Sunteți pe pagina 1din 10

pcnnPEDAGOGIE PENTRUjg^S^-

306 -----; ^ognicive. structura cognitiv, capacitatea intelectual, g^


de'dVicuUate'al roninuwrilor ewrctjm'^j maj impomnt care tnnucntj a,;, Inv,^
David Ausubel consider ,,in(c|e existente, constituite din fapte, ivHlum
este structura cognitiv, ad,c* Ste. de care ce! ce nva poate dispune i ()r, ;
propoziii, teorii i date percepie o Cimosuncle noi nu pot h tnvutc i Itlod
moment" (Ausubel. ttabtnson, ^ idci |a care aceste cunotine sa p,,ati
contient dect dac in structura c'acljvi(atea de nvare, capacitatea sa de a face r a,s
fi raportate. Randamentul elevului ^ ?j cu ceea ce Ausubel a numit stare <t,
cerinelor nvrii sunt in strnsa bagaju|ui de cunotine de care dispune
pregtire cognitiv care se refera - g| ^ fecjj fa( cerin(eior nvrii unei teme noi
la un moment dat elevul, in aa pregtire cognitiv n cazul in car,'
precise" Un individ demor..reazoare de P ^ fc. ^ ^
randamentul su ,n ^"^pToiumul de efor, i de exerciiu implica,.
^rvidilTare invat nu reprezint doar o entitate cognitiv. El manifest stri
afective rau emoionale in contextul motivaponal. al atitudinilor, al pe,sona|n, care
influeneaz nvarea att n mod direct, ct t md,rect. David Ausubel credea
variabilele afective acioneaz in primul rnd n faza nvm iniiale, momem in care
ele ndeplinesc o funcie de energizare ce poate facilita fixarea noiunilor noi
Variabilele
afective opereaz concomitent cu cele cognitive. De asemenea. nvarea este
influenat
i de factorii sociali. Omul este o fiin social i comportamentul su este influenai
att
de cei aflai in imediata sa apropiere (grupul-clas. familia), ct i de normele,
tradiiile
si atitudinile grupului social, etnic sau religios din care face parte. Climatul
socioafectiv
al clasei, interaciunea elevilor, relaiile de competiie sau de cooperare din cadrul
grupului colar influeneaz procesul de nvare al fiecrui elev. Intre factorii care
determin rezultatele procesului de nvare, Ausubel menioneaz i trsturile de
personalitate ale profesorului: capacitile intelectuale, aptitudinile didactice,
trsturile
de caracter, capacitatea de a genera efervescen intelectual i motivaie intrinsec la
elevi unPentru a deveni eficient, nvarea colar presupune identificarea tuturor condi-
m model umur *, **dc d,verse ceea ce a lsat de multe or
1 Teme de rezolvat

' c"v",D- cerine polare UI'Pl"""a'1 lmpaclul asupra reuitei nvrii a sistemului A

Wrent al acestei complexe activiti P-Nl

IV. Teorii ale nvrii


ncercrile psihologilor de r
!** UJru ex,,cm de i*imer,ul elPllCa,,c adecvai modului
Aceste definiii surprind sensul larg al conceptulu. de tnv,are. Plasnd mvarej
JSWesiiluT de instruire, psihologii educape. ne ofer M un sens nestri* J aceucoLp. Ei definesc
nvarea drept o act.v.tate s.s.emat.c dtnjat. dcsf 5urJ cadru oreanizat (instimpi
specializate de .ns.m.re . educa,te), onemat in direj asrmlrit de cLst.n,e a fomtrii
structur.lor ps.h.ce $. de personal.ta.e Invar^ desfurat imr-un's.s.em inst.tuponalizat -
sistemul de mv,mam - poart numele *] nvare colar Ea este forma dominant de
activitate m perioada colaritii obligatorii iar. pentru cei ce continu cu formele
nvmntului de profesionalizare, invar rmne activitatea dominant pn la vrste mai
naintate.
Fund organizat cradual i difereniat pe cicluri i profiluri, cu finaliti prec pentru
fiecare ciclu, rezultatul nvrii colare trebuie privit sub dou aspecte: ur informativ, care
const n extragerea i stocarea unui coninut informaional util. a ir schemc de aciune, a unor
algoritmi intelectuali, i altul formativ, care se exprim i formarea i transformarea aparatului
cognitiv al elevului. n formarea i dezvol personalitii Astzi. n condiiile exploziei
informaionale, a multiplicrii canalelor comunicare i informare, organizarea nvrii colare
nu se refer att la nite coninu* de transmis, ct. mai ales, la procedee i modaliti de
orientare i dobndire indepen. a cunotinelor. Ceea ce conteaz mai mult nu este ce nvm,
ci cum nvm. nva" nu trebuie s duc la simple acumulri de informaii, ci la formarea
unor capaciti orientare, de gndire i creativitate, la flexibilizarea structurilor cognitive i
aiitudinale.S pentru a permite o adaptare optim la schimbrile rapide cu care ne confruntm

r ntrebri
Cnd o modificare in comportament poate fi considerat un rezultat al nvrii ?
Realizai o analiz comparativ a definiiilor nvrii prezentate in curs.

II. Forme ale nvrii

in psihologic exist diverse moduri de a clasifica nvarea. O prim clasificare pc o


pci'punem este cea care pleac de la cele mai importante abordri psihologice
nvm, abordarea behaviorist i cea cognitiv:
Obinuina este forma cea mai elementar de nvare care se manifest in cadrul
*upOru senzoriale ca atenuare sau estompare treptat a efectului iniial al unu
unu v.a urmare a prelungirii in timp a aciunii acestuia sau a creterii frecvene! a
n cmpul nostru perceptiv
au iattv
* - conform teoriilor behavioriste. presupune nvarea reW-

se P*
X un)
evenimente In aceast form dc nvare sunt incluse condiftonuM ^ **
Ct
>ndifionanea instrumentaliJ (dc tip skinnerian) Ambele -
,,nrlH:i
k>rnurca Jc asociaii, adic nvarea faptului ci 3IH| evemn-- C
** ^nK**** mpreun In condiionarea clasic, un organism iioat c O ZZr.**!*
,lul
- w condiionarea instrumental, un organism *'* '

** u^natl dc o anumit consecin.


Conceptul de nvare
I.
. cnd vorbim despre nvare, suntem mereu ternei sa o portant la (lima
mntma nu este ins
MunCI mi este
finalelor i. mins un tenomen
general, exclusiv
in ntreaga mw
Iunie lc' ten exclusiv uman. Ea se
lm.,, ,
regsete ->i in conduita.
acel
mediu.de adaptare
nvarea Unii
este rfepiidhtn'imSautori
|C*pnKCSU!chiar
de i vie, mpletindu-sc strns cu un uit
deVX''' *
exitatea nismului
t, mai ales,lasemnificaia
mediu. nvarea
ei nr,, . st- ",V| V|e Uar slc, c,m
' Ulii '
- - - | -iv,
NI
_ ____n ' ---tcaia e. pentru organism depind de treapta dc
se all organismele supuse nvrii
problematica nvrii este abordat de mai multe discipline: pe de o pane. biologia
i biochimia,
uv>uiugia, care sunt
epistemologia, preocupate
care de determinarea
sunt preocupate de dimensiuneamecanismelor ncurot/iologicc
individual ale
i social a nvrii,
de condiiile iu
nvrii, iar. pe de alt parte, psihologia, pedagogia, sociologia, epistemologia, ca care se
area, de optimizarea nvrii colare. Cu toat aceast arie larg de abordri, putem spune c
prioritatea istoric i tiinific aparine psihologiei si ea a Ibst impus de pionierii
domeniului: Hermann Ebbinghaus (1KK5). I.dward Tltorndike ,1898). John B. Watson
(1919).
Datorit punctelor de vedere diferite din care a fos. cerce.a. nvarea, definiiile
date conceptului de nvare suni numeroase. Astfel, psihologul rus A N. I.eomicv
(1903-1979) definete nvarea drept procesul dobndirii experienei individuale de
comportare". Pentru Leoiuiev, elementul esenial al nvrii umane este asimilarea
experienei speciei, a experienei socioculturale a umanitii. De asemenea, invarea nu
Jetermin numai o schimbare de comportament, ci contribuie i ia dezvoltarea capacitii
mului de a crea, de a se evalua i de a se autofornia.
Pentru A. Clausse (Clausse, 1967). nvarea este o modificare in comportament,
realizat prin soluionarea unei probleme care pune individul n relaie cu mediul . iar,
pentru psihologul Roberl Gagnd. nvarea reprezint acea modificare a dispoziiei sau
capacitii umane care poate fi meninut i care nu poate fi atribuit procesului de
(Gagne. 1975, p. 11). Gagnd atrage atenia asupra faptului c modtficare,
(Gagne, 1975, p. II). Gagnd
<----------------------------------------------------- atrage
oAmn/trttiniP atenia
ritului, iar
^nuntit nvare se manifest ca o modificare- _........o schimbare in comportament
a comportamentului.
producerea ci
compararea comportamentului de care era capabil individul nainte de a

doar acelea care au aprut ca urmare a experienei individuale

de nvare oarecare cu comportamentul de care d dova . up-


1
'miament. Teoreticienii care concep nvarea ca pe o -..............
J
mta/ faptul c nu toate modificrile produse in comportament reprezint rezultate
c,
Pltcate prin cauze biologice, cunt ar fi maturizarea organismului, oboseala, ingerarea
i r e b u i c * s1 fie relativ trainic. adic

. U/C OlUlu^icv. ---


j^ modificarea eomportamentulut trebuie
-lc de a se meniiK- un timp. vorbi despre imiare.
>UI sintetiza faptul c. pentru a
ir^ ^finiiile prezentate putem
,c
i "'depltnite trei condiii:
mbare in eomportantent ;
"mbarca trebuie s fie un rezultat al expenciHei
"mharca trebuie s fie durabili jm
304

.... n oreasl form de nvare, memoria joac


mbinrii lor n propoziii- experimentele psihologului german Hermann Ebbinl^
silabe lipsite
privind de sens. Ebbinghaus
memorarea unor sdabea stabili,
I P^. ca fcj 1
chjarse ; condiiile in care silabele a'."? *

selecwte'ca avnd^'coninu, complet lipsi* de sens. ele sunt totu i suScep,ibile*


5 ^J^pn discriminare, n care subiectul nva s rspund diferenia, acc|()[
caracteristici ale obiectelor care servesc la d,stingerea acestora forme. mrim,,
culori insuirea discriminrilor este o acttvttate foarte important m procesul de
instruire colar. Elevul nva s diferenieze literele de t,par, ctfrelc, culorile,
fonemele, pentru ca. apoi. s nvee trsturile distinctive ale unor clase de obiecte
din mediul in care triete (psri, flori, maini).
6. inv/area noiunilor, ce se refer la faptul c subiectul poate s clasifice obiectele pe
baza unor proprieti comune. Formarea conceptelor este foarte important n actul
instruirii, inccpnd cu clasele mici, apoi de-a lungul ntregii perioade colare, elevului
i se cere s clasifice multe obiecte i evenimente. Un rol important in acest proces il
are limbajul. Odat ce noiunile sunt nsuite, individul este pregtii pentru asimilarea
unui volum foarte mare de cunotine.
7. imturea regulilor, care se bazeaz pe nvarea noiunilor, in termenii cei mai
simpli, o regul este un lan de dou sau mai multe concepte. Gagne definete regula
drept .o capacitate intern care-i ofer individului posibilitatea de a rspunde la o 1
clas de situatii-stimul cu o clas de performante, ultima fiind in mod predictabil
legat de pruna primr-o clas de relaii. De exemplu, pentru a nva o regul de
genul .obiectele rotunde se rostogolesc, elevul trebuie s cunoasc deja noiunile de
.obiect rotund" i rostogolire" i chiar s poat stabili o relaie intre ele. Dac
aceast legtur nu este neleas, atunci nu avem de-a face dect cu nvarea unui
simplu lan verbal. O mare parte din procesul nvrii colare o reprezint invtarea
de reguli.
M Rezol\ area de probleme, care este un tip de nvare ce necesit eforturi interioare
numite in mod obinuit gndire. Ea poate fi privit ca un proces prin care regulile
impic anterior sunt combinate cu scopul gsirii unei soluii intr-o situaie proble-
matic Rezolvarea de probleme nu nseamn doar o aplicare a regulilor nvate
unierioi Ea este un proces ce genereaz o nou nvare, insuirea unor idei noi cate
multiplic aplicabilitatea regulilor nvate anterior.

U proccs icrarhic
** " - cumulativ, in care o form superioari
PC f0rmelC infcrioare
TJZT'Z TT - Poale oferi sugestii interesante pe***
5i COnsider ca itrarhia
nvrii ofer o baz
riVi' fiecrui
elev. Pentru aceasta, lucrul ce. J
*.cl punct problcm.i elevul in acel moment i s ncepem insim"* j,
are nr ' m Bnera* pe carc or,ee profesor trebuie s Pu
amCa/f con.nutul instru.rii este urmtoarea: ce
uWn,S ' in prcalah" Pentru ta noile coninuturi s poat fi ***
? ntrebri
Caric suni implicaiile p M u m r L .c d,rcc,c
R Gagne ? * ierarhiei tipurilor v
de _ |Jf jfr< *
Dc cc nvarea noiunilor este merioar

ecare lip dedc nvare


nvare cond.. c ce trebui mdepfinne dc

III.
u ca acel lip de Condiii ale nvrii factorii ce influeneaz
Psihologul american David Ausube KkjJWjP Autorul citat mparte aceti lactori .. ar
corespunde delimitam
Un rspuns Im la
complet " fatc imrupersonale
ntrebarea r-,,, si ^abiiele s,,ua,wna^.^ O ^
a*,U
condiiilor cam influcnea/J producea "' >m,lt
ntraperso.*!.) ca.egoria W-*
evcnimem natural. Ha sc p JJ4 l,,vaWrca nu v: petrece num.,, ca un chiar controlate.
intre factorii cognitivi i factorii J alc prod
Identificarea. Um,te *' * p r. ob*rvc ,,
momente importante ale procesului de orsaniT e ............. i"v'"lr"
eficient, educatorul trebuie si sim , "ducere .1 niruirii Pentru a fi
ndreapt, dar i care ""** ^ >' *
PWun
capabil elevul s inve,e in continuare ' ' ' -
P^lE^rSr CC,8UVCrnca, nvrii c esic fenta de

condiiile interne ale celui care nva. Acestea includ potenialul ereditar (dispoziiile
nnscute), nivelul dezvoltrii intelectuale, cunotine, capaciti, motivaie, voin, unde
tehnici de munc intelectual. Gagne atrage atenia asupra faptului c ..ceea cc subestimau
sau ignorau cele mai multe dintre prototipurile tradiionale ale nvrii era nsi existena
unor capaciti prealabile; i tocmai aceste capaciti prealabile sunt de o importan crucial
n trasarea unor demarcaii ntre diversele condiii necesare nvrii (Gagne. 1975, p. 27).
in categoria condiiilor externe se afl variabilele ce constituie situaia de nvare, M
anume: sistemul de cerine colare, structura i gradul de dificultate ale materiei, calitatea
instruirii (metode, procedee, strategii didactice), competena cadrului didactic, relaiile profesor-
elevi. caracteristicile clasei de elevi (ambian psihosocial) Reuita sau nereuita nvrii se
datoreaz influenei combinate a celor dou categori, de condiii. Variabilele externe nu produc
nici un efect dac. de exemplu^ elr^nue-J motivat sau dac nivelul de dezvoltare necesar nu este
au ^ sun, prezeni, e necesar si o stimulare extern pentru ' 1* ZT*
fatprea complex se sprijini pe teoriile cognitive ar
importam in nvare il itpreimU ca^iuw oraanism. h.!?
mental evcn.mcn.e ale lumii reale , de a opera cu S?IZ'
(Dviiate complex sun. apl.carea unei .numite strategii pcS^ J
blcmc. elaborarea une. scheme menulc a med.ulu, L murl J , concepte
abstracte. nconjurtor, actii/

0 alt clasificare este cea a psihologului Roben M Gagnt, care distinge orii trpu
ferite de nvare dispuse intr-o ordine ierarh,c Un tip de nvare la un
^"01 cs,e; Prln "a,urasa- mat complex i se bazeaz pe cele inferioare Icrarl;
opurilor de nvare implic faptul c achiziia unei eapacil|i de nivel superior evit
condiional de achiziia capacitilor situate pe trepte inferioare. Dc aceea, alinii
Miorul citat, un elev este pregtii s nvee ceva nou in momentul in care stpnci-
1 condiiile prealabile, cu alte cuvinte in momentul in care i a insuit, prin nvare,
ulterioar, capacitile necesare pasului urmtor" (GagwS. 1975, p. 30.
Cele opt tipuri de nvare identificate de Gag iui sunt
1. nvarea de semnale, prin care se are in vedere clasicul reflex condiionai al lui
l.P. Pavlov. O caracteristic important este faptul c individul invat s dea un
rspuns general, difuz, la un semnal. Aceasta este o nvare involuntar, direct
legal de emoiile i nevoile vitale primare. nvarea de semnale este specific vieii
fiecruia dintre noi. nvm s rspundem la culoarea roie a semaforului, la soneria
ceasului detepttor, la clopoelul de la coal etc. nvarea de semnale C M C JoIoshA

v1
- -
---
--- elevi. Un profesor poale folosi
In mod
V
t9rbal Formarea

profesor pentru a-i face ateni pe


deliberat btaia din palme corespunde condiionrii operante a lui Skinncr
l nvarea stimul-rspuns (S-R). tjo -P , c suhlcc,ul csle capabil de a
Ea se difereniaz de forma precc )ul dt.,cmiinai n loc s aib o reacie
discerne i de a da un rspuns specinc delimitar cu precizie.
nvarea
general emoional, individul poate reauza i lncrea corect a unui
S-R este implicat n nvarea acte' dc aplicaie relevai de nvarea S-R,
creion de ctre un copil mic este un exemplu d jn mna C0pi,u.u, de ctre
Iniial, creionul poate H aez* peia de dou-irei orc Dup un numr
nvtor sau printe. Acest devine din ce in ce mai ^ numcslc j
de repetiii ntrite, rspui s . simpl de nVi . , turi s-R nlnuite
3- nlmirea este. de asemeneaJneInvarea unei s f r u * ^ M um 50fer
-nvarea de secvene 51 P , r ofcr urmtorul excnip ^^ ^ ex,culc un lan de

numr de -

C.R. ins de naiur


dactilografiere" ~,llU1c prin ogratierea
r. facilitai v - ^eniJc teg.un ae
^ dc ilMn.
liln
de, nvarea lor ce presupune.^ 3 un
- i .1
Invitarea de asocM po^UU -"***
luir, Lanurile verba e