerea ca-
rora se indeletnicescii cu placere cea mai mare parte

www.dacoromanica.ro
1

fr

-- 7

din populatiunea rurala a acestel Provincie.


Paserile domestice sunt abondente, iar ogari Dob-:
rogei sunt eel mai renumiti in tot orientul Europei.
Cerbul, capriOra, lupul vulpea si mistretul popu-:
leap. in numOr forte mare tote padurile si turme nu_
merose de mistretu se gases s'in baltile Deltei.
.
Padurile din aceasta Provincie eratt din cello mai
frumOse si renumite pentru bogatia lor; elle se intin-
dean de la crestetul muntilorti pine h malurile
Dunari s'a baltilortt. Incuria Guvernnlui Ottoman, res-
belele Turco -Rush, precum si spiritul devastator insotit
de aviditatea cascigului populatiunei rurale au distrus
si ruinat completamente aceste frumose paduri, asa ca
astedi elle nu mai sunt de cat nisce schelete de pa-
duri care prin math, Ingrijire si dupe un timp in-
delungat vorti putea fi indreptate.
Deosebit de lemnele de food care se estragea pentru
F
trebuinta populatiunei locale si pentru esport in Bas-
sarabia, Galati si Braila, padurile Dobrogel furnisa
si celle mai bune lemne tare de cherestea cu care
se construea si repara o multime de bastimente sle7
punt si caice pe fie care an in tote porturile el, pre-
cum s'o cantitate insemnata care se esporta la Con-
stantinople si la Syra.
Padurele, astedi devastate, care se veda. una pe
.

insula Letti si cealalta pe insula St. George din

www.dacoromanica.ro
II I
8

Delta Dunari, presintit un fenomeni rani in ananele sil-


vice de Ore ce aceste paduri formate de essente cu
redacini pivotante si care iubesat un sol bogat aft
crescut si traesca intr'un sol compus de un nisip fai-
nos de aluvion de la 30-40 centimetre de adancime,
cu un subsol de asem6nea natura dar vecinic inneeat
de o apa salcie-sarata, cu tote aceste circonstante de-
favorabile essistentei unei paduri compusa de stejar,
corns, vita si pleop, arbori lora aft ajuns la o gros-
sime de mai bine de un metro circonferenta.
Legenda locala atribue plantatia acestor paduri un-
ui Ore care pant Turco din timpul primei domina-
tiune Ottomans, cu tote acestea se 'ite presupune
ca data essistentei lortt este anteriora dominatiunei
Turcilorti. Este adevarat insa ca Guvernele care an
succedat la gurele Dunari an aratat o mare sollicitun-
dine pentru conservarea lora, gasindule folossitOre
localitati atilt din punctul de vedere al inbunatatirei
climatului s'al solului cat si ca o stavila naturals
contra inondatiunelora periodice al fluviului.
Regiunea BaltOsa, numit Bugeac, care coprinde
Delta si teritoriul coprins intre Mahmudie si Cana-
rakioi de langa Constanta, produce stuhul care ser-
vesce pretutindinea la construirea, invalisul si incal-
ditul casselor locuitoriloru acestel regiuni, pence de
tote speciile proprie apelorti dulce si sarate, icre ne-

www.dacoromanica.ro
14'
.

9 __.

gre, rosie si de chefal ulei de pesee si unt de mo--


run de calitati superiOre; la gurele Dunari se pescu-
escu Morunul de o greutate care intrece peste 300-
350 ocale unul; chefalul in lacul bairn, cuvidia,
Turbot (calcanul) si cate o data Barbunul pe margi-
nele, Mari-Negre; se mai pOte mentiona si multimea
differitelorit specii de passers acuatice precum sunt
Pelicans, Lebede s. c. 1. s. c. 1.

Printre apele curgatore singur Dnnarea (Istru) are


un parcurs insemnat in acOsta Provincie, tote cellelalte
reulete n'au decat o intindere fOrte limitata din care
uni se perdu in interiorul terrei, iar alti in Dunare
sail in baltile formate de versaturile el. Aceste reulete
sunt: Cernavoda, Garlita. Ta5.aul, Boazcik-dire, Rah-
man-Dere, Borojul, Caclil-sara, Star, Dortuna, Culonec,
Telita, saa Celicul, Taita Slava si Pecin6g.a.
AstAch DunArea se yarn in Mar6-N6gra prin patru
guri: Chilia, Sulina, St. George si Dunavetu. C.

Bratul Sulina este cel mai principal pentru naviga-


tie cu tote ca el este eel mai strimt si mai putin a-
(lanai in tota intinderea lui de cat bratele Chilia
St. George.
Bratul eel mai insemnat ca largime si adancime
precum si ca volum de apa este cel numit Chilia
(Tiagola), si dupil, el vine bratul St. George (HMO,-
-
k

www.dacoromanica.ro
ri
-10
ledu);
Bratul Dunavetu este eel mai neinsemnat si se var-
sa prin lacul Radim si Potita in Mare- Negri.
Nissipul impins de valurile mari si aluvionul de-
pus de corentul Dunarei form6da la gurele bratelorn
Cliilia, St. George si Dunavetu o gramadire de no-
mol (bas-fonds) asa ca intrarea sail esirea bastimen-
. teloru de o immersiune mai adAnca de 4-5 picere
englese este aneviosa si primejdiosa.
Orfeos, Epimenides, Dionisios, Herodot, Pissandros
si Apolonius in descrierea calatoriei argonotilurn la
1350 ani inainte de era Crescina, spun ca Istrosul
(Dunarea) isvorasce din munti Ripeo si ca se impar-
te in dont!, brate in vecinetatea muntiloru. Traciei si
Scytiei si ca unul din aceste brate se varsa in Pont-
Euxen (Mar6-Negra) prin done guri Calon si Arios
formand insula Pefki, Liar cellalt se varsa in golful
Adriatic,
Este netagaduit ca Dunarea in anticitate n'a a-
vut scurgerea ei prin bratele de astedi, si ea valul lui
Trajan de la Cernavoda spre Tasaul, Canara-keoi sau
Cara -barman, putin spre Nord de Constanta, precum
si eel de la Harsova cu acel care se prelungeve
spre lacul Radim pe la Sudul orasului Babadagh an
servit la differite epoce de albie vechelorn brate prin
care Dunarea ajungea la mare.

www.dacoromanica.ro
-11
Dunarea fund principalul si potti dice singurul nos-
tru aster de comunicatio pe apa, cred ea tota Ilo-
manul s'ar interesa de a cum5see in detail parcur-.
sul ei si in acesta credinta void abusa de rabdarea
lectorilorti pentru a'i face o descrier mai pe ,large:
Acest fluviu are un parcus general de aprOpe 3169
kilometre; peste 400 roars sunt tributare lui; el adapa
mai malt de 558,000 kilometre patrate de terren
Pe o singura craca pine la Isaccea conservand in ge-
nere o largime de 566 metre s'o adincime mini-
mum de 17 metre; de la Isaccea 28 kilometre la
vale incepe capul Deltei numit IsmailCiatal (bifur-
catia Ismailului) si Duniirea se imparte in doua bra-
te Chilia si Tulcea. Bratul Chilia absorba 17,27 par-
ti at intregului volum de apa al dunarei si se cob6-
ra la mare printre ambele orase Chilia, iar restul
de 1127 parts trece in bratul Tulcca care si acesta
la 20 kilometre mai la vale, la punctul numit Cia-
. talSt George, se imparte in alte dour brate Su-
lina si St, George. .

Bratul Chilia mentine largimea si adincimea lui


pina la o distanta de 24 kilometre Nord-Est de la
Ciatal-Ismail spre orasul Ismail; (pe acest bratu se alla,
canalul prin care lacul navigabil Jalpuk de la Bolgrad
comunica en Dunarea precum si Canalul Sonta prin
care bratul Chilia comunica cu bratul Sulina). De la o-

www.dacoromanica.ro
r

12
rasul Ismail cursul fluviului la o distanta aprope 16
kilometre la vale se inclina spre Sud-Est s'apoi se
intorce la Nord-Est, si putin mat la vale se imparte
= in trei brate navigabile care se intrunescii aprOpe de
orasul Chilia; de la acest punct malul sting fornieCia.
frontiera Sudica a intinsului Baragan (steppe) din Rus-
sia, iar malul drept este continue espus a fi inondat
la on ce crescere a apeloru. Dunarei. Bratul Chilia se
varsa in Mare prin cinci gurii principale care si ele se
subimpartu in mai mult de 12 alte guri din care nici
una nu este acccssibil bastimenteloru de o immersiu-
ne mai adanc de 4-5 picere englese.
Cursul bratului St. George tinde in genere spre Sud-
Est si contine 41 5din volumul apelorti bratului Tul-
cea sau 8127 al Dunarei de la Isaccea; largimea a-
cestui bratu este in genere de 1200 picere englese.
si adincime minimum de 16 picere englese, numai
aprOpe de imbucatura lui, acest bratu se imparte in
doua canaluri din care nici unul n'a-re o adincime
mai mare de 5 picere englese.
Bratul Sulina tinde cursul sett in genere spre Est si
absorba din volumul apelorti bratului Tulcea; lar-
115

gimea lui navigabila nu intrece 300 picere englese.


La 54 kilometre la vale de la Ciatal St. George
. din bratul cu acest nume se desparte pe malul drept,
zn vecinatatett satului Dunaveti, un mic corent, adinc

www.dacoromanica.ro
4-

-13
si navigabil pentru bastimente de un mic tonagiu, nu-:
mit Dunaveti care dupe un cnrsu serpuitor intra in la-
cul sarat Radim de undo trece prin un mic canal,
Portita, si se scurge in Mare.
De la Braila si pina la Mare prin bratul Chi lia dis-
tanta este de 211 kilometre, prin Sulina de 186 si
prin St. George de 236 iar in linie dr6pta de 176
kilometre.
Inclinarea Dunarei pe bratul Sulina este de 2 police
pe kilometru, cand apela sunt scadute si de 6 police,
and elle sunt crescute.
In timp normal corentul Dunarei, ping la Ciatal-Is-
mail, are o repediciune de 4-5 kilometre pe ora iar
and apele sunt crescute ea trece peste 9 kilometre
Dunarea este inchisa navigatiunei in term -media
de 46 chile pe an din causa inghetului. Durata cea
mai lunga in interval de 10 ani, de la 1869-80
a fost de 96 cline, iar cea mai scurta de 12 Mille, si
n'a inghetat de be de 2 on in ernele aniloru 1872-
73 si 1876-77.
La 1856 o comissiune compusa de representanti
celoru 7 Puteri semnatari Tractatului de pace de la Pa-
ris. a fost constituita cu stop de a inlesni s'a inbuna-
tati intrarea gurelorn Dunarei pentru bastimente de
un tonagiu mai mare.
Acosta Comissiune dupe ce a studiat cello trei brat

www.dacoromanica.ro
-14
principale ale acestui fiuviu s'a decis a face lucrari
provisoriu la inbucatura bratulut Sulina, do ore ce a-
cest canal presenta avantage si inlesniri imediat
cerute de navigatiune iluviului, lasaand ca in urma
se faca lucrari de inbunatatire definitive si mai avan-
tajOse pe until din cellelalte don brate principale;
insa cheltuelile facute atat in lucsu si in darnicii cat
si pentru lucrarile de arta provisoriu la Sulina au
redus starea financiara a acestei Comissiuni in impo-
ssibilitatea de a mai intreprinde lucrarile definive
prOectate a se face la bratul St, George, as'a ca
cea-ce s'a facet la Su lina a trebuit se devie -defini-
tive, cu tote c intretinerea acellon lucrari absorba
cheltueli enorme pe fie care an. .

Dupe evaluatia -faeuta de Sir CHARLES Hartley,


actualul of Ingineru al Comissiunei European lucra-
rile de inbunatatire la bratul St. George ar fi costat
17,000,000 franc' caul celle facute ca provisoriu la
Sulina a costat poste 21,000,000 de franci.
La 1883 se termini mandatul de atata on prelun-
git al acestei Comissiuni si tot in acel anu se achi-
ta si datoriile ce contractase la differite epoce.

Delta propriu disci coprinde tot spaciul din triun_


ghiul format de bratele Dunarei de la punctul im-
partirei el in mai unite canale si pins la tormii

www.dacoromanica.ro
A

-15
Mari-N6gre, ea se marginesce la Nord de bratul
Chilia, la Sud de bratele Tulcea, Sf. George si Du-
navetu si la Est de Mar6-N6gra. Superficia ei este
de 3500 kilometre patrate in care se coprinde si
insula Dranova en lacul Radim.
Verful acestui triunghiu este format de punctul
numit Ciatal-Ismail la Vest si are de base la Est cos-
tele Mari-Negre de la gurele Chi lia si la Sud pe
celle de la Sf. George si Portita. ; ;

Esceptand malurile bratului Sf. George si Chilia


tote spaciul coprins in Delta este supus inondatiune-
lora periodice; el este acoperit en stub si Weil, a-
vend numerose lacuri si bait). intinse si adanci. ,
Populatiunea din aasta localitate mlascinosa se
pOte evalua la mai mult de 11,000 suflete, compusa
principalmente de Rust, Greci si Romani. ,
Solul este compus de un aluvion pulverisat fin si
lipsit de on ce petra, prunt sail nisip granulos; spre
Ciatal-Ismail el are o naltime de 19 picere d'asup-
ra nivelului Mari, la inbucatura St. George de 8 picere
iar la inbucatura Eski-Stambul [vechiul Constantino-
ple) duo bratul Chilia se gasesen mai malts, inaltimi
de nisip ca de 40-50 picere d'asupra nivelului marii
restul Deltei are putine maluri care se intreaca 2
picere naltime nivelul Mari,
0 multime de insule plutitOre, formate din redacini

www.dacoromanica.ro
16--
de stub detasate in blocuri marl de la vre un male, se
ved in lacurile Deltei, unele din ele sunt locuite
chiar, de pescarii uncle ei at cOliba si gradinuta lore.
potagere, aceste in3ule, numite Plaiuri, schimbil posi-
tiunea dupe capriciul ventului.
Delta, lipsita de bassinuri artificiale spre a contine
apele, este mlascinOsa si peste tot inondata la fie care
crescere si debordare a DunrLrei; numal estremiteti-
celort trei brate principale sunt putin afectate de va-
riatiunele volumului apeloril.
La 1874 o societate German, a solicitat de la,
Guvernul Ottoman dreptul de a stabili in Delta o colo-
nie de Nemti de mai mult de clece mii familii, ob-
liganduse ac6sta societate a face cu spesele salle
bassinurile si canalele trebuinciose pentru a transfor-
ma suprafacia Daltel intr'o gradina potagere imensa.
lush din motive politice sublima POrta a refusat aces-
te frumOse avantage si Delta a remas pane astacli ce
a fost si ce este.

Insule principale in Dobrogea sunt: Ciatal, Letti,


St. George, Olinca (pe ac6sta insula este cladit un far
. turnant, care produce la fie care minut o lumina alter-
nativa albs si rum) Ivanesci, Casanerusky, Atarnati
Balaban, Strimbu Prival, Tulchia-mare, Popin si Insula
erpilort.

www.dacoromanica.ro
-17 --
TOte aceste insule sunt formate de apele sail V6r-
saturile Dunarei, numai Insula Serpilorti aseata in
Mare, are importanta el military si comerciala, aviind o
fisiologie cu total particulars. Situata ca o stinca la
38 kilometre in Mar6-Negra, spre resaritul inbucatu-
rel Salina ea n'are nici o assemanare geologica cu a
doua insala care mat essista in tots mare -ndgra la in-
buctitura reulul Zacharia spre cOstele Asiatice, intre
Sinop si Samsun, nici cu vre un Manta de munti al te-
ritorilorn vecine, din care eel mai apropiat este Be:ate-
pe din Dobrogea la o distanta de 100 kilometre si
separat prin Mar6-N6gra s'o intinsa vale mlastimisa
si baltOsa. =
,

Insula erpilorn se afit situata ,la 45 16" 17"


graduri Latitudine si 302 14', 23" longitudine al
meridianului de la Greenwich.
Circonferenta el are peste patru kilometre si contu
rul el este in forma unul .8 opts dessinat orizoutal.
Compositia solalui este de o forinatiune silice, stra-
tificate, pe maluri, in blocuri marl, cimentate intro el
prin centure de aluvion- cretaceti in grossime inegale.
COstele insulei sunt taete in prepastie si alt o nal-
time de 15-30 metre mat sus de nivelul Mari. Su-
prafacia el presinta un platoti inclinat spre resarit,
Vegetatiunea dupe dinsa est forte bogata, dar subsolul,
adinc de 2 metre, este compus de un fel de ciment

www.dacoromanica.ro
ri
-18
no area care se intareste indata la contactul umecle-
le dar care nu conserva soliditatea lui mult timp.
pe partea despre Resarit sa Aft aglomerat un strat
adinc de guano depus de pasarile aquatice care BA
adapostesci acolo in numer fOrte insemnat,
Climatul insulei este din celle mai salubre si mult
mat teinperat decat in terra. IsvOre de apa dulce
aparenta nu este pe insula, dar duo indiciile care le
am veclut eft trebue se esista; pima astaji apa de plOe
adunata in citerne este singura care serva la trebu-
intele locuitorilorn el.
Este cunoscut s'am vedut cu proprii met chit
eft oile si caprele crescute sali importate in insula,
nu simtn necesitatea de a sa adepa; celle importate cu
care am esperimentat ea, dupa doua cline de la sosi-
rea lore in insula aid refusat apa ce le offeream si ca-
re era adusa de la Dunare, apa cu care el erati obici-
nuiti, acestli faptu strainu am observat in timp de 14
Mille cat am mat stat acolo. . ,

Pan'acum (jece ant nici o specie de arbors nu esista


in Insula si sa, pretindea ca el nu reusescu acolo, insa
incorcarile facut de mine, in anii cat am representat
Compania Fare lora Imperiulul Ottoman la Salina, an
rensit pe deplin i astecli suet vr'o 15 Accacia si
Ay]eantus plantati de mine care an o versta de 7 qi
8 arAi. . . , , , ,
;

www.dacoromanica.ro
v

-19
Apropierea si abordarea insulet este periculOsa bas-
timentelora din causa stincelora presarate sub ape
la o mare departare de mal de jur imprejur.
Astacli acesta insula este locuita numai de patru
gardieni al Farului, trecut in possesiunea Comissiunet
Europeena a Dunarei si de o garnisona military Ro-
mana de sapte soldati. Singura clactire care sa rata pe
dinsa este turnul farului cu dependentele lut, construi-
te de Rust pe la anul 1846-47; acest fare produce o
lumina alba cu eclipse la interval de 20 secunde,
care projecteasa piny la o distant& de 30 35 kilo-
,1

metre pe mare. F
".,
Printre istorici antici Strabon eel intent face men-
tiune de aceste insula ca essistand la gura Boresthe-
nulat (Dnieper) sub numele de Leuca sail insula al-
ba. Numele de Insula erpilora (Fido-nissi) i s'a dat
mat in urma din causa multimei serpilora care sa a-
depostesca acolo, aceste reptile provini din Dun are
si nici unul din ei nu este veninos, multi an ajunsa
la marime de dour, metre si grossime de 20 centi-
metre circonferenta, et fugal de omu si nu'l ataca nici
o data, el nu se lupta de cat pentru a'01 apara viata, ,

muscatura lora chiar n'are efectul nici cat impunse-


tura albino!.
Importanta Insulei k$erpilora in anticitate c:,. intre-
posit al comerciulut era, fOrte inure, tote marfurile

www.dacoromanica.ro
3.

I -- 20

intregalili transactiune cu litoralul Est, Nord si Vest


al Marei-Negre precum si cu interiorul fluviuriloru
Dunarea, Dniesterul si Dnieperul se depositau acolo.
,
Strabon mentionaqa ca in acOsta insula, esista un fur-
mos si maretu templu dedicat lui Asil si ca Elleni
consiclerati insula ca un loc sfant, locuinta sufletelor
lui Ajax, Asil, Patrocl, etc s'o numeati Insula heroilor
si Insula reposatilorn; chiar drumul de la ac6sta in-
sula spre Istmul Tavrida din Chersona it numeati Ca-
lea lui Asil.
Sub dominatiunea Russa multe objecte antice au fost
descoperite in ac6sta insula si transportate in Russia.
La 1873 am locuit'o si en 16 cline in care interval
dupa multe septum n'am putut descoperi dent fonda-
dementele templalui mencionat de Strabon, doua placi
de immure, ca de un metru patrat fie care, dupa scul-
ptura lora part a fi servit ca cornice la acel templu,
aceste lespede pant a fi trecute prin foci , ce a ce ma
face a presuptme ca si templu a fost distrus prin incen-
diu; am mai gasit si o alta para taiata in patru unghiu-
ri ca de un stingin lungime si 80 centimetre grosime
si largime avend o inscriptiune in limba si caractere
Ellena pe partea- superiOra a lungimei, acOsta pan a
apartinut naosoleului unui heron mort in localitate, nu-
mele si data n'am putut constata de Ore ce partea un-
do a trebuit se fan mentiune este farainata. Aceste

www.dacoromanica.ro
r

-21
reminisente timpurilora antice si pote multe alte (Jaen
si astaqi reingropate iii locul unde be am descoperit
qteptand ca Guvernul se ea masuri pentru conser-
varea lora. , ,

In partea despre Sud-Est se observe urmele anti-


cului port unde se adepostan bastimentele si tot in
vecinatatea acelui loon pe piston_ se gasesee o etintita-
te mare de oale sparte din care uncle dessinate cu
colors vie si bine conservate.
0 multime de monede El lene, Romane, Venetiane si
Genovese sa gasesca la fie care pasu, acesta dovede-
te dominatiunea si locuinta acestor popOre pe insula
erpilorn. ,
Cu putina ingrijire si cheltueala acesta insula ar
deveni o statiune balneara din celle mai placute si
salubre de ore ce apele el sunt curat apt), de Mare ne
amesticate cu apa dulce precum este casul la Con-
stanta.

.1 ;
Climatal Dobrogei este in genere salubra, singur
febrele sunt cunoscute ca b6la locala insa elle nu sunt
pericolOse ca in alte localitati in conditiuni geologic ca
Dobrogea si nisi nu bantue in toti am, cel mai bunt
remediu de preservare este un regim de alimentatiu-
ne substentiala si azotata, s'a se feri de umecleala nop-,

www.dacoromanica.ro
A

A
22

Word; reoa reputatia climatului Dobrogei, considerat


ca forte perniciOsu si ca mormantul straiailora provi-
ne din causa boalelorn care au bantuit in tot-de-una
armatele de invasiune, acesta nenorocire nu provinea
in realitate decat din defectuOsa organisare a serviciu-
lui sanitar i alimentar al aceloru artnate, cea ce s'a
probat prin ultimul resbel Russo-Turcu,
Longivitatea este tot asa de mare aci ca on uncle,
in tie care sate. se gasescu col putin dece la Rita a
populatiunei avead o varsta mat inaintata de 75-85
ani. , --
Serviciul Sanitar s'a stabilit in Dobrogea astadi du-
pa sistemul celoru lalte Judete din Terra, si afara de
medici platiti de Stat fie care comuna Urbana are me-
dicul sett Comunal.
Cate un spital Judetan s'a infiintat in orasele de
a
residents a ambelora Judete, deosebit de cello orga-
nisate de fie care arondisment in orasele de resedin-
ta a administratiiloru.
Servicinl Sanitar maritim fonctioneasa la gurele Du-
narei sub o directiune s'un regulament special. Acesta
servicia este menit a impedica introducerea in Terra
maladiilortt contagiese prin bastimente.
5=1:136.===1777:2

ffc
Agricultura i Industria este forte inapoiata In Dob-

www.dacoromanica.ro
'11
I

--- 2 3

rogea, pottt dice Intr'o stare primitive; plugul este a-:


rareori intrebuintat, rarita este instrumeiAul general
al plo;.,,,hriet locuitorilom. Sistemul estansif, en clacere
bisanuala si trianuala este adoptat pretutindenea. .

Dobrogeni prefers cresterea vitelorn s'a albineloriti


la lucrul phinfintultti. Cu tan scadamantul populatin-
nei animala, din cause resbelulut, emigratiunet si epi-
zootiei din ant din urma, Dobrogea poseda si astadi
turme numerOse de vite si cu drept cuvint renumite:
Afar de cultura arborilorn fructifere locuitorit a-
cestei provincie se ocupa fOrte mult cu cultura vi-
tel. Localitatea numita Sarica In Plassa Tulcea este a-
coperita cu vii pe o intindere mat malt de o sate ki-
lometre patrate si produce vinurt renumite care arct
intrece Odobesci si Dragasni data fabricarea lora ar
fi ingrijita.
Vr'o cateva stabilimente de distilat spirt, o fabrica
de Sapun, alto de luminari de sea si de ceara, vr'o-
r cate-va casierii, tabacarii, o fabric de saiac s'alte mici
industrii sent celle mat respandite in Dobrogea. Po-
pulatiunea Bulga,ra si parte din cea Romany product
tote celle necesare lora asa ca nu Limon nimic din
fabricatele streine.

Chit de comunicatie nu ()sista in Dobrogea alte j

decat celle mostenite de la Turci; inprima linie se


1'

www.dacoromanica.ro
.4/

-24
pole mentiona calea ferata Cernavode-Constanta 67
kilometre soseaoa Tulcea-Isaccea 37 kilometre si cea
Tulcea Babadagh 35 kilometre; un Corp de Ingineri
retribuit de Stat de la 1879 a inceput lucrarea u-
,
norn retele de sosea pe o intindere de 120 kilo-
metre din care 2 '12 s'a si dat in circulatie in Ju-
detul Constanta iar restu va fi gata in campania a-
nului corent. e

EI:1=117.
Comersanti engrossist sunt forte putin la numer in
Dobrogea, lipsa lorg se simtii prin preciul esagerat
de scums cu care se vend tote objectele; detaillisti
insa sunt in numer essesiv de multi in proportie cu
populatiune.
Principalul comerciu de esportatiune consista in
Mari, brancleturi, pel de differite animale domestice
si selbatice, gran, porumb, orclu, ovechi, fasole, mie-
re, ceara, peste serat si prOspat, icre, clei si unt de
peste, Ose de animale, lemnaril si vite.
Importul se compune de coloniale, fererie, quincail-
lerie, teseturt si differite alte fabricate industriilora
streine mai ales al Austriel si Germaniel; mare parte
din aprovisionari se facia la Galati si Constantinopole
iar de la locurile de productiune de a dreptul for -
te putin. 1 4

www.dacoromanica.ro
25
Invetamintul Public a fost nul in Dobrogea,_ ara-
reori cate o scold primary essista pe linga o biserica
sau Djamie. Astadi s'au infiintat scole mai in tote
comunele urbane si rurale. Judetul Tulcea posseda 35
stole publice si 8 confesionale care function*, elle
suntu frequentate de 1371 elevi de ambe secse, si al-
to 20 locale sau mai construit acum in urma. Dupe
indicatiile D-Iui Prefect de Constanta, anul trecut esis-
ta in acel Judetn 37 stole de =be secse frequenta-
te de 1560 elevi si eleve.

Dobrogea ab-antiquo a fost locuita de Romani si


cu dreptu cuvint se Dote assigura ca ei sunt locuitori
autochtoni al acestei provincie, chiar si localitatile un-
de sunt asedati locuitori de alta ginta an pastrat pi-
ng astadi numirile Romane care le avean din vechi-
me, precum sunt: Calica, Parlita, Saraca, Portita, St.
George, Iglita, Petra -fetes, PetrOssa, Cocos, Dragaica;
Tocilele, Valea-pleopiloru, Oblusita, etc. etc.
Dupe Romani s'au introdus in Dobrogea coloniile
denumite Gagausi, veniti in Europa din provincia
.

Caramania, Asia-mica, uncle esista si astadi parte din


ei, care dupe tipu pare a fl de rassa Turcomana, dialec-
tul lora variasa intro cea 'rural si Tatara. Membri a-
cestori colonic se 4.rasesen stabiliti d'a lined litora-
lului Xarei-Negre de la Burgas piu'in 13asarabia, con-

www.dacoromanica.ro
, I ,

-4- 11

26

serrind pretutindinea pin'astadi moravurile, datinele


si limba lore ca si eel din Caramania, nealiinduse cu
nici una din nationalitatile printre care traiescii, fie
crescine7ca si dinsi sans musulmano de ginta lora pre-
cum sunt Turci si Tatari.
Remasitele coloniilorn Grece Bysantine care se sta-
bilise in Dobrogea in timpul Imperiului lora se mai
gisescn i asteiji in numer fOrte restins, precum sunt
eel din comunele Ali-bei-Chioi, Ak-Cadan etc.
In al 16a secol, Tatari Caraibi si in al 171! secol, Ta-
tari Cabaili de ginta Noglaai din Bender, Chotin si Aker-
man s'an refugiat in Dobrogea pentru a soap de sub do-
minatiunea IVIoscovita, s'an fondat mai multe sate si orase
Rusi Cosaci si Haholi, in urma unortl persecutiuni
religiose an emigrat din Russia in Dobrogea la dif-
ferite epoce, si partea cea mai mare din ei s'an sta-
rry;

bilit in regiunea baltOsa al acestel Provincie numita


Bugeac.
Cu mull in urma cucerirei Dobrogei de Ottomans,
Turci s'an aseqat ca locuitori stator nici.
Iar pe la anul 1840 Bulgari despre Bazardjik din
Bulgaria an inceput a emigra in Dodrogea uncle an
format eel molt vr'o 30 sate.
La 1844 German): (vabi si Alsacieni) stabiliti in
Russia de Imperatul Alessandro I an inceput si el a
trece in Dobrogea uncle au format pin'astedi vr'o

www.dacoromanica.ro
27

ce comune rurale.
Dupe resbelul de Crimea, la 1857-58, Tatari din
Crimea, Cerchesi si Abasi din Caucasia emigrand in
Turcia, parte din et a fost asedato in Dobrogea; insa en '41

resbelul din 1877 tots Cerchesi, Abasi precum si ma-


re parte din populatiunea musulmana Turci si Tatari
art emigrat in Turcia de uncle nu sail intorst decat
un nutner restrins de Turci si Tatari.
Astodi populatiunea Dobrogel se urea in total la
166,812 suflete, importito in clece differite natio-
nalitati:
In Judetul Tulcea '1' In Judetul Constanta
Romani 34840 14884
Balgari 21920 , . . . 8429
Rust 16336 . . . 332
Turci 9300 . . 14947
Tatari 8530 . , 22584
Armeni 823 . 295
Greci 3681 . . . 2607
Ebrei 2405 . . . 468
Germans 2310 . . 116
igani 1030 . . . 4.

Differite Nati. 725 250


101,900 64,912

I
www.dacoromanica.ro
-28
Nnmerul acestoru populatiuni cresce clilnica prin
contingentul de emigrants care sosescu din Bulgaria,
Russia, Turcia si Austria.
Caracterul general al acestoru populatiuni este fOrte
blandrt, supusn legilorA, labrios si economy; fie care a
pastrat virtutile si viciurile predominante al gintel
salle, civilisatiunea patrunde in moravurile ion cu
mare inlesnire.

Locuitori Dobrogei se impartn in trei principale


religiuni: Cresting., Mahomedana si Mosaica; Cei de re-
ligiunea Cresting, se imparts in 17 secte: Ortodocsa,
Catolica, Una, Evanghelista, Staro Pravoslavnica,
Nemol6ca, Lipovana, Bispovca, Parujanta, Oblivanta,
Duhobra, Rascota, Staroverta, Sobotnica, Malacana si
Scopita. Cei de Religiunea Mahomedana se impartn
in trei secte Seita, Sunni. si Chizilbasa:
Dobrogea possedt sasse Manastiri de barbati si
doua de femei, putin populate; aceste sunt doua la
Slava-ruseasca din care una pentru femei; doua la Ce-
lic, .din care una pentru femei; uua la Tekke, alta la
1 Taita, abandonate; una la Savun, iar a sassea la Cocos
locuita esclusiv de Romani veniti din Transilvania; lo-
cuitori celorlalte manAstiri ingenere sunt Rust.

www.dacoromanica.ro
-29--
Dominatiunea Romani a lii.sat unite urine ne stet-
se pin'astadi: Campu Legiunelorn III si VIII de la
Ig lita, fosta Trosmis; didul parade' cu cursul vechiu-
lui canal al Dunarei pe linga Babadagh, Orasul Con-
stanta, presupusa Tomis; Mangalia, vechia Kalatis; Ca-
ra-harman, fosta Istria, care pare a fi fost un rasa
la imbucatura primitive a Dunarei (Istros). Actiaalul
Medjedie (Cara-su), alta data port frequentat de mul-
time de bastimente, baltile care se vein astadi ince-
pand de la Cernavoda (Boghz-keioi, satu canalului), si
mergand pine 1, Ala-Capu dovedescn ca vechiul bratu
al Dunarei incepea de la actuala Cernavoda si se pre-
lungea pe la Medjedie spre Ala-Capu, Tasaul si dedea
in Mare pe la Caraharman (Istros) sate Canara-kioi..
Inchiderea acestui canal att format baltile' de care es-
te inconjurat astadi Medjedie; si inchiderea comunica-
tiei acestorii balti cu Dunarea de earn Compania Cai
ferata, contra stipulatiunelorn Caetului lore de Ins:1r-
cinare, a trnsformat Medjidie intr'un punct infect si
mortal locuitorilorn sei prin miasmele nesanatose pro-
duse de mlascinele si baltile stagnante care numai pot
comunica cu Dunare spre a se curati la fie care e-
poca de crescerea apelorn. Dupe opiniunea mea admit
mai lesne ca vechia Medjidie se fi fost adevarata To-
mis, de Ore ce ea intrunesce cu mai multi esactita-
to conditiunele atribuite acestui din ulna, care nu

www.dacoromanica.ro
30 ---

se putea clari de la mare dupe cum Constanta este a-


parents de la o mare distanta.
Nicolitelul dupe intinderea ruinelorn sine pare a fi
fost un rasa. insemnat in vechime si se pretinde a fi
vechea Trianopolis san. Trajanopolis; nu de malt i se
acorda o populatiune de peste 30,000 suflete; astacli ea
este o comuna rurala si se cumisce sub numele de
Fantana-Nedelea, Satu-Manastirea sail Nicolitelu.
Macinul actual se considers ca vechia Acsiopolis.
Catunul Rakel intre Isaccea si Macin pare a fi fost,
dupe ruinele salle un camp militar Roman mai ma-
re decat Ig lita, si ruinele salle n'au fo3t Inca esplo-
rate pe Gaud de la Iglita o Comissiune archeologi-
ca francesa a transportat in francea la 1857-58 pe
data- bastimente, bine incarcate, mare parte din anti-
citatile descoperite acolo.
Afars de ruinele ce se vedti la Mangalia, Bestepe
si Isaccea se mai gasesen o multime de clidiri anti-
ce intre Nicolitel si Manastirea Celicu; in padurea
care desparte aceste doua localitati se gaseson multe
cesinele si aquaduce Romane, vase de ptunfInt arse ca
de 4 metre dimensiune, ingropate si d'asupra carora
a crescut padurea; am vOciut unul din aceste vase
desgropat de calugari Mitnastirei Celicu, de sub reda-
cinele unui stejar, de o grosime ca de un metru cir-
conferenta pe care a desradacipat'o, acest vast). era la

www.dacoromanica.ro
'r fi rl 11 7,
31---
o adincime de un stinjin s'acoperit en o placa de pea-
tra pe care crescuse copacul, dupe aparenta aceste
vase servea pentru conservarea vinului sail a core-
alelera.
Multimea monedelorn. antice Ellene, Romane si By-
ti santine precum si a ruinelortl care acopera mai W-
O Dobrogea sunt tate probe ca ac6sta provincie a
fost odata cu mult mai populata si mai inflorita de
cat este astagi. Paduri selbatice an acoperit locuinte-
le si orasele populatiunei care a disparut, si a le ca-
rei urine nu se veda dent prin niste 1idiri in rui,
ne, aquaduce, cismele, arbors fructifere, ca ciresul, pru-
nul si nucul, remase ca o amintire printre padurile
cele mai nefrequentate.
0 multime de darnburi (Tumulus) se gAsescil in Do-
brogea si pard a face parte din cello aflate in Bas-
sar tbia si care se prelungesmi piny dincolo de Rume-
lia Orientals; unele din aceste damburi sunt mormanti
heroilora iar altele serveau ca dupa verfurile lord sa
comunice semnalele de resbel si de pail a.

Dobrogea sud Guvernul Ottoman forma un singur


Judetu sub denumirea de Sandjacul, Livalicul sail Mu-
tessariflicul Tulcei si facea parte din Provincia (Vilaye-
tul) Dunarei care coprindea WO Bulgaria si Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
32

Ea era administrate de un Mutessarif cu residenta


in orasul Tulcea s'avea o intindere in lungime de
la Gurele Dunarei ping la Cernavoda inclusiv si in
largime pe malu marii de la Velcov ping dincolo de
Constanta; Ea era impartita in sapte Cazale salt Cai-
macamlicuri (aroudismente): Tulcea, Sulina, Kusten-
dje, Macin, Harsova, Babadagh si Medjidie; si in
patru Mudirlicuri (Po Chilia, Isaccea, Mahmudie
si Cernavoda.
Ori ce aglomeratie de casse forma o comuna care
se administra de Ciorbagii (Juratt), alesi de consatenii
lord, sub presidentia unui Muhtar (Primar) numit de
Guvern; Mudiri celorn patru targulete numite etas sus
administrau comuna impreuna cu un consiliu alesti.
de locuitori; iar Justitia se impartea de un Naib (Ju-
decator de Pace) numit de Guvern, assistat de un
Consiliu asemenea ales de locuitori comuneit,
Arondismentele erau carmuite de un Caimacam,
numit de Guvern, cu concursul unui Consiliu ales de
delegati Comunelorn sud title de Medjilissi-Idarei-Ca-
za; iar Justitia era presidat de un Catlin numit de
Guvern avand de consilieri tree notabili alesi tot de
aces delegati sub deuumirea de Medjilissi-Daavi, si
judecan in prima Instanta.
Un Consiliu Judetean, Meejlissi-Idarei-Liva, alesn
de delegati arondismentelon. administra Judetul im-

www.dacoromanica.ro
I
J3
preuna cu Mutessariful numit de Guvern: si un Con-
siliu Judiciar, Temizi-Hukuk, assemenea alestt de a-
, , cei delegate administra Justitia, sub Presidentia unul
Hakim (Judecator) numit de Guverna, atat in mate-
rit de Apel (Istinaf) contra Decisiunelorn pronuncia-
te de Tribunalele de Arondismente cat si ca Tribu-
' nal de Prima Instants al Judetului.
Mutessariful, Caimacamul, Mudirul si Muhtarul pre-
cum sl Naibul, Cadiul si Hakimul eraa de drept Pre-
,sedinti Consiliilorti care se aflan sub ressortul lora.
Capit tutora religiunilora eraa de dreptu membru in
tote consiliile, fie Administrative, fie Judeciare; In ma-
i- terii pur religiOse et judecau pe tot' credinciosi lora
fara amestecul Guvernului civil, care era numai da-
tor a't acorda tot concursul cerut fart nici un con-
,

trol. din partea lui.


Affacerile comerciale eraa lassate sub Juridictiu-
nea unui Tribunal de comercin cu residenta in Tulcea.
Astaclt Dobrogea Intinsa pe de o parte pina la ji-
durile foster cetate Silistra, iar pe de alta parte pi-
nt dincolo de Mangalia, este impatita. in doua Judete
Tulcea si Constanta, administrate fie care de cote un
Prefect in puterea unel Legi Organica special pentru
Dobrogea, si cu concursul unui Consiliu Judetan a-
lestt de delegati comunelorti intregulul Judetu.
Judetul Tulcea este impertit in patru arondismen-

www.dacoromanica.ro
34
to si dour, Po Arondismentul Tulcea en 41,400
suflete; Macin cu 21,900 suflete, in care se coprinde
si Politia Isaccea; Babadagh cu 30,200 suflete si Su-
lina cu 8,400 suflete, in care se coprinde si Politia
chilia-Veche. , ,
Judetul Tulcea are peste tot 7 comune urbane si
,
58 rurale cu 61 catune.
Judetul Constanta are 7 comune urbane sT 73 ru-
rale cu 103 catune; el este impartit in cinci arondis- '
mente: Qonstanta cu o populatiune de 11,839 suflete;
Mangalia 12,433; Harsova 8,825; Medjedie 11,503 si
Silistra-Noun 20,312. . .

Fie care arondisment este sub juridictiunea unul


Administrator si fie care comuna a unui Primar, cu un
consiliu comunal.
La residentele de Arondisment stint stabilite si ca-
te un Tribunal de Ocol, compus de un Judecatur, un
Sup leant s'un Substitut de Procuror; Aceste Tribunale
fan serviciti Judecatorillora de Pace si a Tribunale-
lorti de prima Instants.
Un Tribunal de Apel esistit pentru tOta Dobrogea
eu residenta in Tulcea.

Comunele urbane in Judetul Tulcea sunt:


Tulcea actuala, cladit de vr'o 50-60 ani la Sud-

www.dacoromanica.ro
-35
Est de cea veche, este capitals Judetulut en acest nu-
me, residents autoritatilorn superi6re Administrative
si Judiciary al Judetului si Military al Dobroget. sea n-
nul eparchiet episcopatului Grec, s'a Proto-Ereul ui
Roman. Are o populatiune de 25,000 suflete si este
situata in amfiteatru pe cOstele dealurilorn dupe ma-
lulu drept al Dunarei care it da un aspect din cello
mai furmOse si pitoresca. ; :

Tulcea ca port comercial este putin important, iar


ca port militar ea este admirabil situate si unica pe
Vote Dunarea. Portul militar de astadi prin situatiu-
nea lui ofera adepostul cel mai signr pentru ernarea
bastimentelora, si dace, el se va largi prin unirea
lui en lacul Zagran de care este despartit de un
spaciu ca la 200 metre, s'ar putea stabili un ba-
sin mare si comod pentru curatirea bastimentelorn
s'un arsenal de construetie si reparatie navala din cello
mat importante s'a carom lipsa este fOrte mult sim-
tita de navigatiunea fluviala. 1;

Cheul de peatra dupe malul Dunarii, Palatul Ad-


ministretiv, celle trei casarme si doua spitale, sapte
biserici al diferitelorn confesiunt, precum si celle
doua moschee, sunt cladirile principale din Tulcea.
La marginea Est al orasulut se p.Ote mentiona pro-
montoriul Hora-Tepessi (Dambu Horei) nude Majestatea
Sa Regele CAROL I a pus fondamentul until monu-

r www.dacoromanica.ro
-36 :---
ment comemoratif pentru a doua incalicarea Romani-
lorn in Dobrogea.
Bestepe (cinci damburi) nu departe de Tulcea es-
te aparenta le o distanta de 120 kilometre despre
mare; legenda Ionia spune ea valurile mares -negre
scaldan data poalele acestori dealuri.
Orasul Babadagh, care nu do mult numera o popu-
latiune de mai bine de 10,000 suflete si era centrul
unui comerciu fOrte important, astadi n'are dent
3,200 suflete. Gradinele acestui rasa sunt din celle
mai furmOse, clima si apa ei sunt fOrte salubre. Posi-
tiunea ei centrala si strategica promite un viitorn.
frumos.
Macin are o populatiune de 4,500 suflete; este situ-
ata pe malul drept al canalului Dunarei cu acest nu-
me si se presupune a fi vechiul Axiopolis.
Sulina ()rasa recladit din noun pe no terren arti-
ficial produs din umpluturile balti cu savura adusa de
bastimente, a fost destrus totalmente la 1854 Julie
18 de Vice-Amiralul Engles Parker in urma assasi-
nari fiului sea de Ware voluntari grecii inrolati in
armata Russa.
.

Acest orasel precum si insula Serpilorn an urmat


in tot-d'auna sOrta Deltei Dunarii; Smulsa de la Turci
la 1812 odata cu hrapirea Bassarabiei, Rusi a sta-
panit'o pine la 1854, cand Austriaci a ocupat'o mi-

www.dacoromanica.ro
37

lit .rester la incheerea Tratatulut de Pace de la Pa-


ris in lout de a preda Sulina si Delta Romanies con-
form stipulatiunilorn acelui tratat ele att trecut sub do-
minatiunea Imperiulut Ottoman in urma unorn invoeli
diplomatice. Assiedath de Rust timp de onto luni si
bombardata tret dille continua la Octomvrie 1877 Su-
lina a fost predata Rusi lorn in basa stipulatiunilorn
tratatulut de la Sau-Stefano, si la 26 Noemvrie ace-
Iasi an ati remis'o Romani lora conform prescriptiunei
tratatulut de Berlin.
Acest orasel datoreasa esistenta lut numai positianei
salle domnitOra la gura bratulut navigabil al Dunarii;
portul lui este singurul in Mar6-N6gra, dupe Bosfor,
adapost sigur pentru bastimente in on ce timpu si
el este frequentat anualmente de mat mult de 6,000
bastimente de Mare si de fluviu.
Populatiunea stabila Saline' este de 3,400 suflete
iar cu acea flotanta se 'Ate calcula pint la 6,000.
Aci este residenta Autoritatilortt administrative si
Judiciare al Arondismentului cu acest name, a di-
feritelorti ramure de administratiune al Comisiunet
Europeans, a Dunaret; posseda patru biserici, done
djamii, un spital, mai multe ateliere de fererie si
reparatia bastimentelorn, si cladiri marete care ar
face onOre unut ()rasa mare. ,.
Sulina mat este si residenta a sapte Consult pute-

www.dacoromanica.ro
W6 I( 1'
-38
rilora streine si a Agentilort comerciali al mai mul-
tori Casse marl de Comerciu din Braila si Galati.
Orasul Isaccea (Oblulita) alta data capitala Dobro-
gel i astacli orasel cu o populatiune de 2,400 suflete
este renumita pentrti mierea, ceara, vinurile si tutu-
nul ce produce vecinatatile lui.
Chilia-Veche cu 1,800 suflete si Mahmudie en
1,400 suflete de locuitori sunt doua orasele care n'aii
alta importanta si resurse decat positiunea lora du-
pe malu Dunarii si ca centru a vr'o cateva sate.
In Judetul Tulcea se mai pOte mentiona si Coma=
na rurala St. George aseclata pe malul sting de la
gura bratului Dnnarii cu acest name, ca fOrte impor-
tanta prin comerciul sea de esport de peste si icre, po-
pulatiunea stabila a acestel comune se urea la 800
suflete.
Portita, canalul prin care lacul Radial i bratul
Dunarii Dunavetu r,omunic cu Marea, este forte im-
portanta prin comerciul seu de poste si icre de che-
fal precum si de cereale esportate prin mici basti-
].' mente care se introduce in Raclirn prin acest canal.
In vacinatatea acestut loon se produce s'o mare can-
titate de sare de mare. Portita ca posesiune Roman va
avea odata un viitor strelucit de Ore ce posed, tote
elementele naturale si lesniciOse pentru a deveni un
port vastn. si sigur care ar rivalisa si intrece pe tote
iS

'

www.dacoromanica.ro
-39
celle lalte porturi dupe Mare- Vegas, si o statiune de
antreposit al comerciulul nostru de esport; pentru
ac6sta nu este necesar decat a largi canalul prin dra-
garea pamantului de la mal mentinand intrarea libe-
ra si adinca prin doua diguri paralele, si legarea Ra-
elimului prin o retea de drum de fer cu celle lalte
artere din terra. ,
Comunele urbane din Judetul Constanta sent:
Constanta aseclata pe platoul dupe malul Marii-Neg-
re datoreasa esistenta ei Cal-ferate care o leaga cu
Dunarea; esita .de sub ruinele el pe la 1852 acest
rasa a devenit unul din celle mai furmOse din DO-
brogea in putini timpt, dar desvoltarea lui a fost im-
pedicatu din causa lipsei de apa potabila si necomo-
ditatea portului sett, espusti la venturile Est, Sud-Est
si Sud, care'l fan de multe on inabordabil; sursele
de la Anadol-koi arty. putea lesne indestula orasul cu
apa de Ore ce esista deja un aquaduc cu un reser-
voar stabilit de Guvernul Ottoman si care a alimen-
tat orasul in timp de vr'o 4-5 cline. -,

Constanta este capitala Prefectures cu acest nume


s'are o populatiune de 5,454 suflete, ea a devenit o
statiune balneara frequentata de multi visitatori, pentru
care s'a si redicat o cladire mareata spre a inmulti i.

confortul lore. Bulevardul el dupe malul Maril este


fare, contra dicere positiunea cea mat furmosa s'are

www.dacoromanica.ro
4.

,
40
o privilesta din celle mai placute pe nemarginita Mama.
Medjedie statiune cal ferate intre Constanta si Cer-
navoda este fOrte importanta pentru larmarocul el a-
nual de la 15 Octomvrie care dureasa 15 Mille si
uncle se aduna Comersanti din tote regiunele Orien-
tului European. .
Mangalia port de Mare, Harsova, Kusgun, Ostrov
(Silistra-noua) si Cernavoda pe malul Dunarii sunt cora-
pie fora mare insemnatate, numai eel din urma are
importanta lut ca Cap al Cai-ferate de la Dunare
la Mare.

TULCEA 1882 MAR' TIE.

o a

www.dacoromanica.ro
III
41
1_1 0-
Pentru organIsarea.Dobrogel
-:.

s- Froptulgatei la 7 Martie 1880


I UBL1C AT IN MONITOR UL OFICIAL No. 57.

CAP. I 1 ',: ..
Despre teritoriul Dobrogei
Art. 1. Dobrogea, anexata Romaniei prin tratatul de la
Berlin, precum si Delta Dunarei i insula erpilor, se
imparte, de o cam data, in doue judete.
Art. 2. Aceste judete se sub-impart in ocoler oc6-
lele in comune urbane si rurale.
,
CAP. II.
- Despre drepturile Dobrogenilor.
Art. 3. Toti locuitorii din Dobrogea earl, in ciiva de
11 Aprilie 1877, erail cetateni otomani, devin i sunt ce-
tateni romani. .

Art. 4. 0 lege specials va determina conditiunile cu


earl ei vor putea esercita drepturile for politice i cumpara
imobile rurale in Romania propriii disc. 0 alts lege va
statua despre representatiunea locuitorilor Dobrogei in Par-
lamentul roman.
Art. 5. Locuitorii din Dobrogea, deveniti cetateni ro-
maul, sunt egali inaintea legei, se bucura de tate dreptu-
rile cetatenesci si pot fi numiti in functiunile publice, fa-
.ra osebire de origins si de religiune.

www.dacoromanica.ro
, 42

Art. 6. Locuitoril din Dobrogea, pans la "promulgarea


legilor preveclute la art. 4 de mai sus, se bucura de pe
scum de drepturile cetatenesci coprinse in art. 5, 23, 25,
28 din Constitutiunea Romaniei. 4) Guvernul insa, prin de-
cret domnesc, dat in urma incheierel consiliului de mi-
nitri, pOte opri intrunirile periculase ordinei publice.
Art. 7. Institutiunile representative, jtuletene i coma-
nale, se introduc in Dobrogea, dupa esemplul celor din
Romania, cu singurile deosebiri preveclute prin acesta lege
. Art. 8. Locuitorii din Dobrogea nu pot fi urmariti sail
arestati de cat in casurile preveclute de lege.
El nu pot fi sustrai de la judecatorii ce le da legea.
Art. 9. Toti strainii aflatori pe teritoriul Dobrogei se -

bucura de protectiunea data de lege personelor i averei

I).Art. 5. Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea Inv6ta


mentului, de libertatea preset si de libertatea Intrunirilor.
Art. 23. Invetamentul este liber.
Libertatea InvNamentulul este garantatil, Intru cat esercitiul et nu ar atinge
bunele moravuri sari ordinea publics.
Represiunea delictelor este regulata numai prin lege.
Se vor Intl* treptat stole primare in tote comunele Romaniei.
InvOtatura In scdlele Statulul se da fara plata.
1nv6t5tura primary va fi obligatore pentru tinerii romani, pretutindinea un-
de se va afla instituite stole primare.
0 lege specials va regula tot ce privesce invetamantul public. -- ."
Art. 25. Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil.
0 lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea
secretului scrisorilor si depeselor Incredintate postei si telegrafului.
Art. 28 Fie-care are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin pe
titiuni sub-scrise de calve una sac mai multe persOne, neputend insa petiti
ona de cat in numele sub-scrisilor.
Numai autoritatile constituite au drept de a adresa petitiuni In numele colectiv.
.

www.dacoromanica.ro
43

lor, Guvernul insa pote lua in contra strainilor tulburatorI


mesurile cerute in interesul ordinei publice.
Strainii nu vor putea sit Vi ase4e domiciliul in Dob-
rogea fare autorisarea administratiunei,
Art. 10. In Dobrogea nu se pot aplica alte pedepse de
cat acele prevedute de legile Romaniel,
Art. 11, paua la regularea definitive a proprietater i
possesiunei imobiliare in Dobrogea, acesta proprietate qi
posesiune se dobendesce, sa conserve, se transmite si se
perde conform logilor Otomane in vigore pans la 11
Aprilie 1877.
- Guvernul Roman are tote drepturile si atributiunile
pe earl le avea guvernul otoman in acesta materie. Un
regulament de administratiune publics va determina aces-
te atributiuni i drepturi.
Art, 12. In Dobrogea, dijma in nature remane desfiin-
tata i inloeuita printr'o dare banes* care se va hotari
priutr'o lege specials,
Art. 13. Numal locuitorii aflati in Dobrogea in qiva
de 11 Aprilie 1877 si indrituiti delegile otomane, Romanii
i acei indrituiti prin art, 7 diu Constitutiunea Romania!, 1) .

pot cumpera imobile rurale In Dobrogea. ,

Acesta stipulatiune nu Impedica legea ce se va face in


1). Art. 7.*) Diferinta de credinte religiose si confesiuni nu constitue In Ito,
mania o pedicl spre a dobendi drepturile civile si polio a si a le esercita.
I. Strainul, tarn osebire de religiune, supus sae ne supus unei protecti-
uni strain, pOte dobendi impemantenirea cu conditiunile urmatore:
a). Va adresa guvernului cererea de naturalisare, in care va arata capitalul
ce poseda, profesiunea sate meseria ce esercita si vointa de a'si stabili domi-
ciliul in Romania.
b). Va locui in urma acestei cereri, deco ani in tail si va dovedi prin fap-
tele sale, ca. este folositor el.

www.dacoromanica.ro
14 1

. . =
44

privinta stabilirei de colonii agricol pe domeniele Sta- .

tulul din Dobrogea. . .

Art, 14. Legile de espropriere, pentru causa de utilita-


, te publica, sunt aplicabile i In Dobrogea.
, Art. 15, Libertatea conciintei este absoluta. Libertatea
tutulor cultelor este garantath, Intro cat insa celebrarea
for nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor
m oravuri.
Art. 16. Religiunea ortodoxh a Resaritului este religiu-
nea domnitore si in Dobrogea. Aceste judete fac parte
din eparchia Dunarei-de-Jos. .

Protoiereii judetelor i clerul ortodox al catedralelor din


Tulcea si Constanta stint salariati de catre Stat.
Clerul de la cele-alte biserici ortodoxe este platit de
catre comune si comunitati dupa un regulament de admi-

11. Pot fi scutili de stagiu :


.L
nistratiune publica, ce se va promulga prin decret domnesc.
Art. 17, L'ersonalul zi intretinerea principhtelor moschee
...

a). Acei card vor li adus in tern industrii, inventiuni. utile sail talente dis-
.

tinse sat) cari vor fi fundat aci stabilimente marl de comerciii sati de Industrie.
b). Acei cari, find nascull si crescuti in Romania, din parinti stabiliti in tern,
nu s'ail bucurat nici unii nici allii vre-o -datA de vre-o-protectiune strain?1:
e). keel cari au servit sub drape! in timpul resbelului pentru indepidenta si
cari vor putea fi naturalisati in mol colectiv, dupit propunerea guvernului,
printr'o singura lege si fara alto formalitati.
Ill. Naturalisarea nu se pole acorda de cat prin lege si in mod individual .
IV. 0 lege specials va determina modul prin care strainii vor putea sta-
bili domiciliul for pe teritoriul Romaniei.
k V. Mina' Romani sat naturalisati roman pot dobandi imobile rurale-in
om
, Drepturile papa acum castigate sunt respectate.
Conventiunile internationale asta-(Ji esistente Oman in vigore cu tote clausele
si terinenul coprinse intr'ensele. .

www.dacoromanica.ro
:\

45

musulmane din Tulcea, Constanta, Babadag, Macin, Med-


jidie, Her ova, Isaccea, Sulina qi Mangalia vor fi platite
de catre Stat, dupa un regulament de administratiune pu-
blica, promulgat prin decret domnesc.
Art, 18. Clerul celor-alte confesiuni i bisericile qi
templele for se vor intretine de comunitatile coreligionare.
Nimenea nu va fi indatorat a contribui la Intretinerea
until cult. la care nu ayartine. ..

Art. 19, Instructiunea In colele platite de Stat sail de


comune este gratuita.
Art. 20. Invetamentul este liber, NUL" cat Visa eserci-
tiul stir' nu ar atinge bunele moravuri, ordinea publics qi
sanatatea copiilor.
Se vor infiinta treptat pole primare in tote comunele
Dobrogei.
Este liber deosebitelor comunitati i particularilor de
.a deschide coli, sub controlul ministerului insttuetiunei ,
publice, cu conditiunea ca in fie-care din acestea, pe Ian-
ga limba ales& de fondatori sail directori, invetamamtul
limbei romftne se fie obligatoriil.
Un regulament de administratiune publics va regula
tot ce privesce invelamental public i privat In Dobrogea.
Art. 21. Se va infiinta in oraul Babadag un seminar
musulman, ea menire de a forma capil moseheelor qi de . ,
a preda principiile legislatiunei religiose musulmane. A-
cesta scold se va intretine de Stat. 'S

Art. 22, Actele Statului civil sunt de atributiunea auto-


ritatilor ci vile. . .

Intocmirea acestor acte va trebui sa preceda In tot-


d'a-una benedietiunea religi6sa, care pentru casatoril va
fi obligatorie. :

www.dacoromanica.ro
--; 46

Un regulament de administratiane publics va regula


insa esceptiunele i modificatiunele ce se pot introduce la
acest principia in privinta musulmanilor i a lipovenilor.
Art. 23. Fie-care locuitor din Dobrogea are dreptul de
a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni sub-scri-
se de catre una sail mai multe persona, neputand Ins
petitiona de cat in numele for propriu, .

Sub-scriitoril insa de petitiuni coprinde nd injurii in


t. contra Statului roman sail a .autoritatilor publice sunt pa-
sibil pentru acesta de penalita tile preveclute de legi.
Art. 24. Nici un locuitor din Dobrogea, devenit ceta-
ten roman, nu p6te, fara autorisarea guvernului, intra in
serviciul unui Stat strain, fail ca insult prin acesta saiqi7
perda drepturile cetatenesel.
2 - Acelor locuitori din Dobrogea cari, la promulgarea le-
1 gal de facia, ar fi ocupand functiuni publice inteun Stat
strain, li se acorda un termen de un an, spre a cere de
la guvernul roman autorisarea de a functiona; la cas de
a nu dobandi autorisarea se vor considera ca strain, i
fara prejudiciul pedepselor prevedute in condica penala
in contra cetatenilor Romani din Dobrogea cari ar purta
armele in contra Romania
. -I

CAP. III.
Despre administratiunea Dobrogei
Art, 25. Dobrogea este impartita in done judete: Tul-
cea i Constanta.
Judetul Tulcea se compune din patru cote si anume:
Tulcea, Macin, Babadag i Sulina cu insula Serpilor.

www.dacoromanica.ro
."

-- 47
L Judetul Constanta are cinci ocdle i anume; Constantal
Mangalia, Harqova, Medjidie Silistra-Noua.
Art. 26. Fie care judet se administreza de un Prefect,
care are aceleai atributiuni ca cel din Romania, pro-
priil gisa. .
i Fie-care ocol are in capul sera un administrator,
Fie-care comuna urbana sail rurala are in capul el ca-
te un primar asistat de un consiliil comunal.
Art. 27, Prefectul :i administratorii se numesc de
Domn, dupa propunerea ministrulul de interne.
Prefectul se afla sub ordinile nemijlocite ale ministru-
lui de interne; el este i representantul celor-alti mini-
tri i esecuta ordinele lor.
Art. 28. Prefectul supraveghiaza mersul tutulor servi-
cielor publice din judetul sea, afara de tribualele jude-
catoresci i de armata. El ingrijesce de drepturile, dato-
riile si interesele tutulor locuitorilor din judet, urmaresce
qi face a se urmari abusurile i calcarile de legi, qi is to-
,
te mesurile pentru mentinerea ordinei publice.
Art. 29. El are puterea de a face regulamente esplica-
tive, carora toti agentii administrativi, judeteni i coma.-
nail datoresc supunere,
El da ordonante in materie de ordine publca.
Art, 30. Prefectul, in marginea legilor, are la disposi-
tiunea sa puterea public&
Cererea ce el face pentru mentinerea ordinel publice
va fi imediat satisfacuta de comandantul trupelor aflate in
judetul sea.
Art. 31. Prefectul este representantul guvernulul pe lan-
ga cousiliul judetian; qi, in privinta acestuia qi a consi-
.
ri

www.dacoromanica.ro
74 .
48

1ielor comunale, are acelea-si drepturi cari legea le da


prefectilor din Romania propriii disc.
Art, 32. Administratorii au, in oc6lele lor, aceiasi corn-
petinta, acelasi atributiuni i acelasi indatorirl pe earl le
au sub-prefecti din restul Orel. , .

El se afla sub ordinele directe ale prefectului, si ail,


in oc6lele lor, delegatiunea puterilor acestuia i in limi-
tele legei.
Art, 33. Primaril comunelor urbane si rurale, aflate fn
circumsriptiunea lor, afara de primarii oraselor de ree-
dinta a prefecturelor, se afla sub ordinele administratorilor.
Acestia pot suspenda pe primari, insa ac6sta m'esura
trehue confirmata de prefect.
Art. 34. Atributiunile i Indatoririle functionarilor po-
litiei sunt acelea-si ca in Romania.
Art. 35. Urmarirea prefectului inaintea justitiei pentru J.
infractiuni comise In esercitill functiunei nu se p6te fa-
_
ce de cat cu imuviintarea prealabila a consiliului de mi-
nistri.
Administratorii, politaii si primarii comunelor urbane
pentru asemenea infractiuni nu pot fi urmariti de cat du-
pa prealabila autorisatiune a ministrului de interne.
Pentru infractiunele comise afara din esercitiul functiu-
nei,-functionarii de on -ce rang se vor urmari dupa dre-
ptul comun.
CAP. IV.
Despre institutiunile judgene i comunale.
Art. 36. Infie-care judet se infiint4za cite un consiliu
judetian, inqestrat cu acelea-sI atribntiuni ca in Romania.

www.dacoromanica.ro
49
4

Cand nu se h.otaresce alt-fel prin legea de facia, legile


generale ale Orel sunt aplicabile i in acesta privinta in
Dobrogea.
Art 37 Consiliul general se compune din 12 membri, ..

dintre cari guvernul are dreptul a numi pe preedinte, :-


.
pentru fie-care sesiune annals.
Art. 38. Membrii consiliului judetian se aleg de catre dele- .

gatii consilielor comnnale din judet, doui din partea fie-care


comune rurale, i trel din partea fie-carei comune urbane.
Pe langa acesti delegati, sunt de drept alegetori al con-
. siliului judetian eel mai marl contribuabili din comune
si anume: cata unul din partea fie-carei comune rurale,
Si doui din partea fie-carei comune urbane.
Art. 39. Acesti delegati din fie-care ocol se intrunesc
la resedinta de ocol la qioa fixata de guvern, si , aleg
cate doui membri al consliului judetian.
Art. 40. Pentru judetul Tulcea, prefectul, pe o lista de
12 pers6ne, cetateni roman, recomandati de catre consi-
liul comunal, numesce patru membri in consiliul judetian.
Acesti patru, cu eel opt membri alesi de delegatii co-
munelor` compun complectul consiliului judetian.
Pentru judetul Constanta, prefectul alege, din lista de 12
pers6ne recomandate de consiliul comunei de Constanta,
doui membri cari, cu cei-alti dece alesi de delegatii coma-
nelor, compuu complectul consiliului judetian de Constanta.
Art. 41. Veniturile consilielor judetiene sunt acelasi cari -.

le au si consiliele judetiene din Romania.


Daca acestea nu sunt indestalatare pentru acoperirea
'' cheltuelilor, consiliul judetian 'Dote creea si alte venituri,
cari, spre a fi adunate, au a fi aprobate de guvern in eel

:
www.dacoromanica.ro
-s- 50 ,
anteiu trei ani dupa infiintarea consilielor judetiene In
Dobrogea, iar dupa impliuirea acestora, acestea vor tre-
e bui a fi aprobate de puterea legislative.
- Art. 42. Cousiliele judetiene nu sunt competinte a se
ocupa de cat de cestiunile privitare la judetul for res-
,
.
pectiv. La finele fie-carei sesiuni ordinare, consiliele ju-
detiane all fond. dreptul a adresa Domnului, prin o depu-
tatiuue, espunerea tutulor trebuintelor, imbunatatirilor i
plangerilor judetului lor.
Acesta facultate se da consilielor iudetiene din Dobro-
gea pans la regularea representatiunei el in sinul Par-
lamentului Roman.
Art. 43, Nici o incheere a consiiiului judetian nu se
pbte pune fn lucrare pans la aprobarea ce 'i se va da de
catra prefect.
Art. 44. Atributiunele i functiunile comitetului perma-
nent se vor indeplini de prefectul judetului.
Art. 45, Legile i regulamentele comunale ale Roma-
niei sunt aplicabile @i pentru Dobrogea, afara de modifi-
carile coprinse In legea organica actuala. 3 ,

Art. 46. Sunt comune urbane:


TULCEA, t

CONSTANTA, .

BABADAG, )

SUL1NA, -,
MACIN,
,
HERSOVA,
MEDGIDIE,
CERNAVODA, _

MANGALIA,

www.dacoromanica.ro
.
---- 51 --
KIL1AVECHE, -,
OSTROV (Silistra-Noun ),
MAHMUDIE, ,,,,-
KUSGUN i ISACCEA, .

Art. 47. Fie-care comuna, fie urbana, fie rurala, se


administrdza de un consiliu comunal, din sinul caruia, la
comunele urbane ministrul de interne, iar la comunele ru-
rale prefectul, numesce un primar revocabil.
Art. 48. Numerul consilierilor comunall in comunele
Tulcea i Constanta este de noue, din care tree se nu-
mese de prefect dintre notabili, iar in cele-alte comune
urbane si rurale de septe, din care doui se numesc de
prefect. . . -

Art. 49. 0 aglomeratiune de locuitori nu p6te constitui


o comuna, pand nu va avea cel putin 100 familii.
Satele cu mai pucine familii se vor alipi aitora, spre a
forma un numer de eel pucin 100 familii i ast-fel a con-
stitui o comuna. .

Cand locuitorii until sat mai mic de 100 familii vor


declara ca pot sustine sarcinele comunale, acest sat se
p6te declara de comuna. .
Art. 50. Sunt alegetori i eligibil in comunele urbane
toti locuitorii, cetateni al terei, sari platesc anual o dare
directs catre Stat, fie fonciara, fie ca patenta. fie pen-
tru poduri gi sosele, de eel pucin 30 lei. ,

Art. 51, Sunt alegetori i eligibili in comunele rurale,


locuitorii din comune, cetateni al Orel', carl platesc cat-
re Stat o dare anuala de 18 lei noul.
Art. 52. In comunele urbane, alegerea consiliului este
presidata de catra un delegat al prefectului, asistat de

www.dacoromanica.ro
52

alte patru pers6ne desemnate de alegetorii dintre densii,


present' la 10 ore dimineta.
In oraele Constanta i Tulcea, colegiul electoral se va
presida de preedintele tribuaalului sail de un membru,
In cas de impedieare. .

In comunele rurale, alegerea este presidata de eel mai be-


' trail diutre alegetori, asistat de duoi membri, ales' de a-
legetorii presenti.
Alegkorii voteza prin buletin secret.
L. Notarul constata resultatul alegerei printr'un proces-
verbal investit en subscrierea sail sigiliul biuroului si a- .
legetorilor present'.
Art. 53. Prefectul, data gasesce conform intereselor lo-
cale, Foote, in comunele ca populatiunea mixta, a film nu- -I
meral consilierilor ce fie- care confesiuue sail aglomera-
thine de origins deosebitd, are a alege. , -.
Art. 54. Veniturile comunelor iunt aceleasi ce sunt sta-
bilite prin legile Romaniei,
In comunele mahomedane, unde, din causa lipsei stabi-
limentelor de spirtuose, nu se pot percepe taxe indestula,
tore, consiliul comunal, en aprobarea consiliului judetian
i cu sanctiunea domnesca, pate creea alte venituri analoge. .7
Trei ani dupil instituirea consilielor judetiene, sporiri- .
e peste darile atunci In fiinta, vor trebui sa fie apruba-
te de Puterea Legiuit6re. . .

. Art. 55. Budgetele comunelor urbane i rurale sunt su-


puse aprobilrei prefectului.
Art. 56. Budgetele comunelor urbane nu pot fi esecu- .

torii, fard aprobarea ministrului de interne. .'

www.dacoromanica.ro
53

CAP. V.
Despre puterea judeceitoresca. -'
Art. 57. ,Tribuualele judecatoresci i legile civile qi
criminale din Romania se introduc in Dobrogea, cu sin-
gurile modificari preveclute prin legea de facia si prin de-
cretele domnesci date in puterea acestei legi in vederea
imprejurarilor locale si puma in cea ce privesce aplica-
rea art. 61 de mai jos.
Art. 58, Se infiinteza cats o judecatorie de ocol in fie-
, care din circumscriptiile administrative ale Dobrogei,
Art. 59, In orasele Tulcea si Coustanta, se infiinteza
cite un Tribunal de prima instants.
Art, 60, In orasul Constanta, se infiinteza o curte de apel.
0 lege speciala va determina organisarea i atributiu-
nele acestei curb; pang, atunci se va mentine starea lu-
crurilor de asta-di.
Art. 61. Se institue tribunale speciale musulmane pen-
tru procesele mahomedanilor in materie de casatoria si de
succesiune, cart, in acesta materie, vor judeca conform
legilor si usurilor mahomedaue.
Art. 62. instituirea juriului este de o cam-data suspen- .

data in Dobrgea, Procesele criminale si pentru delictele


politice si de press se vor judeca de tribunalele ordinare.
Art. 63, Comisiuni si tribunale exstraordinare, afara de
cele prevedute in acesta lege, nu se pot introduce in Do-
brogea de cat in casul declararei starei de asediii.
' CAP. VI.
, Despre finance, .
Art. 64, Impositele si legile financiare din Romania fK.,

introduc si in Dobrogea. .

ti

www.dacoromanica.ro
54 ---

Art. 65. Aplicarea treptatil a legilor de imposite se va


face prin decrete domnesci de care guvern, carnia se la-
sa facultatea de a aprecia momenta! oportun Intro acesta.
Art. 66. Art, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116
i 117 din Constitutiunea Romaniei 4) au putere i In
Dobrogea,
CAP. VII.
Despre puterea arnzata
Art. 67. In timp de 4ece ani de la promulgarea acestel le-
gi, In Dobrogea nu se va face recrutatiune pentru armata de
linie. Acesta dispositiune nu impedica Inrolarile voluntare.
1). Art. 409. Nici un imposit al Statului nu se pate stabili si percepe de eat
numai in puterea unei legi.
Art. 110: Nici o sarcina, nici un imposit judetian, nu se pate asecla de cat
cu invoirea consiliului judetian.
Nici o sarcina, nici fun imposit comunal nu se pate pune de cat cu con-
simtimentul consiliului comunal.
. Impositele votate de consiliele judetene si comunale trebue sa primesca con-
firmatiunea puterei legiuitare si intarirea Domnului.
Art. 1II. Nu se pot statornici privilegiuri in materie de imposit.
Nici o esceptiune sae Micsorare de imposit nu se pate statornici de cat
printr'o lege.
Art. 112 Niel un fond pentru pensiuni sail gratificatiuni In sarcina tesau-
rului public nu se pot acorda de cat in virtutea unei legi.
Art. 113. In fie-care an Adunarea deputatilor incheia socotelile si voteza
budgetul.
Tate veniturile sail cheltuelile Statului trebuesc trecute in budget si In socoteli.
Budgettil se va presinta, tot-d'a_una cu un an inainte de punerea lui in a-
plicare, Adunitrei deputatilor, si nu va fi definitiv de cat dupa ce se va vota
de densa si sanctiona de Domn.
Daca budgetul nu se voteza in timp util, puterea escutivii. va indestula ser-.
viciele publice dupa budgetul anului precedent, fara a putea merge cu acel
budget mai mutt de un an peste anul care a fost votat.
Art. 114. Begularea definitivii a socotelilor trebue sa fie presintata Adunarei 2-
col mai tarty in termen de doui ani de la incheiarea fie-carui esercipii.
Art. 115. Legile de finance se publiea in Al on ito rul oficial, ca si cele-
alte legi si regulamente de administratiune publiea.
Art 116. Pentru Iota Romania este o singura curie de compturi.
Art, 117. aferitele fonduri provenite puny acum din case speciale si de can
guvernul dispune sub difcrite titluri, trebue sa fie ccprinse in budgetul general
at serviciului Statului.

k.

www.dacoromanica.ro
t 4
55

In acest period de dece ant, locuitorii din Dobrogea


vor forma numai uu corp de oltire teritoriala (calarali qi
dorobanti), destinata peutru serviciul din launtru at aces-
tei parti a Romaniei.
In timpurile normale, locuitorii ce vor face parte din
aceste trupe, nu vor putea fi intrebuintati in serviciii de
cat o septamAna pe luna, i in care timp et vor fi p15,titi
i hraniti dapa legea privitare la armata teritoriala. -
Ac4sta qtire nu va putea fi intrebuintata afara din
Dobrogea de cat in timp -de resbel.
Art. 68, Locuitorii din' Dobrogea de religiuue musulmana
vor forma campanii i escadrone separate. In uniformarea
tor, care se va plati de Stat, se va pastra fesul i turbanul.
Locuitorii termurai at Dunarei i Marei-Negre vor fi
chemati de preferinta la serviciul flotilel destinat a lutes=
ni comunicathinea trebuintelor administrative i militare
din Dobrogea.
Principiul serviciului separat al locuitorilor musulmani
va fi mantinut i la flotila. .

- CAP. VIII. '


,-.
. D ispositiuni g enner ale .- -

Art. 69. Colorile Dobrogei sunt colorile Romaniei.


Art. 70. Marca Dobrogei in general i a judetului
Tulcea in deosebit este un scut purtand doi delfini cu
,
trupul radicat. - , . . .

Marca judetuluI Constar* este scutul purtand o galera


romana. .
.. . _

Art, 71. Nici un jurame"nt nu se pots impune cui-va


de cat conform religiuneI sale. . , .

Art. 72. Nici o lege, nici un regulament de administra-

.. www.dacoromanica.ro
56 --
tiune generals, judetiana sail comunala nu pote fi inda-
toratore de cat dupd ce se publica in chipul hotarat de ltge.,
CAP. IX. -..
1 . Disposifiuni tran. sitorii:
Art. 73. Un termen de trei ani din clitia de 23 Octombre
1878, se acorda locuitorilor rurali cari, in timpul resbelului,
au emigrat din Dobrogea, spre a reveni la caminele lor.
Acei ce nu se vor folosi de acest termen perd on -ce
drept asupra posesiunei pamenturilor rurale ce au avut
inaintea resbelului.
Art. 74. Instrainarile facute in contra dispositiunilor art.
11 si 73 din presenta lege sunt si reman nule si fard efect.
Art. 75. 0 lege speciala va organisa serviciul scriito-
rilor (notarilor) de prin comunele rurale, pans ce aceste
comune rurale vor avea. indestule mijI6ce materiale si
intelectuale spre a putea insa i ele organisa si retribui
acest serviciu in mod indestulator.
Art. 76, 0 lege va orgnisa serviciu moscheelor si in-
vatanAntul religios al populatiunei musulmane.
Art. 77. Ostirea teritoriala nu se va institui in Dobro-
gea de cat dupa promulgarea legei pentru regularea pro-
prietatei rurale.
Art. 78. Legea pentru introducerea impositului fonciar si
a darei pentru poduri si sosele se va aplica de la 1 Ia-
nuarie 1881. Pentru anul 1880, in locul acestor imposi-
te, se va percepe darea pe vite, dupa un regulament ce .

se va decreta de ministerul de finance.


Art. 79. In eel mai scurt timp, se,,va face o lege pri-
vitore la desecarea mlastinelor si la plantatiuni de paduri.
Art. 80. Din (liva punerei in vig6re a legei de facia,
sunt abrogate tote. decretele, regulamentele sail alto acte
contrarii cu cele aseqate de ea.

www.dacoromanica.ro
M MI
Pentru Regularea proprietAteI imobilare In
DOBROGEA.
PromulgatA la 31 Martie 1882. -,r

PUBLICATA tN MONITOR UL OFICIAL No.3.

SECTIUNEA I.
Dispositiuni generale.
.
Art: 1. De la promulgarea legei de facia proprietatea
din Dobrogea de veil ce nature se dobendesce,
se conserve, se transmite si se perde conform
legilor fn vigore in Romania de dincOce de Du-
nare si a dispositiunilor speciale prevelute in
legea de facia.
;
Art: 2. Numai Romanii pot dobendi, proprietatea imobilia- .

ra rurala. Romanii de origina call, conform art. 9


din Constitutiune, pot dobendi re cunt cerea fare,
stagiu gi prin un simplu vot at Aduntirilor ail a-
cela0 drept. _

Cultivatorii stabiliti in Dobrogea la promulga


rea legei de facia, sunt considerati ca Romani
i se bucura de acelasi drept.
Art: 3. Drepturile de proprietate absolute (mulk), i a-
cele de posesiune imobiliara rurala (mirie), do-
bendite conform legilor esistente ifn Dobrogea,
pane la promulgarea legei de facia aunt si rL- . ,

-, man respectate. '1..

Y.

www.dacoromanica.ro
Art: 4. Tote titlurile, fie constituite prin acte emanate
de la antoritatile Otomane inainte de anexarea
Dobrogei, .fie prin acte de posesiune care se vor
gasi pang la promulgarea acestei legi, verificate
gi admise de Comisiunea intocmita prin regula-
mental decretat i publicat in 2 Iuuie 1880, asi-
gura celor earl le-ad dreptul de posesiune.
In schimbul actelor vechi se vor libera titluri
noui fora nici o taxa de timbru iuregistrare.
i -

Art: 5. Posesiunea'nu se pate intinde de cat asupra can-


titatei de pament coprinsa In tapu sail actul de
posesiune verificat i admis in conditiunile lege'
de facia.
Art; 6. Acei earl pretinclend uu drept die posesiune, do-
bendit inaintea anexarei Dobrogei, i a le ca-
ror titluri au fost respinse de comisiunea de ye-
rificare, pot ataca decisiunea comisiunea inaintea
,- tribunalului de apel in Mermen de o lung de la
notificarea decisiunei de respingere. Notificarea
se va face prin administratia locala in comuna
in care posesorul, al carui titlu a fost respins,
pretinde ca are dreptul de posesiune.
Tribunalul de apel nu va putea considera ca
acte de posesiune decat titlurile originate, ema-
nate de la autoritatile Otomaue In drept pans la
11 Aprilie 1877. In lipsa de asemenea acte se
va putea admite cercetarile facute cu martorT, in-
tru cat sinceritatea for nu va fi banuita.
Art: 7. Acei earl avend un drept de posesiune anterior
. anexarel Dobrogei, nu s'a presentat inaintea co -

A
www.dacoromanica.ro
-59--
misiuneT centrale de verificare, pot in curgere de 2:
qese luni de la aplicarea legel de facia sa cera
a'i constitui un title de posesiune inaintea acestel
comisi
Acesta comisiund va face verificarea dupe regu-
. lele preveciute la Art. 6.
Incheiarea comisiunei lima en majoritate de vo-
, turi, va fi supusa apeluluI tribunalului de apel
fn termen de o lima de la pronunciare.
Procedura va fi cu total gratuita, qi dispensata
de on ce taxa de timbru sail alta.
Art: 8. Suet nule de drept i fare, valdre tote instraina-
rile de pamenturi rurale (acute de la 11 Aprilie
1877 papa la promulgarea le.gei de facia; on -ce
vinclare anterioa trebue sit fie constatata prin
acte fu regula cu data certa. Cumperatorii stint
,_
in drept sit cera de la vandetori numal restitui-
rea preciului numerat, far& a putea reclama in
justitie vre-un drept asupra pamentului.
Art: 9. EMigratil eari au parasit locurile for pot reclama
pamentul for i drepturile lor, fiind verificare si
admire, administratia domeniilor va pane in pose
siune pe calea administrative intro citt;iei ail recla-
mat i s'a restabilit cu familiile la caminele loril, in
termen de un an de la promulgarea acestel legi.
Nu all acest drept eolon4tii cart au avut con-
cesiuni de parnent in Dobrogea in virtutea legit
Otomane din 1 Redjep 1272.
Emigratii reintori nu pot vinde pamanturile re-
capatate deck in limitele art. 30 al legii de facia. (

www.dacoromanica.ro
, t
. :
--60
, -

Art; 10. PamenturIle male ale emigratilor cart nu s'aii


restabilit i n'aii- reclamat in termenul preveclut
la art, precedent, acelea ale caror titluri s'au
respins, precum si ale acelora care nu au recla.
, mat in termenul preveclut la art.. 7, stint i re-
man ale Statului.
Administratiunea domeniilor va lua aceste pa-
menhir! in posesiune pe calea administrative gi
le va administra conform legit domeniilor.

SEQTIUNEA II.
Despre rescunzprarea dijmei despre modal de a
. deveni proprietar absolut. ,

Art: 11. Dijma pamentului se desiiintecia prin rescump6-


=
- rare, i cu modul acesta posesorii capata deplina
-
. proprietate pe pamenturile posedate.
-- Art: 12, Preciul rescumperarel se fixeza la trei lei hec-
tarul pe an pentru cei d'anteiu' 5 ani; iar la 4
lei pe an hectarul pentru cei-l'-alti 10 ani,
Plati anticipate se primesc fare nici o scade-
re de &champ.
Art: 13, Plata va incepe din anul promulgarii legit de
facia i se va face in un singur termen, la 1
Octombre. Implinirea el se va face conform
legit de urmarire. '
Art: 14. Acei cari nu vor plati dreptul de rescumperare
_ in timp de trei ant, perd in folosul Statului drep-
tul lalphme"nt, fare a putea reclama intorcerea
platilor anteriare.

r
www.dacoromanica.ro
_
--61
Art- 15. Taxa asupra vitelor 'pe pamenturile a caror dij-
ma se rescumpara, este desfiintata.
Pamenturile supuse rescumpararii nu vor fi a-
tinse de impositul fonciar fn timp de 5 ani,
.. Cu tote acestea judetul i comuna pot impu-
ne zecimi asupra sumelor ce s'ar cuveni Statului
pe fie care an pe pamenturile rescumperate fn
marginile legilor in vig6re. .

. ,,,
SECTIUNEN III. _-

Despre proprietatea Statului ,si vac/area eY.


,
_

Art: 16. Sunt qi bewail proprietate absolute a. Statului:


a) T6te locurile qi cladirile can au apartinut guver-
nului Otoman inainte de 11 Aprilie 1877,
b) T6te padurile, afara de portiunile determinate
a se da comunelor (conform legei de facia) si
.:
acelea posedate de particulari cu title de pro-
prietari verificat qi admis conform legei de facia.
c) Tote minele. . . .4 .

d) T6te locurile, baltile, canalurile rti pescariile de


on -ce nature, .
.

e) T6te pamenturile preveclute la. Art. 10, , -%

Art: 17. Administratia domeniilor prin ingineri anume in-


sarcinati va mesura i delimita prin semne ho-
. tarnice, pamenturile cuvenite locuitorilor de a-
celea ale Statului. ._ . .

Cate o copie dupe planurile radicate se va


lasa la comuna qi prefectura respective; origina-
lele se vor conserva la administratia domeniilor.

..
www.dacoromanica.ro
62

Art: 18. Locurile risipite in mai multe parts, se vor In-


, truni pe cat va fi cu putinta tinendu-se compt
, de diferitele categoric de pamenturt.
.1 In schimbul tarlalelor isolate aflate in pa-
duri, se va da alto pamenturi afara din masivul
.. padurii. . .

Art: 19. Locuitorii au dreptul a's1 adapa viteld in tote a-


pele. Nici o pedicii nu se p6te pune prin deli-
mitarea la acestil drept.
Art: 20. In comunele rurale si catunele esistente precum
i in satele ce se vor infiinta de catre Stat pe
, pamentul sell, se va lasa o portiune suficienta de
teren pentru vatra satului 1i pentru cimitir.
- ,... Fie- carui catun sail sat se va ceda gratuit pen-
tru scale, publica pang la 10 hectare de pament.
Fie-carei comuni rurale se ceda asemenea
gratuit 10 hectare pentru intretinerea biserice-
.

lor sail giamiilor. =

Art: 21. Raza comunelor urbane se va insemna prin pa-


nere de petre i tragere de santurl in limitele
posesiunii actuate.
Cu t6te acestea, pentru orasele uncle s'ar sim-
ti nevoe de o intindere mai mare, guvernul va
putea concede din piimentul Statului, portiunea
strict necesara in mod gratuit sail cu plata du-
-.. pa aprecierea sa. "
Art. 22. Pe langa vatra satelor in fiinta sail acelor earl
se vor crea din noil, se va determina i ceda
gratuit langa sat, aeolo uncle va fi pament dis-
ponibil, o intindere de islaz potrivit cu flume-
,

www.dacoromanica.ro
639
rill locuitorilor 4i luhndu-se de bash uu hectar
, maximum de fie-care locuitor. .

Art, 23. In localitatile unde se afla paduri se va determina


si ceda asemenea o portiune pe sema comune- .

. lor rurale, luandu-se de bash uu hectar maxi-


mum de locuinth,
Acolo unde nu se afla padure, se va alege 1i
ceda gratuit o intindere de pament echivalenta, pe
carii locuitorii comunei vor fi obligati prin admi-
nistratia locale sa o planteze sub directia agen-
tilor silvici ai Statului, cari le va pune la dis-
.- !. positie qi samanta necesara. '
Art. 24. lslazul, padurea sail portiunea de pament destinath
a deveni padure, aunt qi replan proprietatea ob-
qtei locuitorilor qi nu se pot instraina nisi li se
pate schimba destinatiunea, in nici un cas vi sub
.%,;
nici un motiv.
Art. 25, Pamenturile cuvenite Statului se pot vinde.
Art, 26, Administratia domenielor va reserva in jurul ph-
menturilor preveclute la Art. 22 i 23, loturi de
la 3 pang la 10 hectare spre a se vinde cu prefe-
rinta cultivatorilor cari vor voi ad, se alecie prin
.

sate sail chtune noui, cu autorisatia guveruului,


Arts 27. Cele-ate pamenturi se vor putea vinde in loturi
de la 10-1,000 hectare. -
Art. 28. Preciul vinprei va fi de 90 lei hectarul care so
va plati in 15 ani cite 6 lei pe an; iar plAtiuduse
integral inainte, preciul va fi de 80 lei. Pentru
loturile mai marl de 100 hectare se vor tine lici-
tatiuni cad sa inceph de la 80 lei hectarul.

www.dacoromanica.ro
64
Art. 29, Familiile agricole cari se vor stabili in Dobrogea
aunt scutite de on -ce dare In timp de trei ani.
. Plata preciului preveclut la Art. 28 va. incepe
!, dupli espirarea termenului acestor trei ani,
Administratiunea domenielor le va libera gra-
tuit materialul necessar pentru constructiune.
Art, 30, in timp de 15 ani proprietatea finobiliara rurala
nu pate fi instrainatil decat cats Stat, comuna
sail un alt locuitor din comuna fara pament.
Acei cari poseda o intindere de pament mai
mare de 25 hectare, pot instraina in total sail
in parte din prisosul ce au la on -ce persone cari
indeplinesc conditiunile Art. 2 din acesta lege.
PALO, la complecta achitare a rescumpea,"rel
"). , prevkluth la Art, 12, instriiinarea pamenturilor
mine nu este valabila, fara autorisarea guvernului.
Art. 31, Nimeni nu are dreptul sa aduca i sa stabilesca
.
familii agricole pe pamenturile sale, fara invoi-
rea consiliului de minitri, care singur este In
drept sa, determine In limitele Constitutiunei con-
ditinnile in cari se p6te permite stabilirea unor
asemenea familii:
,
r., .0111-4
,4 - rapPluLur-
''
A ; .r- ,
a

. . ;

. i' I 0.-7,

;:t:
"... ill ;11. t

www.dacoromanica.ro
v.
"FaRi.ArT.A,
Linia In loc de: Se va citi
Pag.

. 7 5 populeaa populeaqii
9 1 oleI clef
10 . . 3 Potita . . Portita
19 26 - t6te se anuleclA
20 . 1 transactiune comerciii
28 13 . Bispovca Bespopovca
29 10 Boghz-Keo1 Boghaz-Kioi
32 20 . Sud Sub .

43 10 -.. logilor 1
legilor
:
44 _ 1 acerieol agricoIe
Medgedie qi Silistra
47 2 Medjidie Silistra Nola'
Nouit
91
15 tribualele tribunalele .

48 . 10 Circunsriptiunea Circunscriptiunea
49 ._ 16 . Consliului Consiliului
55 12 Campanii . . Companii.

-
www.dacoromanica.ro
Pretul uuui esemplar lilt Len.

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și