Sunteți pe pagina 1din 10

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
PROIECT MANAGEMENT
FINANCIAR
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
.

hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
PREZENTARE SC EDIL SRL

Entitatea SC.EDIL SRL a fost infiintara in anul 1994 in conformitate cu prevedereile legii 31/1990
inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul J08/4169/1994. Societatea are sediul in
judetul Brasov,loc.Fagaras str.Gladiolelor , Nr.5 nu are puncte de lucru. De asemenea nu are deschise alte filiale
sau intreprinderi asociate. Firma este o societate cu raspundere limitata avand ca obiect de activitate
restaurante,cod caen 5610.

La 31.12.2016 societatea avea 9 salariati si o cifra de afaceri de 77932 lei.

Firma la sfarsitul anului 2016 avand un profit de 43174 lei Mentionam faptul ca societatea este platitoare
de impozit pe proft 16 %.

Modele utilizate pentru analiza riscului de faliment

1. Aspecte teoretice privind riscul de faliment

In orice moment al activitatii sale, un agent economic este supus riscului de


faliment. Acesta poate avea consecinte negative, cu implicatii complexe asupra
intregii activitati a agentului economic, cat si asupra altor entitati care vin in contact
cu agentul respectiv.

Riscul de faliment poate fi definit ca fiind imposibilitatea firmelor de a face


fata unei tranzactii financiar bancare, respectiv incapacitatea sa de a rambursa la
timp sumele imprumutate in conditiile stabilite de comun acord cu tertii, in baza unui
contract de creditare. El poate fi rezultatul aparitiei unor dificultati care initial, la
efectuarea analizei si in etapa evaluarii si aprobarii creditului , nu au putut fi
identificate dar care, pe parcursul derularii contractului, si-au facut aparitia.

Dupa cum se poate observa, institutiile financiar bancare sunt cele mai
interesate de stabilirea riscului de faliment pentru agentii economici carora le acorda
credite. Determinarea riscului de faliment este necesara atat pentru acordarea unor
credite, cat si pe parcursul derularii contractului de creditare. Pentru a evita pierderile
potentiale, bancile analizeaza o serie de elemente generale ce se refera la
solicitantul creditului, obiectivele urmarite prin solicitarea imprumutului (cererea de
creditare), termenul de rambursare, dobanzile si comisioanele bancare practicate,
precum si garantiile oferite si modalitatile de recuperare a creditului.

Procesul de diagnosticare a riscului de faliment consta in evaluarea


solvabilitatii agentului economic. Aceasta este definita ca fiind capacitatea unei firme
de a face fata obligatiilor scadente ce rezulta din angajamentele anterioare
contractate, fie din operatiuni curente a caror realizare conditioneaza continuarea
activitatii, fie din prelevari cu caracter obligatoriu.

Analiza riscului de faliment se poate realiza prin analiza fluxurilor din tabloul
de finantare. De asemenea, o astfel de analiza poate fi efectuata in functie de doua
conceptii de elaborare a bilantului: patrimoniala si functionala.

2. Analiza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial

Analiza financiar patrimoniala este, in esenta, o analiza statica in care sunt


prioritare valoarea si solvabilitatea intreprinderii. Acest tip de analiza a reprezentat,
pentru o lunga perioada de timp, singura modalitate de evaluare a riscului.

In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari


grupe de elemente si anume:

o masa relativ permanenta (cu o durata mai mare de un an), formata din activul
imobilizat si capitalul permanent;

o grupare mobila (cu o durata mai mica de un an) alcatuita din activul circulant si
obligatiile pe termen scurt.

Conform teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca sunt


respectate egalitati financiare:

Activ imobilizat = Capital permanent;

Activ circulant = Datorii de exploatare.

Inegalitatea: Capital permanent > Active imobilizate, impune folosirea


fondului de rulment, indicator important in aprecierea situatiei financiare a societatii,
reprezentand partea din resursele financiare permanente care asigura finantarea
activelor circulante care se innoiesc permanent.

Principalele instrumente operationale la care recurge analiza financiara pentru


investigarea riscului de faliment sunt reprezentate de:

fondul de rulment;

ratele de solvabilitate.

Analiza solvabilitatii agentului economic cu ajutorul fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta a intreprinderii, impusa de


diferentele existente intre sumele de incasat si cele de platit, precum si de decalajul
ce poate sa apara intre termenul de transformare a activelor in bani si durata medie
in care datoriile devin exigibile.

Fondul de rulemt poate fi determinat in doua moduri diferite, dupa cum


urmeaza:
pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilantului

Fond de rulment = Capital permanent Active imobilizate

Fond de rulment = Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung


Active imobilizate

pornind de la elementele de la baza bilantului

Fond de rulment = Active circulante Obligatii pe termen scurt

Existenta unui fond de rulment pozitiv demonstreaza faptul ca la nivelul


agentului economic exista o stare de echilibru financiar pe termen lung. Este de
mentionat faptul ca valoarea pozitiva a fondului de rulment nu trebuie sa fie
supradimensionata pe seama capitalurilor imprumutate pe termen lung deoarece
acestea atrag costuri superioare surselor de finantare externe pe termen scurt.

O valoare negativa a fondului de rulment reflecta imposibilitatea agentului


economic analizat de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung,
excedent care sa permita acoperirea necesitatilor de finantare pe termen scurt.

In teoria economica, au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda


scorurilor, dintre care se remarca modelul ALTMAN, modelul CONAN HOLDER.

a) Modelul ALTMAN

Profesorul american E.I.Altman a elaborat in anul 1968[2] una dintre primele


functii de scor utilizate in analiza riscului de faliment.

El a folosit informatiile obtinute din studierea unui larg esantion de companii,


dintre care unele au dat faliment, iar altele au supravietuit. A constatat ca analiza
bazata pe mai multe variabile, facuta cu ajutorul a 5 indicatori, a permis prevederea a
75% din falimente, cu doi ani inainte de producerea acestora.

Functia folosita de Altman are urmatoarea forma:

Z =1,2* x1 +1,4* x2 +3,3* x3 +0,6* x4 +0,999* x5

Ratele utilizate in formula anterioara sunt urmatoarele:


Capitalizarea bursiera reprezinta o marime absoluta data de produsul dintre
ultimul curs bursier din exercitiul incheiat si numarul de actiuni.

Activele circulante nete reprezinta diferenta dintre activele circulante si


pasivele circulante.

Din continutul indicatorilor rezulta ca nivelurile lor sunt cu atat mai bune cu cat
inregistreaza o valoare absoluta mai mare. De aceea scorul Z este interpretat astfel:

Z < 1,8 starea de faliment este iminenta;

Z > 3 situatia financiara este buna; bancherul poate avea incredere in


intreprinderea respectiva, aceasta fiind solvabila;

1,8 < Z < 3 situatia financiara este dificila, cu performante vizibil diminuate si
apropiate de pragul starii de faliment;

Ulterior, Altman a dezvoltat modelul prin elaborarea unei functii Z pentru


firmele private si pentru firme din domeniile nemanufacturiere.

Pentru a clasifica intreprinderile detinute in proprietate privata, Altman a


revizuit modelul scor initial si a inlocuit in raportul X 4 numitorul (valoarea de piata a
capitalului propriu) cu valoarea contabila . Aceasta modificare a schimbat
semnificativ coeficientii de ponderare pentru toate celelalte rate:

Z = 0,717* x1 + 0,847* x2 +3,107* x3 +0,42* x4 + 0,998* x5

In functie de valorile lui lui Z putem intalni urmatoarele situatii:

sub 1,3 firmele sunt in situatia de faliment;

zona de ignoranta (de incertitudine) este 1,3-2,9;

peste 2,9 firmele sunt in situatie de non-faliment.

Urmatoarea modificare adusa functiei Z a fost eliminarea ratei X5 (Cifra de


afaceri/total active). Altman a considerat ca aceasta rata este senzitiva la tipul
industriei, deci modelul este aplicabil in toate ramurile. Noua functie scor are forma:

Z = 6,56*x1 +3,26*x2 +6,72*x3 +1,05*x4

In acest caz, in functie de valorile lui Z putem intalni urmatoarele situatii:

pentru valori sub 1,1 firmele sunt in stare de faliment;


pentru valori intre 1,1 2,6 firmele sunt in zona de ignoranta;

pentru valori peste 2,6 firmele sunt in situatie de non-faliment.

Modelul a fost aplicat pe un esantion de firme din afara SUA, in particular pe


firmele de pe pietele emergente din Mexic care au emis bonduri exprimate in USD.

b) Modelul CONAN HOLDER

Modelul Conan Holder[3] dezvoltat de cei doi autori se incadreaza in


metodele testate statistic.

Se aplica intreprinderilor industriale cu un numar intre 10 si 500 de salariati. El


se bazeaza pe un esantion de 95 de intreprinderi mici si mijlocii, dintre care jumatate
au dat faliment. Intreprinderile analizate au fost grupate statistic si s-a determinat o
functie scor aplicabila pentru intreprinderile industriale, intreprinderile de constructii,
intreprinderile de comert en gros si cele de transport.

Modelul are la baza urmatoarea functie:

Z = 0,24 * x1 + 0,22 * x2 + 0,16 * x3 0,87 * x4 0,1* x5

Valorile lui x1, x2, x3, x4, x5 se determina prin relatiile:

In cazul acestui model, riscul de faliment depinde tot de nivelul lui Z, astfel:
Valentele informationale ale metodei scorurilor nu trebuie supraestimate,
deoarece analiza discriminanta reduce informatia de baza prin selectarea celor mai
semnificative rate, pe care le considera contante in timp, iar intreprinderea este un
sistem economico-social ce actioneaza intr-un mediu complex, cu mult mai multe
variabile care influenteaza sanatatea sau slabiciunea acesteia.

De aceea se recomanda folosirea metodei scorurilor in paralel cu metodele


clasice de diagnosticare analiza echilibrului financiar, analiza rentabilitatii, analiza
fluxurilor financiare, etc. si in final, evaluarea riscului global al intreprinderii.

Calcul risc de faliment si exploatare pentru SC EDIL SRL pe anii 2014;2015 si


2016

Analiza solvabilitatii agentului economic cu ajutorul fondului de rulment

Anul 2014

Fondul de rulment = 483300-556251 = -72951

Fondul de rulment =483300+0-556251 =-72951

Fondul de rulment=11637-84588 = -72951

Anul 2015

Fondul de rulment= 496153-562574 = -66421

Fondul de rulment =496153+0-562574 =-66421

Fondul de rulment = 35157-101578 =-66421

Anul 2016

Fondul de rulment =520235-562983=-42748

Fondul de rulment =520235+27170-562983 =-15578


Fondul de rulment =59935-75513 = -15578

Dupa cum se poate observa in perioada 2014,2015,2016 fondul de rulment este negativ,si
reflecta imposibilitatea de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung.

SC EDIL SRL in anii 2014 si 2015 nu a avut decat surse proprii de finantare. In anul 2016 a c
ontractat un credit pe 3 ani pentru achizitionarea unei autoutilitare,necesare pentru
aprovizionarea cu marfa a societatii.

Costul mediu ponderat al capitalului

Conceptul de cost mediu ponderat al capitalului

Costul capitalului utilizat ca rata de discontare in evaluarea unui proiect de investitie este un cost mediu
ponderat. El se determina prin insumarea costurilor aferente diferitelor surse utilizate in finantarea proiectului
ponderate cu cotele pe care acestea le detin in capitalul total utilizat conform urmatoarei formule:

unde: cmpc = costul mediu ponderat al capitalului aferent proiectului considerat;

ki = costul sursei de finantare i;

xi = ponderea detinuta de capitalul de tip i in finantarea totala a proiectului;

n = numarul surselor de finantare utilizate.

Costul mediu ponderat al capitalului specific unui proiect de investitie particular este, la randul lui, un cost
marginal deoarece reprezinta media ponderata a costurilor marginale aferente surselor individuale utilizate in
finantarea proiectului.

Acest cost marginal mediu ponderat poate egala costul mediu ponderat al
capitalului la nivelul intreprinderii sau, se poate deosebi de acesta. Doua presupuneri
de baza sunt facute in vederea utilizarii costului mediu ponderat al capitalului la
nivelul intreprinderii ca rata de discontare in deciziile de acceptare - respingere ale
proiectelor de investitii si anume:

- in primul rand, riscul economic al proiectului evaluat este similar riscului mediu la nivelul
intreprinderii, ceea ce presupune ca randamentului estimat al investitiei sa i se asocieze aceeasi variabilitate ca
si in cazul activitatilor existente ;

- in al doilea rand, in finantarea proiectelor de investitii se urmareste mentinerea in timp a structurii


obiectiv a capitalului stabilita la nivelul intreprinderii, ceea ce face ca riscul financiar al proiectului evaluat sa fie
similar riscului financiar aferent activitatilor desfasurate initial in intreprinderea respectiva.

In anul 2016 Cmpc =50x35+50x65/100 =50%


Pentru anii 2014 si 2015 nu se calculeaza deoarece SC EDIL SRL nu a avut contracte de imprumut si nici
conntracte de Leasing.

Metoda ALTMAN

AN 2014

X1 =-72951/567888 =-0,12

X2 =0/567888 = 0

X3 =-24178/567888 =-0,04

X4 =1430/84588 =0,02

X5 =401782/567888 =0,71

Z 2014 =1,2(-0,12)+1,4x0+3,3(-0,04)+0,6x0,02+0,999x0,71=1,013

An 2015

X1 =-66421/597731 =-0,11

X2 =12854/597731 =0,02

X3 =15830/597731 =0,03

X4 =1430/597731 =0,002

X5 = 650237/597731 =1,09

Z 2015=1,2(-0,11)+1,4x0,02+3,3x0,03+0,6x0,002+0999x1,09 =1,085

An 2016

X1 =-15578/622918 = -0,03

X2 =43174/622918 = 0,08

X3 = 51311/622918 =0,08

X4 =1430/75513 =0,02

X5 = 776932/622918 =1,25

Z 2016 =1,2(-0,03)+1,4x0,07+3,3x0,08+0,6x0,02+0,999x1,25 =1,59

Observam faptul ca desi este indicele z creste in fiecare an dar este totusi sub valoarea de 1,8,deci firma
este in stare de faliment iminenta.
Metoda Conan-Holder

AN 2014

X1 =40062/84588 = 0,47

X2=483300/567888 =0,85

X3 =3557/567888 = 0,01

X4 =3055/401782 = 0,01

X5 =83402/135879 = 0,61

Z2014 =0,24X0,47+0,22X0,85+0,16X0,01-0,87X0,1-0,1X0,61=0,1534

AN 2015

X1 =156637/101578 =1,54

X2 =496153/597731 =0,83

X3 =24876/597731 =0,04

X4 =74/650237 = 0,0001

X5 =147776/316797 = 0,47

Z2015= 0,24X1,54+0,22X0,83+0,16X0,04-0,87X0,0001-0,1X0,47=0,51

AN 2016

X1=181883/102683 =1,77

X2 =520235/622918 =0,84

X3 =42062/622918 =0,07

X4 =1327/776932 = 0,002

X5 =180324/374811 =0,48

Z2016 =0,57

S-ar putea să vă placă și