Acest capitol prezinta o descriere generala a durerilor lombare.

Pentru pacientii cu diagnostic

de hernie de disc sau stenoza vertebrala ce doresc informatii despre aceste boli se vor citi
capitolele corespunzatoare: Hernia de disc si Stenoza cervicala lombara.

Ce este durerea lombara?

Aproape toata lumea a avut dureri lombare la un moment dat. Zona lombara face conexiunea
dintre partea de sus si cea de jos a corpului si suporta majoritatea greutatii corporale. Datorita
acestor roluri, o persoana se poate rani usor atunci cand ridica greutati, se intinde dupa ceva
sau se rasuceste.

Vestea buna este ca majoritatea durerilor de spate dispar in cateva saptamani printr-o ingrijire
minimala. Totusi, daca durerea nu dispare in doua saptamani, se va consulta medicul
specialist.

Cuprins articol

1. Generalitati

2. Prevenirea reaparitiei durerilor lombare

3. Cauze

4. Simptome

5. Evolutia bolii

6. Factori de risc

7. Consultul de specialitate

8. Expectativa vigilenta

9. Medicii specialisti recomandati

10. Teste si examinari

11. Tratament

12. Prevenire

13. Medicatia

14. Interventia chirurgicala

15. Articole similare

Prevenirea reaparitiei durerilor lombare

Sus

Daca o persoana a suferit la un moment dat de dureri lombare este foarte probabil ca acestea
sa reapara. Pentru a nu avea dureri de spate si a pentru a evita reaparitia acestora este bine sa:
-existe o postura corecta in timpul mersului, in ortostatism sau in pozitie sezanda
-se execute in mod regulat exercitii fizice. Trebuie sa se plimbe, sa practice innotul sau sa
utilizeze o bicicleta ergonomica. Inainte de efectuarea exercitiilor fizice trebuie sa se faca
cateva exercitii de incalzire
-se incalte cu o pereche comoda de tenisi, cu toc jos si cu o buna aderenta
-se doarma pe o parte si sa se foloseasca o saltea medie ca si fermitate
-nu se ridice greutati prea mari. Cand e absolut necesara ridicarea unor obiecte grele, trebuie
controlata foarte bine pozitia: se indoaie genunchii iar spatele se tine drept, obiectul ridicat
trebuie tinut aproape de stomac si trebuie evitata executarea simultana a unor miscari de
ridicare si rasucire
-se controleze foarte bine greutatea corporala. Un om prea greu, in special cu depuneri de
grasime in jurul taliei, pune o presiune suplimentara asupra spatelui.
-se renunte la fumat daca e cazul. Fumatul scade fluxul sangvin si previne vindecarea
Daca o persoana sta pentru perioade mari de timp in pozitie sezanda sau in picioare:
-trebuie controlata tot timpul pozitia corpului. Persoana trebuie sa stea drepta si cu umerii trasi
in spate.
-trebuie sa foloseasca un scaun ce sustine foarte bine spatele
-trebuie sa ia pauze regulate in care sa se plimbe

Cauze
Sus

Majoritatea durerilor de spate sunt determinate de o combinatie de factori cum ar fi

suprasolicitarea sau fortarea muschilor sau raniri ale muschilor sau ale ligamentelor ce sustin
coloana vertebrala. Multi specialisti cred ca, in timp, suprasolicitarea cronica a muschilor
poate duce la o debalansare generala a structurii coloanei vertebrale. Acest lucru determina o
tensiune constanta la nivelul muschilor, ligamentelor, oaselor si a discurilor intervertebrale,
ducand la o expunere mai mare a spatelui la raniri repetate.
Cauzele durerilor lombare tind sa fie relationate. De exemplu, dupa o problema musculara,
este foarte posibil ca spatele sa fie folosit in mod diferit de cel uzual. Deoarece alte parti ale
spatelui sunt folosite mai intens, sau se deplaseaza in moduri noi, cu care nu sunt invatate,
pentru a inlocui muschiul afectat, aceste parti devin., la randul lor, expuse la raniri.
Cele mai frecvente cauze ale durerilor de spate sunt:
-intinderea muschilor, ligamentelor, a articulatiilor sacroiliace sau a coccisului. Aceasta poate
fi rezultatul unei raniri bruste sau a suprasolicitarii
-presiunea asupra radacinilor nervilor din canalul vertebral. Presarea radacinilor nervoase
poate fi cauzata de:
-o hernie de disc, cauzata, de multe ori, de vibratii sau miscari repetate (ca in cazul mersului
cu masina sau al activitatii sportive, sau cand se ridica greutati intr-o pozitie gresita) sau de o
intindere brusca si puternica, sau de o presiune crescuta asupra zonei lombare
-osteoartrita ce apare, de obicei, odata cu inaintarea in varsta
-spondiloliza si spondilolisteza, defecte ale vertebrelor ce determina o vertebra sa alunece
peste alta fiind agravata de anumite activitati
-stenoza vertebrala, sau subtierea canalului vertebral, ce se dezvolta cu varsta
-deformarea coloanei vertebrale, inclusiv curbarea acesteia cum ar fi scolioza si cifoza (daca
nu sunt severe, acestea cauzeaza foarte rar simptome)
-Fracturi prin compresie, mai frecvent intalnite la femeile trecute de menopauza cu
osteoporoza, sau dupa utilizarea corticosteroizilor pe termen lung. La o persoana cu
osteoporoza, chiar si o presiune minima pe coloana vertebrala, cum ar fi cea determinata de
un stranut, poate determina o fractura de compresie
-fracturi ale vertebrelor cauzate de o presiune puternica, cum ar fi cea cauzata de un accident
de masina sau bicicleta, o lovitura directa asupra coloanei vertebrale,sau comprimarea
acesteia

Alte cauze

Probleme cervicale mai putin obisnuite ce determina dureri lombare includ:

-spondilita anchilopoetica, care este o forma de inflamare a articulatiilor ce afecteaza cel mai
des coloana vertebrala
-infectii bacteriene. Bacteriile sunt transportate, de obicei, catre coloana vertebrala prin
intermediul fluxului sanguin de la o infectie produsa in alta parte a corpului sau ca urmare a
administrarii de droguri intravenos. Bacteriile mai pot patrunde la nivelul coloanei vertebrale
si direct in timpul unor interventii chirurgicale sau a unui tratament cu injectii, sau ca urmare
a unei leziuni. Durerile de spate pot fi rezultatul unei infectii in oase (osteomielita) sau la
nivel vertebral (cel mai des la nivel epidural, infectie epidurala)
-tumori la nivelul coloanei vertebrale sau metastaze ce apar la nivelul oaselor sau ligamentelor
coloanei vertebrale sau la nivelul radacinilor nervilor spinali
-boala Paget ce determina cresteri anormale ale oaselor afectand, cel mai adesea, pelvisul,
coloana vertebrala, cutia craniana, pieptul sau picioarele.
-boala Scheurmann, in care unul sau mai multe oase ale coloanei vertebrale (vertebrele) se pot
deforma cuneiform. Aceasta determina curbarea coloanei vertebrale (cifoza), cel mai frecvent
in regiunea pieptului

Alte probleme medicale ce pot determina dureri similare cu durerile lombare, includ:
-boala pelvina inflamatorie
-anevrism aortic
-ulcer peptic
-afectiuni ale vezicii biliare
-pancreatita
-afectiuni ale tractului urinar, cum ar fi infectiile de tract urinar sau litiaza renala
-afectiuni ale prostatei
Starea mentala are, de asemenea, o influenta asupra nivelului de durere resimtit si mai ales
daca aceasta devine cronica. Oamenii care sunt deprimati, stresati, nesatisfacuti de locul de
munca pe care il au, sau cei care incearca sa obtina bani din asigurari in urma ranirilor au cea
mai mare probabilitate de a avea dureri lombare cronice.

Simptome
Sus

Tipul, localizarea si severitatea simptomelor durerilor lombare depind de cauza ce le

determina.
Simptomele unei luxatii sau a unei intinderi (la nivelul unui muschi, ligament sau a articulatiei
sacroiliace) includ:
-spasme ale musculaturii, crampe si rigiditate
-durere, in principal la nivelul spatelui si al feselor. Durerea poate creste in intensitate sau se
poate croniciza. Durerea apare, de obicei, in episoade. Durerile sunt agravate de transportul
greutatilor sau de anumite miscari bruste si dispar prin odihna. Durerile cele mai severe
dureaza 48 pana la 72 de ore si pot fi urmate de zile sau saptamani cu dureri mai putin severe.
In aceasta perioada, spatele poate fi ranit din nou foarte usor.
Simptome ale presarii radacinilor nervilor includ, in general:
-durere la nivelul piciorului cauzata mai probabil de presarea unui nerv decat de o problema
musculara, daca se extinde sub nivelul genunchiului. In mod obisnuit, durerea poate incepe de
la nivelul sezutului si se extinde pe partea posterioara a piciorului pana la glezna sau talpa
piciorului. Acest tip de durere este cunoscut sub denumirea de sciatica.
-durere ce apare brusc sau treptat. Poate fi o durere constanta sau poate sa apara si sa dispara.
Este, de obicei, intepatoare, ca o arsura si se inrautateste la stranut sau tuse. De obicei, durerea
afecteaza un singur picior
-durere inrautatita de statul pe scaun, statul prelungit in picioare sau miscari ce cauzeaza
inclinarea coloanei vertebrale (flexie). Durerea dispare prin plimbari, stat jos si, respectiv,
extensii ale spatelui
-probleme datorate nervilor, cum ar fi furnicaturi, amortiri sau slabiciuni la nivelul membrului
inferior, a talpii piciorului, a gambei sau in ambele membre inferioare. Furnicaturile pot
incepe la nivelul sezutului si sa se extinda catre glezna sau la talpa piciorului. Tulburari de
sensibilitate a membrelor inferioare impreuna cu incontinenta urinara sunt simptome ale
sindromului de coada de cal (comprimarea radacinilor nervoase a ultimilor nervi rahidieni) ce
necesita asistenta medicala imediata
Simptome ale artritei includ, de obicei, dureri si intepenirea spatelui si in zona coapselor.
Durerile cauzate de artrita apar gradual, se inrautatesc in timp si dureaza mai mult de 3-6 luni.
Sunt, in general, mai puternice dimineata sau dupa o perioada mai lunga de repaus. Durerile
slabesc cand persoana este in miscare. Simptomele cauzate de artrita si cele datorate leziunilor
la nivelul spatelui sunt, adeseori, similare si, de multe ori, apar concomitent.
Simptomele bolilor ce afecteaza coloana vertebrala variaza in functie de tipul bolii.

Acestea pot include:

-durere intensa in zona afectata a coloanei vertebrale (de exemplu in cazul tasarii vertebrelor,
a unei tumori sau infectii)
-durere ce creste treptat, este continua si poate fi ascutita sau surda. Odihna la pat nu
imbunatateste situatia ci chiar o poate inrautati (tumorile de la nivelul coloanei vertebrale
cauzeaza dureri nocturne foarte des). Durerea poate dura mai mult de 2 sau 3 saptamani
-febra
-sensibilitate coloanei la atingere si la presiune
-durere ce trezeste pacientul din somn

Alte simptome sau semne ce ar putea fi asociate cu durerile lombare si care necesita o
evaluare suplimentara si tratament includ:
-depresia
-abuzul de alcool sau droguri
-utilizarea steroizilor pe o perioada lunga de timp
-pierderi inexplicabile in greutate
-febra
-antecedente de cancer
-probleme intestinale sau ale vezicii biliare
-o boala sau un tratament ce afecteaza sistemul imunitar, cum ar fi diabetul, chimioterapia
pentru tratamentul cancerului, HIV sau un transplant de organe.

Evolutia bolii
Sus

Evolutia durerilor lombare depind atat de cauza care le produce cat si de modul cum sunt
tratate:
-majoritatea durerilor lombare dureaza mai putin de 3 luni. Per ansamblu, 60% din durerile
lombare dispar in prima saptamana, 90% pana in 6 saptamani, si pana la 95% pana in 12
saptamani. Peste 98% din durerile lombare au disparut pana la 1 an.
-odata ce o persoana a avut probleme cu spatele, este foarte probabil ca acestea sa reapara.
Multi oameni ce s-au recuperat dupa un episod de dureri lombare vor avea un nou episod in
maxim un an. Majoritatea vor suferi din nou de dureri lombare in cursul vietii.
-durerile cronice (pe termen lung) nu numai ca determina oboseala, iritabilitate si scaderea
productivitatii persoanei afectate, dar pot determina si alte probleme. Durerea poate aparea si
in alte zone ale corpului, daca acestea determina persoana sa-si modifice pozitia corpului (de
exemplu sa schioapete sau sa stea in sezut intr-o pozitie anormala). Durerea poate produce, de
asemenea, schimbari biochimice in organism ce tind sa intretina durerea. Fara tratament
specializat, sindromul durerii cronice poate determina un handicap.

Factori de risc
Sus

Durerile lombare sunt determinate, foarte des, de o combinatie de suprasolicitare, intindere

sau ranire a muschilor si ligamentelor ce sustin coloana vertebrala. Mai rar, durerile pot fi
determinate de o boala sau de o deformare a coloanei vertebrale.
Un factor de risc este un element ce creste sansele de a avea dureri lombare. Daca o persoana
are mai multi factori de risc inseamna ca probabilitatea de a avea dureri lombare creste.
Factori de risc ce cresc probabilitatea aparitiei durerilor lombare dar care nu pot fi controlati
includ:
-varsta mijlocie (riscul scade dupa 65 de ani)
-barbatii
-istoric in familie de dureri lombare
-existenta unei dureri lombare in trecut
-sarcina. Spatele femeii este solicitat foarte mult in timpul sarcinii
-existenta, in trecut, a unei fracturi prin compresie a coloanei vertebrale
-o interventie chirurgicala la nivelul coloanei vertebrale
-probleme congenitale ale coloanei vertebrale

Factori de risc ce pot fi controlati prin schimbarea modului de viata sau prin tratament, includ:
-lipsa exercitiilor fizice regulate
-persoana are un serviciu sau desfasoara alte activitati ce necesita perioade lungi de stat jos,
ridicarea de obiecte grele, aplecari sau rasuciri frecvente, miscari repetitive sau vibratii
continue cum ar fi cele produse de un pickamer sau de conducerea anumitor utilaje grele
-fumatul. Fumatorii sunt mult mai predispusi decat nefumatorii sa aiba dureri lombare
-obezitatea. Greutatea in exces, in special in jurul taliei, poate suprasolicita spatele, desi acest
lucru nu a fost deplin demonstrat. Dar, fiind supraponderal inseamna, de asemenea, si o
conditie fizica slaba, cu muschi slabiti si flexibilitate mai mica. Acestea pot determina dureri
lombare
-pozitia corpului. Un mers garbovit sau o pozitie ghemuita nu pot produce, singure, dureri
lombare, dar in momentul in care spatele este ranit, pozitia corpului poate inrautati durerea
-stresul. Se crede ca stresul si alti factori emotionali joaca un rol important in durerile
lombare, in special la cele cronice. Multi oameni isi incordeaza muschii spatelui, inconstient,
atunci cand sunt stresati.
-perioadele lungi de depresie
-utilizarea pe termen lung a medicamentelor ce scad densitatea osoasa, cum ar fi
corticosteroizii

Consultul de specialitate
Sus

Persoana afectata de dureri lombare trebuie sa astepte o zi doua inainte de a apela la doctor,
pentru a vedea daca durerea nu dispare de la sine, asta in cazul in care nu exista semnele unei
boli severe, o ranire sau un atac de cord asa cum sunt descrise in continuare.

Trebuie apelat imediat la serviciile de urgenta daca:

-persoana are dureri de spate cu dureri in piept. Se va apela intotdeauna serviciul de urgenta
daca se suspecteaza un infarct miocardic. Simptomele acestuia sunt:
-dureri in partea superioara a spatelui cu dureri in piept sau o jena ce se simte ca si cum ar
produsa de o greutate mare ce apasa pe piept
-dureri de piept cu:
-transpiratie
-taierea respiratiei
-greata sau varsaturi
-dureri ce se intind de la piept catre spate, gat sau maxilar sau unul sau ambii umeri sau brate
-ameteala sau senzatie de lesin
-puls marit sau neregulat
-febra
-persoana sufera o leziune severa a spatelui. Semne ale leziunilor coloanei vertebrale includ:
-pierderea controlului sfincterian
-pierderea sensibilitatii la nivelul membrelor inferioare
-stare de parestezii sau furnicaturi la nivelul feselor, a zonei genitale sau a picioarelor
-durere moderata pana la severa urmare a unei leziuni la nivelul spatelui
De retinut!
Daca se suspecteaza o leziune la nivelul coloanei vertebrale persoana nu trebuie mutata, cu
exceptia cazului in care acest lucru este necesar pentru evitarea unui pericol iminent, cum ar fi
focul. Daca mutarea este necesara capul, gatul si spatele trebuie sprijinite pe ceva si aliniate.

Expectativa vigilenta
Sus
Majoritatea durerilor lombare nu necesita o vizita la doctor. In general, durerea scade in
intensitate dupa 1 sau 2 zile de tratament la domiciliu.
Daca durerea nu scade in intensitate dupa 1 sau 2 zile si persoana se afla in imposibilitate de
a-si desfasura activitatea zilnica, atunci se va consulta medicul.
Daca durerile usoare pana la moderate se mentin timp de cel putin 2 saptamani de tratament la
domiciliu va trebui consultat medicul. Acesta va incerca sa determine cauza durerilor.

Medicii specialisti recomandati

Sus
Personalul medical ce poate sa diagnosticheze cauza durerilor lombare si sa evalueze ranile de
la nivelul spatelui includ:
-asistenta primara oferita de:
-Medicul de familie
-Medicul internist
-Asistenta medicala
-chirurg ortoped
-specialist in medicina de urgenta
In timpul investigatiilor sau tratamentului este posibil ca pacientul sa fie consultat si de:
-medicul psihiatru
-kinetoterapeut
-psiholog
-neurochirurg
-chirurg ortoped
-medic reumatolog

Teste si examinari
Sus
Examinari initiale in cazul durerilor lombare
Medicul va face o anamneza a pacientului pentru a afla istoricul medical al acestuia , pentru a
afla simptomele si tipul activitatilor fizice ce le desfasoara. Medicul va face apoi un examen
fizic complet. Intrebarile si examenul fizic il vor ajuta pe medic sa excluda o serie de cauze
importante ale durerilor lombare. Medicul va intreba pacientul si despre cat este de stresat la
munca sau acasa pentru a fi sigur ca pacientul nu este susceptibil pentru o afectiune cronica.