Colegiul Tehnic Energetic Sibiu

Pentru obtinerea certificatului de

calificare nivel 4

Tema : Instalaie electric de iluminat cu 2 tuburi fluorescente, 18W,

legate in serie

Candidat : ndrumator :

Elev : Coma Dorel Profesor Inginer : Talpo Adrina

Clasa : a-12-a B

Tehnician n instalatii electrice

2017

1
 Cuprins

Argument pentru sustinerea proiectului..3

Relaizarea schemei electrice.5

Etapele realizri unei instalii electrice8

Lucrrile pregtitoare pentru execuia instalaiei electrice interioare...14

Alimentarea cu energie electric a punctelor de consum casnic.....15

Norme de Snatte si Securitate in Munc..17

Bibliografie..20

2
 Argument

Am ales aceast tema deoarece mi sa prut interesant i pentru a mi verifica

cunostinele acumulate n decursul a celor 4 ani n care am studiat.

Lumina conditioneaz activitatea omului n general , de aceea iluminatul la nivel

corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de
accidente, la evitarea erorilor. O lamp fluorescent consum doar un sfert din energia
electric necesar unui bec cu incandescen pentru a genera aceeai luminozitate i
aceasta n special deoarece n cazul becurilor clasice o mare parte a energiei electrice
se pierde sub form de cldur. Durata medie de funcionare a unui tub fluorescent este
de pn la 10 ori mai mare dect cea a unui bec clasic, dar acesta din urm este n
continuare preferate n special n interiorul locuinelor pentru c emite o lumin mai
"cald", cu nuane de galben i portocaliu. Lmpile fluorescente au devenit ns
preponderente n special n mediile industriale i n cldirile de birouri, acolo unde
consumul de energie electric inferior i durata medie de funcionare superioar
reprezint argumente puternice n favoarea folosirii acestora. De aceea trebuie ales cu
grij iluminatul la locul de munc pentru a se putea lucra n conditii de siguran , pentru
a nu afecta vederea muncitorului. De aceea nivelul de iluminare se va msura cu un
Luxmetru i se va compara cu standardele n vigoare pentru fiecare locaie, iar puterea
consumat se va msura cu un clete wattmetric.

Iluminatul cu tuburi fluorescente trebuie ales n funcie de iluminatul natural

pentru a fi economice. Eficacitatea luminoas (lumen-watt) a lampilor TLD este mai
ridicat comparativ cu alte lampi. Culoarea nominala a acestor lmpi creeaz o anumita
atmosfer, care variaz de la alb cald pn la alb rece (lumina zilei), culoarea nominal
a lmpii fiind determinat de temperatura de culoare a lmpii.

3
 Cunoaterea i nsuirea tehnologiei de execuie a celor mai uzuale lucrri de
instalaie electric interioar constituie o condiie de baz pentru asigurarea securitaii i
bunei funcionri a instalaiei nsi, precum i a receptoarelor, respective ale corpurilor
de iluminat i ale aparatelor electrocasnice.

O legtur sau o nndire a dou conductoare la bornele unui comutator, o

montare a conductoarelor n tuburile de protecie inndu-se seama de proprietaile
fizice ale acestora, ne dau garania unei bune exploatari a instalaiei, fr nclzirea i
arderea conductoarelor electrice, far scurtcircuite, fr alte neajunsuri care pot duce
pn la electrocutare.

De aceea din necesitatea practic de formare a elevului, a deprinderilor corecte

de munc i aplicrii n practic a cunotinelor teoretice i tehnologice precum i
formarea deprinderilor de aplicare la fiecare loc de munc a normelor de protecie a
muncii, cele de prevenire a incendiilor i normelor igienico-sanitare i innd cont de
condiiile pe care spaiul le ofer, s-a conceput un simulator de instalaie de iluminat
interior n cadrul atelierului electric.

4
 Realizare schemei electrice
Sa conceput schem pentru realizarea practic a instalaiei electriace:

K1= intreruptor
B= balast
T1= tub fluorescent 1
T2= tub fluorescent 2
St1= starter 1
St2= starter 2

5
Utiliznd schema de mai sus am realizat aceast instalaie de iluminat cu 2 tuburi
fluorescente:

Lmpile fluorescente funcioneaz pe principial descrcrii n arc n vapori de

mercur i gaze inerte la joas presiune. Lampa propriu-zisa are trei pri distincte:
electrozii, vaporii de umplere i substana fluorescent. Construcia este tubular,
balonul de sticl clar avnd pe suprafaa interioara depus un strat de luminofor. n
interior se introduce argon la presiunea de 5-4 mm col.Hg i cteva mg de mercur.
Presiunea optim la care descrcarea n vapori de mercur este limita de rezonan cu
intensitatea maxim, este de cca. 0,01 mm Hg

Starterul realizeaz supra-tensiunea la bornele tubului, necesar la amorsarea

arcului.La aplicarea tensiunii starterul permite aducerea catodului la incandescen i
apoi ntreruperea curentului de nclzire dup ce lampa se aprinde. Prin ntreruperea
circuitului se realizeaz supra-tensiunea ntr-o bobin de reactan. Cel mai rspndit
este starterul cu descrcare n regim de licrire care se compune dintr-un tub mic
umplut cu argon, n care se gsesc 2 electrozi, unul din srm de nichel , iar al doilea
dintrun bimetal. Lampa este fixat ntr-o carcas PVC pe a crei plac de baz
fabricat dintr-un material izolant, se afl bornele de contact. In paralel cu lampa se
poate leaga un condensator pentru reducerea perturbaiilor radiofonice la ntreruperea
curentului de prenclzire.
6
 ntruct caracteristica volt-amper a unui tub prezint o pant negativ, apare
necesitatea de a limita curentul prin tub i n acelai timp de a realiza o funcionare
stabil a acestuia. Practic se realizeaz cu "balastul". Constructiv acesta se prezint
sub forma unor rezistene n curent continuu - bobine de reactan cu flux de dispersie
mare, bobin cu miez de fier cu flux mare de scpri etc. La ntreruperea circuitului de
ctre starter se schimb brusc intensitatea cmpului magnetic n bobina de reactan ce
duce la apariia unui vrf de tensiune de 1000-2000[V] suficient pentru a stabili
descrcarea.Exista urmtoarele tipuri de balast

a) Balastul inductiv, este constituit dintr-o bobin cu miez de fier cu flux mare de
scpri care prezint o caracteristic volt-amper puternic cztoare (similar cu
a transformatorului de sudur). Din punct de vedere electric este o impedan
inductiv care, legat n serie cu lampa, realizeaz un defazaj n urm al
curentului fa de tensiunea reelei de cca. 60.
b) Balastul capacitiv, este un balast inductiv normal, legat n serie cu un
condensator de capacitate de 3,8-4,5[F]. Ansamblul astfel realizat constituie o
impedan capacitiv, realiznd un defazaj nainte al curentului fa de tensiunea
reelei de cca. 60.
c) Balastul pentru aprinderea rapid fr starter cuprinde in afar de inductan i
un circuit compus dintr-o capacitate i e inductan. Acest circuit este aproape n
rezonan cu reeaua. Prin folosirea acestui tip de balast durata amorsrii lmpii
este mai mic dect la cele cu starter i tuburile fluorescente au o aprindere mai
sigur la temperaturi sczute ale mediului ambiant. Din aceast cauz montajul
descris este folosit la corpurile de iluminat exterior. Factorul de putere este
ridicat, fiind de aproximativ 0,95.

7
 Etapele realizrii unei instalii electrice de iluminat cu
tuburi

Se recomand ca tuburile sa fie montate pe suprafeele interioare ale pereilor,

evitandu-se traseele pe suprafeele exterioare ale cladirii. Se admite montarea
ingropat a tuburilor n izolatia teraselor sau acoperiurilor, cu condiia ca dozele sa fie
montate in interiorul cldirii.

Se interzice tierea de anuri sau goluri n stlpi sau grinzi de beton armat ,n
general,n elementele de rezisten ale construciilor,n scopul montrii ingropate a
tuburilor.

n incaperile de bi si bucatrii se recomand s nu se instaleze doze. Nu se

admite trecerea prin aceste incperi cu circuite care servesc pentru alimentarea
receptoarelor din alte ncaperi.

Prizele se vor monta la naltimea de peste 0,10 m , msurate de la axul lor pn

la nivelul pardoselii finite.

n incperile unde se gsesc numai lavoare si grupuri sanitare, fr duuri,

se admite montarea ntrerupatoarelor.Se interzice montarea prizelor in astfel de
incperi , cu exceptia prizelor speciale pentru maini de ras.

n buctrii se admite montarea ntrerupatoarelor, precum si a prizelor cu

contact de protecie.

Legturile electrice ntre conductoarele izolate pentru mbinri sau derivaii se

face numai n accesorii special prevzute n acest scop ( doze, cutii de legatura).

8
 Se interzice executarea legturilor electrice in interiorul tuburilor sau evilor de
protecie, plintelor, golurilor din elementele de construcie si trecerilor prin elementele de
consructie.

Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant ( de

exemplu tub de varnis , band izolant, capsule izolante) care trebuie sa asigure
legturilor acelasi nivel de izolatie ca i al conductoarelor.

Legturile prin mbunari sau derivaiile ntre conductoarele de cupru se face prin
rsucire si matisare, prin cleme speciale , sau prin presare cu scule si accesorii
corespunztoare.Legturile prin mbinari sau derivaii ntre conductoare de aluminiu se
fac prin cleme speciale( cu suprafee de strngere striate si elemente elastice) prin
presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metelizare asociat cu
lipire sau prin sudur.nainte de executarea legturii, capetele conductoarelor de
aluminiu se cur de oxizi. Face exceptie legtura executat prin presare, care nu
necesit o astfel de pregtire. Se interzice executarea legturilor electrice la
conductoare de aluminiu prin simpla rsucire.

Legturile ntre conductoare de cupru si aluminiu se fac prin cleme speciale

(cupal) metalizare asociata cu lipire sau prin presare.

Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente metalice, se

face prin strngere mecanica cu uruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici
sau egale cu 10 mm2 si direct sau prin intermediul papucilor sau a elementelor speciale
, n cazul conductoarelor cu seciuni egale sau mai mari de 16 mm2. La conductoarele
care se leaga de elemente mobile, legturile se prevd cu elemente elestice sau
suprafee striate.

Se folosesc urmatoarele culori de marcare a conductoarelor electrice izolate si

cabluri de curent alternativ:

-verde/galben , pentru conductoare de protecie;

9
 -albastru deschis pentru conductor neutru;

-alb sau cenuiu deschis pentru conductoare mediane sau neutre;

-alte culori decat cele de mai sus pentru conductoare de faza sau pol.

Conductoarele electrice care apartin aceluiai circuit electric , inclusiv

conductorul de protecie, trebuie instalate in acelasi elememt de protecie ( tub, gol de
plint,profil, gol de element de construcie).

Conductoarele electrice care aparin mai multor circuite electrice pot fi instalate
in acelai element de protecie sau gol , daca sunt indeplinite simultan urmatoarele
conditii:

-toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

-ntre sectiunile conductoarelor este o diferen de cel mult 3 trepte;

-fiecare circuit este protejat impotriva scurtcircuitelor;

-toate circuitele au in comun acelai aparat general de comand i protecie,

fr intermediul unui transformator;

Pot fi instalate in acelai element de protecie sau gol, conductoarele electrice

cu aceleai funciuni sau cu funciuni diferite care deservesc acelai aparat, receptor
sau echipament electric numai dac sunt indeplinite simultan urmatorele conditii:

-ntre circuite nu pot aparea influente;

-conductoarele lor sunt izolate pentru aceleai tensiuni;

-fiecare circuit este protejat separat mpotriva supracurentilor.

Tragerea conductorelor in tuburi se executa dup montarea tuburilor, respectiv a

plintelor , dupa uscarea tencuielii, dac acestea au fost montate ngropat.Tuburile si

10
evile se instaleaz pe trasee verticale sau orizontale. Excepii se admit numai in
cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot fi realizate (de exemplu casa scrii).Se
admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt si in cazul tuburilor montate pe plane sau
inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plane si din panouri din beton. Se
admit trasee oblice i n cazul planelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor
metalice pozate aparent.

mbinarea i curbarea tuburilor i

evilor precum si racordarea lor in doze,
aparate, echipamente sau utilaje electrice
se face cu accesorii corespunztoare tipului
respectiv de tub sau eava, folosindu-se cu
prioritate accesorii prefabricate ( mufe,
curbe). Acestea se realizeaz i se
instaleaz mpreuna cu tubul sau eava,
astfel ncat s asigure cel putin rezistena
mecanica, izolarea electric , etansarea,
rezistena la coroziune, la cldura ca i
tuburile sau evile respective.Curbarea
tuburilor se execut cu raz interioar de
minim 5-6 ori din diametrul exterior al
tubului la montaj aparent i egala cu minim de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj ngropat.

Legaturile sau derivatiile la conductoarele electrice montate

n tuburi se fac in doze sau cutii de distribuie.Dozele sau
cutiile de distibuie se instaleaz cu prioritate pe suprafeele
verticale ale elementelor de construcie.Se interzice
montarea dozelor pe pardoseala podurilor.Ele se
instaleaz n ncaperile de la ultimul etaj al cldirii sau

11
dac aceasta nu este posibil, pe pereii podurilor sau pe prile laterale ale
grinzilor.Ramificarea din traseul principal se face folosind o doz in punctul de
ramificaie.Doze de tragere a conductoarelor electrice in tuburi se prevd pe trasee
drepte la distana de maxin 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distana de maxim
15m.

Utilizarea plintelor, canalelor sau altor

profile se recomand ndeosebi n cldiri care se
renoveaza i n cldiri din elemente de
construcie n care executarea de anuri pentru
montarea tuburilor sau conductoarelor este dificila
sau trebuie evitat ( ex : panouri mari din beton,
perei din ipsos, BCA, etc)

n plinte, canale si alte profile similare se

pot monta circuite de iluminat si de prize ct si
circuite de cureni slabi ( radio, TV, telefonie, etc).
n acest caz, circuitele de curenti slabi se vor poza
in canale separate.

ntrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumin se monteaz numai pe

conductorul de faz.ntrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumin se
monteaz la nalimea de 0,6-1,5 m msurat de la axul aparatului pn la nivelul
pardoselii finite.ntrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru
alimentarea lmpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10A. n
cazul n care circuitul alimenteaz un corp de iluminat cu o singura lamp fluorescent
se admit ntrerupatoare cu un curent nominal de 6A.

n incperile de locuit se prevd n fiecare incpere cel puin doua prize. n

dependine (buctrie, vestibul, culoar, box,etc.) se prevd prize dup necesitai. Este

12
obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecie n incperi unde se folosesc
calculatoare.

Siguranele fuzibile se folosesc numai calibrate i in execuie nchis. Se

interzice folosirea siguranelor ca aparate de conectare si deconectare.Tablourile de
distribuie pot fi in construcie nchis sau in construcie deschis.Ele se instaleaz
astfel nct nlimea laturii de sus a tabloului fa de pardoseala finita sa nu
depaseasca 2,3 m.

Circuitele de iluminat trebuie sa fie distincte de circuitele de priz.

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat si de prize, dac circuitele

respective funcioneaz la aceeai tensiune.

Stabilirea circuitelor de iluminat se face cu condiia de a nu depsi o putere

instalat de 3KW pe un circuit monofazat si de 8KW pe un circuit trifazat.Fac excepie
circuitele de lumin din locuine unde puterea instalat pe un circuit de iluminat poate fi:

-1,5 KW n cazul in care puterea instalat pe apartament este de 10KW;

-1KW n cazul in care pe apartament puterea instalat este de 6KW.

n cldirile de locuit trebuie s se prevad cel puin cte un loc de lamp n

fiecare incpere de locuit i dependin.

Stabilirea numarului de prize in cldirile de locuit si social-culturale se face

considernd o putere instalat de 2KW pe circuit.n locuine, pentru receptoare cu puteri
de maxim 2,5KW (ex. maini de splat, aparate de climatizare) se prevede cte un
circuit de prize separat.Prizele dintr-o incpere de locuit vor fi toate cu sau fr contact
de protecie.

Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un

circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuie.

13
 Conductorul de faz se leag n dulia lmpii la borna de interior iar conductorul
neutru la borna conectat la partea filetat a duliei.

Dac toate aceste norme sunt respectate trebuie fcute unele lucrri pregtitoare
pentru execuia instaliei electrice.

Lucrrile pregtitoare pentru execuia instalaiei

electrice interioare

La executarea unei instalaii electrice interioare principalele lucrri pregtitoare

sunt:

1. Trasarea circuitelor electrice i nsemnarea locurilor de lamp

2. Pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de
protecie i a dozelor.

1.Trasarea circuitelor i nsemnarea locurilor de lamp:

Aceast operaie pregtitoare se execut cu ajutorul riglei gradate din lemn sau
oel, a sforii de trasat i a firului cu plumb.

Trasarea const n nsemnarea cu cret sau crbune a traseelor tuburilor de

protecie, a locurilor unde urmeaz ca sa se monteze corpurile de iluminat, prizele,
ntreruptoarele i dozele.

2.Pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de protecie i a

dozelor:

Aceast operaie se execut dupa trasare, pe liniile respective cercurile trasate

pe perete, tavan i/sau pardoseal, se execut:

14
 Manual cu ajutorul unei dali i a unui ciocan
Mecanizat cu ajutorul unui flex cu 2 pnze (acest flex are 2 pnze sau
pnz dubl, aceste pnze sunt paralele una fa de cealalt i au ntre
ele un spaiu care face foarte uoar operaia de spare a anurilor)
Aceast operaie const n sparea anurilor unde trebuie s fie ngropate tuburile de
protecie ale: prizelor, ntreruptoarelor, dozelor i corpurilor de iluminat.

Alimentarea cu energie electric a punctelor de

consum casnic

Alimentarea cu energie electric a punctelor de consum casnic att pentru

iluminat ct i pentru acionarea apratelor electrocasnice se realizeaz printr-un
ansamblu de circuite electrice, aparatele de conectare de mic intensitate, ansamblu
care poart denumirea de instalaie electric interioar.

Lund sensul parcurs de curentul electric de la sursa de alimentare pn la punctele de

consum, instalaia electric interioar se consider de la ieirea conductoarelor din
contorul electric pn la punctele de racordare a becurilor. Pe traseul instalaiei
electice interioare se gsesc: tabloul cu sigurane, circuitele electrice de lumina i
prize, aparatele de conectare i corpurile de iluminat.Toate aceste elemente
componente ale instaiei electrice sunt reprezentate prin anumite semne convenionale
ca n schema de mai jos:

15
 Prin aceste semene se reprezint schemele de alimentare a punctelor de
consum a unui apartament.

Dup ce s-a fcut instalaia electric de la contor pn ntr-o anumit camer a

unei locuine se ajunge la Instalaia electric a unei camere.

Norme de sntate i securitate n

munc

Personalul care lucreaz la instalaiile electrice sub

tensiune va folosii ntotdeauna mijloacele individuale de

16
protecie mportiva electrocutrii i a aciunii arcului electric.

Mijloacele de protecie izolante, care au drept scop protejarea omului prin

izolarea acestuia fa de elentele aflate sub tensiune sau fa de pmnt.

Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: cleti, scule cu mnere
electoizolante, mnui, cizme, galoi, covoare, preuri i platforme electroizolante.

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar s se cunoasc

urmtoarele:

Atingerea cu mna a unui conductor aflat sub tensiune provoac n majoritatea

cazurilor o contractare convulsiv a muchiilor n urma creia degetele se strng att de
tare, nct minile nu pot fii desprinse de pe conductor;

Cel care intervine nu trebuia s vin n contact direct cu accidentatul aflat sub
tensiune;

Prima msur care se inteprinde este scoaterea rapid de sub tensiune a parii
din instalaie cu care accidentatul a venit n contact;

Executarea , exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice se va

face numai de ctre electricienii calificai.

Instructajul introductiv general, care se efectueaz la angajare :

Durata acestuia poate fii ntre 8 ore i 2 zile n funcie de specificul ntreprinderii.
Dup instructaj, se face o verificare a cunotinelor de protecie a muncii al crei rezultat
se menioneaz n fia individual de protecie a muncii ;

17
 Instructajul la locul de munc, care se desfoar la locul unde a fost repartizat
persoana nou ncadrat. Durata instructajului va fii de cel puin 8 ore.

Instructajul periodic care se efectueaz la locul de munc de ctre conductorul

acestuia. Acesta se efectueaz la locul de munc de ctre conductorul acestuia.
Aceasta se efectueaz la termene fixate o dat la 6 luni n funcie de natura locului de
munc.

MSURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU:

Se vor respecta normele de PSI aflate n vigoare:

- Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor priviind protecia la

aciunea focului
- Norme PSI pe durata executarii lucrrilor de construcii si instalaii aferente
acestora
- Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
- Norme generale de aprare mpotriva incendiilor aprobatre prin Ord.nr. 163/2007
al MAI.
- Se vor realiza etanrile conductelor i cablurilor electrice la trecere prin ziduri
- Conductele electrice se vor poza conform prescripiilor tehnice, cu accent
deosebit pe:
a. Respectarea distanelor minime ntre cabluri sau conducte electrice
b. Aparatajul electric se va monta respectandu-se distana de protecie,
pentru eliminarea riscurilor de scurt-circuit.

18
 Bibliografie

1. http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/REALIZAREA-
UNEI-INSTALATII-ELE734.php
2. https://www.scribd.com/doc/112940121/ATESTAT-Executarea-Unei-
Instalatii-Electrice-Interioare-de-Iluminat-Si-Priza

19