Sunteți pe pagina 1din 146

Curs instruire: INSTRUMENTATIE

AMGalati 2016

Formator : Corneliu LUPASCU

Project Leader : Florin Ghiurca


Agenda instruirii: Masurarea temperaturii

Masurarea temperaturii : principiu de masura, tipuri


senzori, bucla de masura temperatura, prezentare
aparatura, defecte frecvente

Transmiterea informatiei in instrumentatie


Masurarea debitului : principiu de masura, traductori,
bucla de masura debit, prezentare aparatura, tipuri
defecte

Masurarea nivelului : principiu de masura, traductori,


bucla de masura nivel, prezentare aparatura

Masurare mase : cintare statice , senzori masura,


verificare cintare
Masurarea temperaturii

TERMOCUPLUL

eAB =tensiune SEEBACK


eAB= S T
S = coeficientul Seeback (mV/ K )
Jonctiune Jonctiune
rece calda

voltmetru la capetele unui


termocuplu cupru- constantan
(tip T)
TERMOCUPLUL

V= V1 V2 = S (tJ1 - tJ2) tJ1 = TJ1(oC) + 273.15


temperatura lui J1 = ? trebuie sa o cunoastem pe a jonctiunii J2.

Baie de gheata

V= V1 V2 = S [(TJ1 + 273.15) (TJ2 + 273.15)] = S (TJ1 - TJ2) = (TJ1 0)


V = S TJ1
TERMOCUPLUL

Bloc izotermic

legea metalelor intermediare :


un al treilea metal inserat intre doua metale diferite ale unei
jonctiuni de termocuplu nu are efect asupra tensiunii de iesire
atit timp cit cele doua jonctiuni formate de metalul aditional
sint la aceeasi temperatura.
TERMOCUPLUL

Fe

Eliminare baie de
gheata

Cele doua circuite


sint echivalente

Combinare blocuri TREF bloc izotermic


izotermale V=S(TJ1 - TREF)
TERMOCUPLUL

Interpretare 2

Sa = coef seeback metal a


Sb = coef seeback metal b
TERMOCUPLUL

SFe (T1 Tc ) + SCn (TREF T1 ) + SFe (Tc TREF) + Scu (To Tc ) V + Scu (Tc To ) = 0

V = (SFe - SCn ) (T1 TREF)


TERMOCUPLUL

Temperatura
bloc= TREF

Voltmetru

Un termistor cu rezistenta RT functie de temperatura poate masura temperatura


jonctiunii de referinta.
Compensarea de temperatura tip software elimina efectul jonctiunii de referinta.
Senzorul de temperatura la blocul izotermic poate fi o termorezistenta, un
termistor sau un circuit integrat.

Legea metalelor omogene


Legea temperaturilor intermediare
Legea metalelor intermediare
TERMOCUPLUL

Tipuri termocuple IEC 60584

Clasa 1 1.5 oC sau 0.0040t


Tip E Nickel-10% Crom (+) Constantan (-) -100 oC 1000 oC Clasa 2 2.5 oC sau 0.0075t
Clasa 1 1.5 oC sau 0.0040t
Tip J Fe (+) Constantan (-) 0 oC 760 oC Clasa 2 2.5 oC sau 0.0075t

Clasa 1 1.5 oC sau 0.0040t


Tip K Nickel-10%Cr (+)Nickel-5% (-) 0 oC 1370 oC Clasa 2 2.5 oC sau 0.0075t

1 1.5 C sau 0.0040t


o
Tip N Nickel-14%Cr 1.4%Si(+)Nickel-95% Si5%(-) 0 oC 1260 oC Clasa
Clasa 2 2.5 oC sau 0.0075t

Clasa 1 1.0 oC sau (1+ 0.003(t-1100)) oC


Tip S Platina-10%Rhodiu(+) Platina (-) 0 oC o
1480 C Clasa 2 1.5 oC sau 0.0025t
Clasa 1 0.6 oC sau 0.1%
Tip B Platina-30%Rhodiu(+) Platina 6% Rhodiu (-) 600 oC 1700 oCClasa 2 1.5 oC sau 0.25%
TERMOCUPLUL

Tolerante termocuplu
TERMOCUPLUL

Tensiune termocuplu functie de temperatura IEC 60584

mV

T
TERMOCUPLUL

Legare in serie si pararalel termocuple

T V?
V?
T

V= V1 + V2 + V3+ V4 V1 + V2 + V 3
V=
3
TERMOCUPLUL

Termocuplu tip J

mV ?

+
mV
A
v -
25 oC 482oC

Termocuplu tip J
25 oC ref 0 oC = 1.277 mV
482 oC ref 0 oC = 26.443 mV
Multimeter 26.443 mV - 1.277 mV = 25.166 mV
TERMOCUPLUL

Termocuplu tip K

24.520

+
mV
A
v -
30 oC T? oC

Termocuplu tip K
30 oC ref 0 oC = 1.203 mV
multimetru= 24.520 mV
24.520 mV +1.203 mV = 25.723 mV
Tabel K la 0 oC = 619 oC
TERMOCUPLUL

Termocuplu cu jonctiune izolata


Termocuplul mai putin
Izolatie MgO sensibil la interferente
Sirme termocuplu electrice

Capat sudat Teaca D= diametru exterior D


A= grosime izolatie min 0.05D
Termocuplu cu jonctiune de impamintare W= grosime cap sudura min 0.1D
max 0.8D
B=pozitie sudura min 0.15D
Izolatie MgO max 0.5D
Sirme termocuplu

Termocuplul cu raspuns
rapid, dar sensibil la
interferente electrice

Capat sudat Teaca


TERMOCUPLUL

TTC S,B
TTC K,J,N Sirma 0.35mm sau
Sirma 1mm sau 3mm 0.5mm
Izolatori :ceramic C610 Izolatori :tub ceramic
Izolator ceramic tub ceramic
C610

Structura interna
termocuplu

Punct masura
TERMOCUPLUL
Moduri instalare termocuplu

Varful termocuplului
va trece de mijlocul
conductei la
diametre mici

Contactul fluidului
se face direct pe
varful termocuplului,
opus sensului de
curgere
TERMOCUPLUL

Cap de termocuplu

IP 65
IP 66
IP67

DIN 43729
TERMOCUPLUL

Cap de termocuplu
TERMOCUPLUL

Cap de termocuplu
TERMOCUPLUL

Teci termocuple DIN 43772

Material metalic sau


ceramic

Criterii alegere :
- Temperatura
procesului
- Actiunea chimica
- Rezistenta la
abraziune
- Porozitate
- Viteza raspuns
TERMOCUPLUL

Materiale uzuale folosite in constructia tecii de termocuplu


MateriaL metalic Denumire Temperatura max Proprietati
AISI 316L/ 650 oC Otel inox austenitic
1.4404 X2CrNiMo17-12- Rezistent la coroziune, molibdenul
1.4435 2 asigura rezistenta la acizi slab
X2CrNiMo18-14- concentrati
3
AISI 310/ 1.4841 X15CrNiSi25-20 1100 oC Otel inox austenitic
Rezistent in mediu oxidant
Rezistenta slaba la sulfuri
Inconel NiCr15Fe 1100 oC Aliaj nichel-crom rezistent la medii
600/2.4816 agresive
Apa il corodeaza
Nu se foloseste in medii cu sulfuri
Inconel NiCr23Fe 1200 oC Rezistent la coroziune
601/2.4851 Rezistent la carbonizare(?)
Nu se foloseste in medii cu sulfuri
Kanthal AF FeCrAl 1300 oC Rezistent la medii cu sulfuri,
duritate mare, temperturi mari
TERMOCUPLUL

Material ceramic Denumire Temperatura max Proprietati


C530 1400 oC Al2O3 75%
Cel mai ieftin material ceramic
Rezistent la socuri de temperatura

C610 1500 oC Al2O3 60%


Materil ceramic fara porozitate
Rezistent la socuri mecanice,
folosit la teci termocuple
temperatura inalta
C799 1800 oC Al2O3 99.7%
Poate fi folosit pentru pritectie
interna si exterioare
Foarte pur si nu este poros
Kanthal Super MoSi2 1700 oC Suporta socuri termice
Poros si dur
Nu rezista la socuri mecanice
Halsic I Si metalic 1350 oC Rezista la socuri mecanice
SiC Nu este poros
Nu se oxideaza
Rezistent la acizi
Excelent conducator termic
TERMOCUPLUL

Termocuplu aer cald BF5


TERMOCUPLUL

Termocuplu temperaturi peste 1000 grade Celsius


Lg lungime imersiune
L lungime imersiune utilizabila
He lungime insertie
Cu una, doua sau trei teci ceramice
TERMOCUPLUL

1 - cap termocuplu
1a- adaptor montat in cap termcuplu lungime imersiune utilzabila
1b- bloc terminal sau flying leads ( fire libere)
2- conexiune proces
3- protectie ceramica
4- parte insertie din ceramica
5- parte insertie cu cu izolare MgO
6- tub protectie ceramica
S,D,T protectie ceramica simpla , dubla, tripla
TERMOCUPLUL

L lungime imersiune
E lungime git
IL lungime insertie
TERMOCUPLUL

Cablu extensie si cablu compensatie

Extensie: acelasi material cu termocuplul, prelungire a


termocuplului ( au terminatia X in cod)

Compensatie : aliaj care are o comportare electrica similara cu


cea termocuplului in limite de temperatura
( au terminatia C in cod)
TERMOCUPLUL
Tipuri cabluri de extensie si compensatie
TERMOCUPLUL

Rezistenta ohm/km cabluri extensie si compensatie


TERMOCUPLUL

Prindere mecanica a termocuplelor la proces

Sudura presetupa filet

flanse
TERMOCUPLUL

Prindere mecanica a termocuplelor la proces

Filet
Flanse
Sudura

Drept: raspuns
mai lent, produce Tapered: diametru Stepped (reductie): doua
drag variabil, drag sectiuni distincte,sectiunea mica
mediu, raspuns nu deranjeaza procesul,
mediu raspuns rapid
TERMOCUPLUL

Prindere mecanica a termocuplelor la proces

Presetupa

Flanse
TERMOCUPLUL

Virf teaca termocuplu

redus redus drept tapered tapered


TERMOREZISTENTA

Termorezistenta foloseste un senzor rezistiv de masura a temperaturii


Element rezistiv bazat pe Cu, Ni, Pt.
Coeficient temperatura = 0.003851

Rt=R0(1+ )
rezistenta creste cu temperatura
Rt este valoarea finala a rezistentei
R0 este valoarea initiala a rezistentei
este variatia de temperatura (oC)
este coeficient temperatura (1/oC)
TERMOREZISTENTA

Mod de calcul valoare rezistenta ohmica

IEC 60751 Rt = R0 (1+At+Bt2 )


A= 3.9083 x 10-3 oC, B=- 5.775 x10-7 oC
t temperatura in grade celsius
la 100 oC Rt = 138,055 a=0.003851
de la 0 la 850 grade
Precizie 0,2 oC

Ecuatia Callendar van Dusen


Rt = R0 (1+At+Bt2 +C(t-100)t3)
A, B, C conform IEC60751
C=0 pentru t>0 ASTM a=0.0039
GOST a=0.00391
JIS a=0.003916
TERMOREZISTENTA

Bobinat
Corp
ceramic
Invelis din
sticla

Sirme aliaj Film style


Pt
Sirme Protectie
platina din sticla
sudate la Rasina de
capat pritectie

Platina sub
Sirme aliaj Substrat forma de
platina ceramic film
TERMOREZISTENTA

RTD cu film

Bobinat
TERMOREZISTENTA

Montare termorezistenta in conducte:


La coturi
a)
a) , b) Inclinat, impotriva curgerii
c) Perpendicular pe curgere b)

c)
Lungime imersie
recomandata
Diametru conducta

Lungime imersie conducta


TERMOREZISTENTA

Moduri de prindere
G1/2 conform BSPP (British Standard Material SS316L(X2CrNiMo 17 13 2)
Pipe Parallel)
NPT conform National Pipe Thread
IL lungime de insertie
L lungime de imersie
TERMOREZISTENTA

Moduri de prindere

Conexiune proces
Conexiune sudata cu Adaptor sudat
Conexiune filetata cu presetupa presetupa
TERMOREZISTENTA

Moduri de prindere
1-element insertie 3mm, posibil bobinat
2-element insertie 6mm, posibil bobinat
cu bloc ceramic
4 preestupe pentru conexiune proces
TERMOREZISTENTA

Precizia : 0.03% din


domeniul setat Conectare :2, 3 sau 4 fire
Agenda instruirii: Transmiterea informatiei in instrumentatie

Masurarea temperaturii : principiu de masura, tipuri


senzori, bucla de masura temperatura, prezentare
aparatura, defecte frecvente

Transmiterea informatiei in instrumentatie


Masurarea debitului : principiu de masura, traductori,
bucla de masura debit, prezentare aparatura, tipuri defecte

Masurarea nivelului : principiu de masura, traductori,


bucla de masura nivel, prezentare aparatura

Masurare mase : cintare statice , senzori masura,


verificare cintare

Pozitionere vane de reglare, integrare in bucla de


reglare, prezentare aparatura.
Transmisia HART
Hyghway Addressable Remote Transmission
Semnalul de iesire traductor este 4-20mA, peste care
este suprapus semnalul HART
Traductorul transmite un semnal in curent 1ma p-p

Biti
date

Semnal
analogic in
curent

Logica HART 0 logic 2200 Hz


1 logic 1200 Hz
Viteza 1200 bit/sec
Transmisia HART
FDT field device tool- interfata standard
pentru accesare traductori (ex Fieldcare)

Fisiere DTM (Device Type Manager)


software driver pentru fiecare dispozitiv

Siemens fisiere Simatic PDM

Sarcina Sursa
Traductor

Comunicator PC/laptop
HART Modem
sau HART
RS 232
Transmisia HART

Sarcina minimum 250 ohmi, max 1100 ohmi

PLC
Traductor

Comunicator
HART
Transmisia PROFIBUS
Engineering tool ex
Profibus = Process Fieldbus FIELDCARE
DP = decentralized periphery
PA = Process automation
Standard transmisie RS485

Profibus DP
Max 126 participanti pe un bus
Max 32 participanti pe segment
Comunicatie
Transmisie similara 485 si
Cabluri obisnuite cupru, max device DTM
1200m , depinde de viteza PROFIBUS DP
Viteza 1,5Mb/s

PROFIBUS PA

4-20mA
HART

PROFIBUS PA
slaves
Transmisia PROFIBUS
Profibus PA

PA bus alimentata prin modulul


segment coupler

Modul segment coupler interfata


intre Profibus DP si traductori

Consum curent 10ma / traductor

Viteza transmisie 45,45 kb/s


PROFIBUS PA

DP/PA coupler

24Vcc Traductor 1 Traductor 2 Traductor 3 Traductor m

PROFIBUS DP
Transmisia PROFIBUS

Cuplare PROFIBUS PA prin


DP/PA coupler
PROFIBUS PA

31,25
kbps
Rezistenta capat de
linie

Conexiune
PROFIBUS-PA

Switch capat bus

Conexiune
PROFIBUS-DP
Sursa 24V

PROFIBUS-DP
master
45,45 kbps
Transmisia PROFIBUS

Cutie conexiuni Profibus


Transmisia PROFIBUS
Conectare adaptori
temperatura pe un segment PA
Agenda instruirii: Masurarea presiunii si debitului

Masurarea temperaturii : principiu de masura, tipuri


senzori, bucla de masura temperatura, prezentare
aparatura, defecte frecvente

Transmiterea informatiei in instrumentatie


Masurarea presiunii si debitului : principiu de
masura, traductori, bucla de masura debit, prezentare
aparatura, tipuri defecte

Masurarea nivelului : principiu de masura, traductori,


bucla de masura nivel, prezentare aparatura

Masurare mase : cintare statice , senzori masura,


verificare cintare

Pozitionere vane de reglare, integrare in bucla de


reglare, prezentare aparatura.
MASURAREA PRESIUNII

Presiunea - un parametru de stare calculat cu


F raportul dintre forta uniform distribuita pe o suprafata,
P si marimea acestei suprafete.
S
Unitatea de masura N / m2

Presiunea absoluta
- relativa

Presiunea absoluta = presiunea relativa + 1,01325 - bara

= diferenta dintre presiunea atmosferica normala si cea reala

Presiunea normala = 1,01325 bara


MASURAREA PRESIUNII

Masurarea presiunii cu
manometru cu lichid
Pa
Pb

Pb = Pa + gh
h Pa presiunea atmosferica
Pb presiunea absoluta a
fluidului
densitatea fluidului
g = 9,81 m/s2
MASURAREA PRESIUNII

Traductor
diferential

Membrana Traductor
masura wireless
Traductor
compact
MASURAREA PRESIUNII

Unitati de masura ale presiunii

mbar N/m2 mmH2O mmHg Kgf/cm2

1 bar 1000 105 10197 750 1,0197

1 N/m2 = 1 Pa (Pascal) 1 bar = 100Kpa (105 Pa) 1 kgf = 9,81N


MASURAREA PRESIUNII

3 2

Cele trei manometre vor arata aceeasi valoare la

curgerea fluidului cu viteza ?


MASURAREA PRESIUNII

Presiune statica, presiune dinamica

Presiune
statica p3 Presiune Presiune
totala P1 dinamica P2
MASURAREA PRESIUNII

Membrana
masura

Traductor compact

Traductor wireless
MASURAREA PRESIUNII Strat ceramic
Electrozi
Al 2 O3 99.9%

Membrana ceramica
Deformare 0,025mm

Corp

Membrana

Electrod
fluid
Senzor
temperatura

Avantaje :
procesul actioneaza direct pe membrana
rezistenta in timp (nu se deformeaza permanent)
stabila chimic
bun pentru aplicatii sensibile la contaminare
presiune maxima 60 bar
MASURAREA PRESIUNII

Punte
Punte Wheastone
Wheastone

ulei

Membrana
otel

ulei

fluid

Avantaje :
presiuni pina la 400 bari,
suprasarcini de 600 bar
costa mai putin decit cel cu Membrana
membrana ceramica separare
MASURAREA PRESIUNII

1 presiune intrare P+

_ 2 flansa proces
4 corp masura
_
+ 6 membrana suprasarcina
7 membrana masura
8 lichid umplere
9 presiune intrare P-

Aplicatii traductorul diferential


masura debit diferential
masura nivel
masura cadere presiune pe un
filtru
MASURAREA PRESIUNII

1 flansa conexiune proces Traductor hidrostatic


masura nivel
2 O-ring
3- senzor presiune
4 corp celula de masura
5- membrana suprasarcina
6 membrana etansare celula
de masura
7 lichid de umplere celula de
masura
8 tub capilar cu lichid _
conectat la flansa
+
9 flansa cu tub
10-membrana in flansa de
montare
MASURAREA DEBITULUI

Debitul de fluid Q (m3/s) reprezinta cantitatea de fluid (m3) ce trece printr-o conducta in
unitatea de timp t (s).
Considerind o sectiune de arie data S (m2) prin care fluidul trece cu viteza v (m/s)
debitul de fluid se mai poate exprima si prin relatia:

Q = v A (m3/s)

v1
v2

vn

Q = vmed A (m3/s)
MASURAREA DEBITULUI
Ecuatia de continuitate
Debitul este invariabil pe fiecare sectiune a unei conducte
Debitul de volum QV = A V
Debitul masic Qm = A V
A aria sectiunii, V viteza fluidului, densitatea fluidului

A1 V1 = A2 V2
V2 > V1

Ecuatia lui Bernoulli


Energia totala = energie de presiune + energia
cinetica +energia potentiala
Energia totala in orice punct al conductei este
constanta h1 h3

h2

P presiunea statica v1 v2
v3
d2
V2 d1 d3
presiunea dinamica (energie cinetica)
2
gh energie potentiala
MASURAREA DEBITULUI

Metrul cub normal (m3N ) = masa de gaz care ocupa 1 m3 la presiunea de 1,01325 bara
si temperatura 273,15 K (0O C )

Metrul cub standard (m3S ) = masa de gaz care ocupa 1 m3 la presiunea de 1,01325 bara
si temperatura 288,15 K (15O C )

Un volum de 1 m3 contine:

1 m3 sau 1,293 kg aer la P = 1,01325 bara


T = 273,15 K (0O C )

24,67 m3N sau 31,9 kg aer la P = 25 bara


T = 273,15 K (0O C)
MASURAREA DEBITULUI

Debit de volum

Metoda directa Cu deplasare pozitiva

Metoda indirecta Presiune diferentiala


Vortex
Electromagnetic
Ultrasonic
Cu suprafata variabila
Debit de masa

Metoda directa Principiul Coriolis


Termic
Cintarire

Metoda indirecta Calcul masa cu masurare separata Q, , T


MASURAREA DEBITULUI
Principiul presiunii diferentiale

Vena contracta

Diafragma de masura
Evolutia presiunilor prin strangulatia
Pres dif data de diafragma
principiu 0.45
MASURAREA DEBITULUI

Diafragma si traductor
diferential
MASURAREA DEBITULUI
Elementul primar este diafragma de masura

Pozitia prizelor de presiune determina modul de masurare si calcul debit:

prize de presiune vena contracta


prize de presiune in flanse`
prize de presiune la fata (individuale sau camere inelare)
D 0,1D D /2
1 - prize D si D/2
Vena contracta
D

d
Limitari :

d > 12,5 mm
50mm < D < 1000 mm 25 1mm 2 prize in flansa
0,1 < < 0,75
ReD > 5000 25 1mm

= d/D
ReD numarul Reynolds
MASURAREA DEBITULUI

prize de presiune la fata (individuale sau camere inelare)

Prize presiune

Camera inelara

Limitari :

d > 12,5 mm
D

50mm < D < 1000 mm


0,1 < < 0,75
ReD > 5000 pentru 0,1 < < 0,56
d

ReD > 16000 2 pentru 0,1 < < 0,56

= d/D

ReD numarul Reynolds


applicator

Form diaf

Calcul diaf
Prize la fata
MASURAREA DEBITULUI

Distante ce trebuie respectate fata de obstacole


A - 0% incertitudine
B- un plus de 0.5% incertitudine

Obstacol

Distante amonte
Cot 90o

2 Coturi 90o in
acelasi plan

2 Coturi 90o in planuri


perpendiculare

reductie

expansiune

robinet

Distante aval
Orice obstacol
MASURAREA DEBITULUI
Materiale diafragme
MASURAREA DEBITULUI

Calcul debit pricipiu presiune diferentiala

Debit masic
coeficient de debit

coeficient de expansiune
Debit volumetric
P= P1 P2 caderea de
presiune pe diafragma

= d/D , raport diametru orificiu si


diametru extern
MASURAREA DEBITULUI
Moduri montare traductor diferential gaze si lichide

Lichide
Traductor Traductor sub
conducta

Baterie 3 robineti Diafragma


masura

Robineti de
izolare

Robineti de
izolare

Diafragma
masura
Vase aerisire
Gaze
Traductor deasupra conductei

Baterie 3 robineti
MASURAREA DEBITULUI

Calcul debit compensat cu presiunea si temperatura


Densitatea gazelor (fluide compresibile) este influentata de
presiune si temperatura

Calculator debit
compensat
Fc factor corectie debit masurat Qmeas

P Q FCM

T FCM factor corectie debit masic (kg / h)

P0= 1.01325 bara

FCV

FCV factor corectie debit volumetric (Nm3 / h)


MASURAREA DEBITULUI

Avantaje masura debit cu diafragma :


design simplu
standardizare universala (ISO 5167, ASME)
diametre de la dn 10 la dn 1000
costuri reduse la instalare
traductorul este separat de elementul primar

Dezavantaje masura debit cu diafragma


pierdere de presiune mare pe diafragma
se uzeaza in timp, geometria poate fi afectata de abrazivitate si depuneri de material
MASURAREA DEBITULUI tub Venturi

Tubul Venturi necesita distante mai


mici fata de obstacole in comparatie
cu diafragma
MASURAREA DEBITULUI tub Venturi

2 Coturi 90o Expan


Redu Redu Expan Robinet
in planuri siune
cere complet
perpendicula 1.33D 0.67D la cere siune
deschis
Cot 90o re D 3D la 0.75D la
lao D
Cot 90
D D

Distantele sint mai mici ca la diafragma pentru eroare zero


Pentru beta 0.5 la doua coturi perpendiculare la Venturi 10D si la diafragma 22D
MASURAREA DEBITULUI

Debitmetru diferential cu tub Pitot

In calcul se foloseste presiunea dinamica


K= factor al tubului Pitot (obtinut prin calibrare la fabrica)

Pdinamic+ Pstatic=Ptotal
MASURAREA DEBITULUI

Avantaje masura debit cu tub Pitot:


Se folosesc la debit gaze, abur, lichide.
Presiuni mari pina la 400bar sitempertauri pina la 1000oC
Diametrul conductei pina la 4000 mm
Pierdere mica de presiune
Traductorul diferential se poate inlocui fara a opri procesul
Nu are piese in miscare

Dezavantaje masura debit cu tub Pitot:


Masoara fluide curate cu viscozitata mica
Dificil de obtinut alinierea corecta in conducta
MASURAREA DEBITULUI

Debitmetre Vortex

Frecventa vortexurilor create de bluff body este


proportionala cu debitul de volum
MASURAREA DEBITULUI

St * v
frecventa Vortex =
d
l

St = numarul lui Strouhal (adimensional)


v = viteza
d= latime bluff body d
v
Strouhal number ~Reynolds number
Vortex principle
0.05 < St < 0.3 45
100< Re < 107
Impulsurile de presiune sint transmise
senzorului si sint convertite in semnale numar de impulsuri
electrice Kfactor =
dm3
Semnalul sinusoidal este amplificat si
transformat in semnal de frecventa
Kfactor calibreaza traductorul-
proportional cu debitul
este independent de fluid depinde de forma
bluff-body

Re min =20000
MASURAREA DEBITULUI

Traducere a frecventei impulsurilor capacitiv

Senzor aflat in bluff body sau imediat dupa

Electrod extern

Electrod central

conducta plina cu fluid


MASURAREA DEBITULUI

Distante ce trebuie respectate debitmetre Vortex

1-reductie 2- extensie 3- cot 90o sau T 4- 2 coturi 90o 5- 2 coturi 90o 6- vana reglare
A- intrare B- iesire
MASURAREA DEBITULUI

Avantaje masura debit cu traductoare Vortex


se pot folosi la lichide, abur, gaze
nu sint afectate de schimbari de presiune, temperatura
instalare simpla
diametre de la Dn15 la Dn 450
cadere de presiune mica, 30 mbar
Temperatura lucru -40 +400 oC
precizie 1 % pentru gaze, 0.75% pentru lichide
Dezavantaje masura debit cu traductoare Vortex
debitul pulsatoriu afecteaza masuratoarea de debit
lungimi mari inainte si dupa traductor
Re > 20000
Scumpe in comparatie cu diafragmele
MASURAREA DEBITULUI

Debitmetre electromagnetice

Masoara debitul lichidelor conductive

Se aplica legea lui Faraday, lichidul in deplasare prin


conducta int-un cimp magnetic genereaza o tensiune
electromotoare indusa, functie de viteza

Ue = B L v
Q=v A

Ue = tensiune indusa
B= inductia magnetica
L = distanta intre electrozi
v= viteza
Q = debit volum
A= sectiunea

Principiu em 0:43
MASURAREA DEBITULUI

Locuri montaj debitmetru electromagnetic


Totdeauna plin cu apa
Nu se instaleaza in puncte inalte sau
inainte de evacuari
Important: impamintarea
MASURAREA DEBITULUI

Eraorea 0.5% o.r. 1mm/s o.r. = of reading (din valoarea citita)


Repetabilitatea 0.5% o.r. 0.5%mm/s
MASURAREA DEBITULUI

Avantaje masura debit cu traductoare electromagnetice


sint independente de presiune proces, temperatura si viscozitate
pot fi masurate fluide contaminate cu particule solide
diameter nominale de la Dn2 la Dn 3000
nu pierd presiune
nu creeaza strangulari
stabile pe termen lung
intretinere minima
Excelente pentru apa normala

Dezavantaje masura debit cu traductoare electromagnetice


masoara doar lichide cu conductivitatea s > 5mS/m
nu se poate masura apa demineralizata
particule depuse pe electrozi cauzeaza erori
temperatura fluid max 65oC
MASURAREA DEBITULUI

Debitmetre cu ultrasunete

Senzori cu insertie

senzorii acustici sint in perechi


semnal acustic emis si receptionat de senzori
viteza sunetului difera la deplasarea in sensul curgerii sau
impotriva curgerii

Diferenta de timp intre emisie si receptie semnal Ultrasonic


proportionala cu viteza fluidului T ~ V principle
1:19
MASURAREA DEBITULUI

Traductor debit cu ultrasunete clamp-on

Montare senzori pentru o traversare


sau doua traversari ale semnalului
t2
acustic
t2
t1
Metoda Doppler
t1
Q= K1 f
Metoda timpului tranzitoriu (time-of-flight)
T= t1 t2
Q=K2 (t1 t2) / t1 t2
Prosonic line
MASURAREA DEBITULUI

Distante ce trebuie respectate debitmetre ultrasunete

1-reductie 1- cot 90o 2- pompa 3- 2 coturi 90o 4- vana reglare


A- intrare B- iesire
MASURAREA DEBITULUI

Avantaje masura debit cu traductoare ultrasunete


se pot folosi la diametre Dn 15 la Dn 4000
se pot masura fluide corozive, sint non-contact
nu produc pierdere de presiune
senzorii ultrasonici pot fi inlocuiti fara oprire proces
nu sint afectati de propritatile fizice ale fluidelor

Dezavantaje masura debit cu traductoare ultrasunete


masuratoarea depinde de felul curgerii : se masoara viteza pe o portiune mica
precizie de la medie la mica :1.5% o.r.pentru viteze 3-30m/s
depunerile in conducta produc erori

Limitari traductoare ultrasunete


fluidele contaminate cu particule straine
temperatura fluidului max 80oC
intreruperi in curgerea fluidului
MASURAREA DEBITULUI

Debitmetre cu suprafata variabila - rotametre

Debitul este citit pe scala de pe tubul din sticla si


gradatia de deasupra bilei da valoarea

Constructie simpla, posibil si limit switch


Control manual al debitului
Eroarea intre 0,5% si 5% din domeniu

Avantaje:

Masoara lichide, gaze sau abur


Costuri mici
Nu necesita energie
Fara pierdere de presiune

Dezavantaje

Precizia depinde de conditii proces si


proprietati fluid
Calibrare specifica fluidului
Instalare pe verticala
MASURAREA DEBITULUI
Rotametrul

FG = FA + FS
Dk FG = VS S g = greutate corp
Ds FA = VS M g = buoyancy of the float
1/2

Fs

FA

FG

rM rS

VS = volumul corpului
mS = masa corpului
a = coeficient de debit
AS = aria corpului la nivelul de citire
AR = aria dintre corp si pereti
Schema de principiu cW = coeficient drag depinde de forma
a rotametrului corpului si de numarul Reynolds
S = densitatea corpului
M = densitatea fluidului
Agenda instruirii: Masurarea nivelului

Masurarea temperaturii : principiu de masura, tipuri


senzori, bucla de masura temperatura, prezentare
aparatura, defecte frecvente

Transmiterea informatiei in instrumentatie


Masurarea presiunii si debitului : principiu de masura,
traductori, bucla de masura debit, prezentare aparatura,
tipuri defecte

Masurarea nivelului : principiu de masura, traductori,


bucla de masura nivel, prezentare aparatura

Masurare mase : cintare statice , senzori masura,


verificare cintare

Pozitionere vane de reglare, integrare in bucla de


reglare, prezentare aparatura.
MASURAREA NIVELULUI
MASURAREA NIVELULUI

Principii de masura ale nivelului

Continue Punctuale
Lichide Radar Vibratii
Radar ghidat Capacitiv
Ultrasonic Flotor
Hidrostatic(p si dp)
Capacitiv
Radiometric

Solide Radar ghidat Vibratii


Radar Capacitiv
Utrasunete Paddle
Electromecanic
Radiometric
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu traductor diferential in tanc deschis

Patm

Patm
Partea negativa
P= g h Patm

min
Colector si robinet
aerisire
Partea negativa
Patm

Traductorul se monteaza sub punctul


Traductorul se monteaza direct pe minim de masura
tanc Partea negativa a celulei de masura este
Partea negativa a celulei de masura deschisa spre atmosfera
este deschisa spre atmosfera Colectorul previne acumularea de
mizerie in impulsul de masura
Inclinarea tevii de impuls este minim 10%
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu traductor diferential in tanc inchis

Robinet
izol
max are

max

P= g h min

min

Colector si robinet
aerisire
Baterie 3
Traductorul se monteaza sub punctul de minim robineti
Diafragmele cu capilare se monteaza direct pe tanc
Nu trebuie sa fie diferenta de temperatura intre Partea negativa a celulei de masura
puncte este deasupra punctului de maxim
Nivelul se masoara intre partea superioara a Traductorul se monteaza sub
diafragmei de minus si partea inferioara a punctul de minim
diafragmei de plus Inclinarea tevilor de impuls este
minim 10%
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu traductor diferential


Date necesare
Presiune si temperatura fluid
Densitate fluid
Conexiune proces
Conditii ambient (temperatura, umiditate)

Avantaje masura nivel cu traductor diferential


bucla de masura simplu de proiectat si pus in functiune
nu este influentat de constanta dielectrica a fluidului
nu este influentat de agitatia fluidului si de spuma la suprafata
nu este afectat de obstacolele din tanc

Dezavantaje masura nivel cu traductor diferential


afectat de schimbarile de densitate
afectat de depunerile de material
MASURAREA NIVELULUI

P= r g h

Pmin = 960 * 9.81*1= 9417 N/m2


4m Pmax = 960 * 9.81*5 = 47088 N/m2
Ulei
r=960 kg/m3
MASURAREA NIVELULUI

Exercitiu: alegerea traductorului care sa masoare nivelul apei din


bazin

P1
Ulei siliconic
OIL = 960
kg/m3
H = 3,5m
HV = 4m

HU= 0,2m
HI = 0,3m

+ -
Apa
W = 1000 kg/m3
MASURAREA NIVELULUI

Rezolvare

Bazin gol , nivel minim


P_ = PHV + PHI + P1 = HV OIL g + HI OIL g + P1 = OIL g (HV + HI ) + P1 = 960 9,81 (4+0,3) =
40495,68 N/m2 + P1 = 404.95 mbar + P1
P+ = PHU + PHI + P1 = HU APA g + HI OIL g + P1 = 0,2 1000 9,81+ 0,3 960 9,81 =
4787N/m2 + P1 = 47.87 mbar + P1
Ptraductor = P+ - P_ = 47.87 mbar 404.95mbar = - 357,08 mbar
Bazin plin, nivel maxim

P_ = PHV + PHI + P1 = aceeasi valoare = 404.95 mbar + P1

P+ = PH + PHU + PHI + P1 = H APA g + HU APA g + HI OIL g + P1 = 3,5 1000 9,81+


4787N/m2 + P1 = 39122N/m2 + P1 = 391.22 mbar + P1

Ptraductor = P+ - P_ = (391.22 mbar + P1 ) (404.95 mbar + P1 ) = -13.73 mbar

Traductorul ales este diferential P = 1 bar


4 ma = -357.08 mbar
20 ma = -13.73mbar
Scala pe HMI 0-3,5 m ; se alege un traductor ( -500mbar +100mbar)
I ma= ?
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar non-contact

Antena tip con Antena tip parabolic


Antena separata de
proces
Antena tip rod
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar non-contact

Distanta de
masurat

Antena aparat

Tehnologii :

Pulse radar time of flight


D= C * t/2, c viteza luminii

Frequency Modulated Continuous Wave


Diferenta de frecventa intre semnalul emis si cel
reflectat este proportional cu distanta
MASURAREA NIVELULUI

Frequency Modulated Continuous Wave

Diferenta de frecventa intre semnalul emis si cel reflectat este proportionala cu distanta

Semnal emis
Frecventa (GHz) Semnal receptionat

Timp

Diferenta intre frecventa semnalului emis si frecventa semnalului receptionat este


proportionala cu distanta pina la suprafata fluidului
MASURAREA NIVELULUI

Parametru important : constanta dielectrica dK ( si permitivitatea r )


Constanta dielectrica r (permitivitatea relativa) este abilitatea unui mediu
dielectric de a stoca energie potentiala intr-un cimp electric.
O crestere a constantei dielectrice este direct proportionala cu cresterea
amplitudinii semnalului
Valoarea permitivitatii unui material este relativa la permitivitatea vidului sau a
aerului uscat
r aer = 1

Valoarea r arata cit va reflecta materialul din energia impulsului radar

Hidrocarburi dK = 1,9 4,0


alcool, acizi, solventi dK = 1,4 4,0
Lichide conductive (apa) dK > 10,0

Aplicatii dificile nivel cocs : dK = 1,1 2,2


MASURAREA NIVELULUI
Masurarea nivelului cu radar non-contact

= unghi fascicol unde radar , intensitatea energiei undei


radar are jumatate din valoarea maxima ( latime 3 dB)

Unda este emisa si in afara fascicolului si poate fi


reflectata de corpuri interferente

W= diametru fascicul
D= distanta de masura

Marime antena 80 mm 100 mm


(con)
10o 8o
Distanta masura D Diametru fascicul W
3m 0,53 m 0,42 m

Diametru antena parabolica 200 mm 6m 1,05 m 0,84 m


= 4o 9m 1,58 m 1,26 m
15 m 2,63 m 2,10 m
20 m 3,50 m 2,80 m
30 m 5,25 m 4,20 m
MASURAREA NIVELULUI
Masurarea nivelului cu radar non-contact

Reflectivitatea

r permitivitatea relativa
R reflectivitate material

Castigul antenei
D diametru antena f1 = 26 GHz l1 = 1,2 cm
l lungimea de unda f2 = 10 GHz l2 = 3 cm
h randamentul G1 > 6G2
Frecventa Frecventa
joasa inalta

Latimea fascicului este invers proportionala


cu frecventa semnalului

Unghi fascicol La d=10m si diametru antena 100mm


- 26 GHz latimea este 1,5m
- 6 GHz latimea este 7 m

Latime fascicol
MASURAREA NIVELULUI
Masurarea nivelului cu radar non-contact

Amplitudine mV
P1 suprafata
Obstacol
Semnal masura

Curba de
suprim P2 necunoscut
are
Ecou fals

Ecou suprafata Distance, m


fluid

Ecourile false sint memorate


Obstacolele din apropierea suprafetei fluidului sint ignorate
in procesul de masura , dupa o setare corecta a aparatului
Ecou fals
= unghi fascicol unde radar,
depinde de raza antenei

Ecou suprafata
MASURAREA NIVELULUI
Masurarea nivelului cu radar non-contact

Planul de referinta este la nivelul flansei

Parametri setare traductor nivel radar :

R planul de referinta- flansa


E calibrare de zero
F calibrare de maxim
D distanta de masura
L nivel ( L= E D)

Distanta pina la 70m


MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar non-contact

Avantaje masura nivel cu emisie radar


Non-contact si fara influenta presiunii din vas
Nu trebuie compensata schimbarea densitatii, dielectricului sau conductivitatii
Intretinere minima ( eventual curatare)
Izolat de proces cu PTFE, poate masura in medii agresive
Temperatura proces 400 0C, presiune 160 bar

Dezavantaje masura nivel cu emisie radar


Pretentios la instalare
Obstructiile din tanc (conducte, agitatoare, prize de presiune si temperatura) pot
influenta masura
Constanta dielectrica DK influenteaza masura (substantele cu DK mic absorb energia)
Spuma la suprafata fluidului afecteaza masura (este usoara si aerata si nu reflecta
energia)
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar ghidat

sonda coaxiala
max 6 m
sonda flexibila sonda tip rod
max 10 m rigida max 4 m
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar ghidat

Principiu time of flight

Impuls
radar C viteza luminii
Impuls reflectat
de suprafata
lichidului
r aer = 1

r > 1.4

O parte din energie


se transmite si in
fluidul cu dielectric
redus
Guided
radar 0:15
MASURAREA NIVELULUI
Masurarea nivelului cu radar ghidat

LN lungime sonda

D distanta

R L nivel

R referinta masura

E calibrare vas gol (= zero)


D
F calibrare plin (= domeniu)
LN E F

L L= E - D
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar ghidat interfata fluide

Semnalul este reflectat de doua ori , la suprafata mediu DK1 si la interfata DK1 DK2

R punct referinta masura

C= C0 = 3 x 108 m/s
LL nivel

Viteza in mediul 1

LI nivel interfata

Conditii pentru masurarea nivelului


la interfata
DK1 < 10 (DK1 trebuie cunoscut)
DK2 DK1 < 10
Grosimea fluid 1 > 60mm
MASURAREA NIVELULUI
Masurarea nivelului cu radar ghidat interfata fluide

R
DL R referinta masura
100 %
E calibrare zero
Di
F calibrare plin
UP DK1 LN lungime sonda
LN E
LL UP grosime mediu superior

F DL distanta flansa nivel complet


DK2 LL nivel maxim
Li
DK1 constanta dielectrica mediu 1
0%
R DK2 constanta dielectrica mediu 2

vas bypass sau


linistire cu rod

Masurare interfata : Sonda de tip


coaxial sau rod
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea nivelului cu radar ghidat

Avantaje masura nivel cu emisie radar ghidat

Poate fi folosit in medii agitate si cele cu spuma


Nu este afectat de temperatura , conductibilitate, umiditate
nu este afectat de presiunea vapori
Poate masura interfata dintre medii diferite
max 450 0C, max 400 bar
Limitari
Sonda nu trebuie sa fie in contact cu un obiect metalic
Nu se foloseste la solide
Alegerea tipului de sonda in functie de aplicatie
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea capacitiva a nivelului

Sonda flexibila pentru vase din


otel

Sonda fixa pentru vase din otel

Sonda dubla pentru masurare nivel in


vase din material izolator sau pereti
inclinati
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea capacitiva a nivelului


Principiu
Capacitatea formata intre sonda si perete metalic vas se traduce in nivel
La vasele din materiale izolante se realizeaza capacitatea electrica cu o a doua sonda

CA capacitatea in aer
CA capacitate lichid C modificare capacitate
R rezistenta lichid CA capacitate initiala
CS capacitate de comutatie
MASURAREA NIVELULUI

Masurarea capacitiva a nivelului detectarea emulsiei

Mediul 2, conductivitatea s< 1 S / cm (neconductiv)

Emulsie

Mediul 1, conductivitatea s> 100 S / cm


MASURAREA NIVELULUI

Masurarea capacitiva a nivelului

Avantaje
Nu este afectata de densitate, turbulente si vapori
Raspuns rapid
Precizia nu este afectata de valoare DK si de conductivitate
Poate detecta interfata dintre medii masura
Temperatura proces pina la 350 0C, presiune pina la 100 bar

Limitari
Schimbarea valorii dielectricului creeaza erori
Depuneri pe sonda afecteaza masura
Este necesara o sonda suplimentara pentru vase din materiale izolante sau cu pereti
inclinati
MASURAREA NIVELULUI

Limit switch

Vibratii
Furca este actionata piezoelectric si
vibreaza la 150 Hz
La imersiune se schimba frecventa
de vibratie a furcii , se converteste
intr-un contact

Paddle switch- pentru solide


Axul este rotit cu motor sincron si
reductor
Axul se blocheaza la contact cu
materialul si motorul isi modifica
Vibronic pozitia si actioneaza contacte
1.20 Rotatia este observabila
Agenda instruirii: Masurare mase

Masurarea temperaturii : principiu de masura, tipuri


senzori, bucla de masura temperatura, prezentare
aparatura, defecte frecvente

Transmiterea informatiei in instrumentatie


Masurarea presiunii si debitului : principiu de masura,
traductori, bucla de masura debit, prezentare aparatura,
tipuri defecte

Masurarea nivelului : principiu de masura, traductori,


bucla de masura nivel, prezentare aparatura

Masurare mase : cintare statice , senzori masura,


verificare cintare
MASURARE MASE
Tipuri celule

Doza cintarire cu suport

Doza cintarire cu
tensionare

DIN EN 45501
OIML R60 = Organisation
Kit fixare doza impotriva Internationale de
vibratiilor Metrologie Legale
MASURARE MASE

Celula compresie

10 kg 200 t

Celula cu inel torsiune

100 kg 50 t

Celula tip S

100 kg 10 t
MASURARE MASE
Principiu celule masura

Celulele de masura contin 4 marci


EXC + tensometrice (rezistive) pentru conversia
fortelor mecanicein semnale electrice
SENSE +
Marcile tensometrice se deformeaza elastic
la aplicarea fortei, cu modificarea
SG (intins) SG rezistentei electrice
(comprimat)

Rezistentele sint legate in punte


Wheatstone, care se dezechilibreaza la
apasare doza
SG SG (intins) Semnalul de iesire este proportional cu
(comprimat) forta de apasare
SENSE -

EXC -

SIG - SIG +
MASURARE MASE
Doza cintarire cu tensionare

Siwarex R seria BB Sarcina 10kg-200 kg

Marca tensometrica
rezistiva comprimata
MASURARE MASE
Tipuri celule

Celulele de masura contin 4 marci


Cintar gol tensometrice (rezistive) pentru
conversia fortelor mecanicein semnale
SG SG
electrice

Marcile tensometrice se deformeaza


elastic la aplicarea fortei, cu modificarea
rezistentei electrice
SG SG
SG marca tensometrica
(strain gauge)
F SG SG
comprimat intins

SG
SG comprimat
intins

Cintar incarcat
MASURARE MASE

Celula
masura

Placa
superioara
Celula Celula de masura
Siguranta masura
contra Piulita fixare
ridicarii Placa de
baza
Bolt Rulment
oscilant sferic

Celule cintarire cu
tensionare
MASURARE MASE
Tipuri celule

Precizia
necesara

Utilizare celule
masura in
acord cu grad Verificare
precizie sisteme
cintarire

Ambalare

Scale pentru constructii Celule cu compensare


(ciment,nisip, apa) Proces industrial
electromagnetica a fortei

Precizie mica Precizie mare

Precizia celulelor bazate pe deformare

C3 eroare 0,02% Parametri celule masura: sensibilitate - de ex 2 mV/V


C5 eroare 0,01% capacitate maxima Emax (de ex 10 t)
MASURARE MASE

Max Modul
Cutie conexiuni 1000m electronic
EXC-SENSE_

S+ S-

EXC+SENSE+

Celule masura 6 fire


MASURARE MASE

Modul
electronic Cutie conexiuni

Punte
Max
1000m

Celule masura 4 fire

1) Alimentare +
2) Sens +
3) Semnal +
4) Semnal
5) Sens
6) Alimentare -
MASURARE MASE

Cutie schenck
MASURARE MASE
mod compensare dezechilibru cintar

celula Impedanta Ro
LC1 LC2 Celula masura 2mV/V L1 1004.52 W
160kg 148kg Greutate test 150 kg L2 1003.64 W
4 celule L3 1010.70 W

150kg L4 1028.12 W

Se pune greutatea pe fiecare colt


Se fac diferentele cu cea mai mica valoare
LC1 LC1
a unei celule (148 kg: +12,+7, +4)
155kg 152kg

NLC numar celule


MASURARE MASE
Calibrare
Se utilizeaza greutati etalon
de 20 kg
Cintarele Siwarex necesita
minim 5% din scala valoare
greutate etalon
MASURARE MASE
Incarcare
Cintare de banda kg/m

Senzor viteza cintar


integrator
Debit
Viteza
Total
MASURARE MASE

de evitat
MASURARE MASE

Celula masura

Montarea unei doze de masura in Ranforsare necesara pentru a


pe mijlocul unei grinzi poate genera putea corecta tendinta de
o deformare la incarcarea incovoiere
cintarului- eroare garantata
MASURARE MASE

conexiune conducte
cu flexible joint
Nu se folosesc conducte
verticale
Thank You!

S-ar putea să vă placă și