Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

SPECIALIZAREA: INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE


PUBLICA SI AGROTURISM

Dezvoltare rurala

Infiintare unei ferme de bovine pentru productia de lapte

Dumitru Dumitru Florentin Profesor indrumator

Bucuresti 2017
Cuprins

Capitolul I: Descrierea obiectivului de investiie


1.1. Descrierea societii n care se implementeaz investiia
1.2. Descrierea investiiei

Capitolul II: Datele tehnice ale investiiei


2.1. Amplasament
2.2. Piata de aprovizionare/desfacere si concurenta
2.3. Descrierea fluxului tehnologic
2.4. Datele tehnice ale investiiei
2.5. Descrierea fluxului de producie
2.6. Durata de realizare a investiiei

Capitolul III: Bugetul investiiei


3.1. Resursele necesare pentru investiie
3.2. Resursele necesare procesului tehnologic
a) Cheltuielile pe ciclu de producie
b) Cheltuieli cu salariaii

Capitolul IV: Planul de afaceri


4.1. Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor i a cheltuielilor
4.1.1. Estimarea veniturilor pe 5 ani
4.1.2. Estimarea cheltuielilor cu ciclul de productie pe 5 ani
4.1.3. Estimarea rezultatului financiar
4.1.4. Estimarea rezultatului financiar n urma efectului dat de sursele de
finanare

4.2. Indicatorii de investiie


4.2.1. Indicatorii financiari
a) Valoarea investiiei (V)
b) Durata de recuperare a investiiei (D)
c) Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)
d) Rata de actualizare
e) Valoarea actualizat net (VAN)
f) Disponibilul de numerar la sfritul perioadei
4.2.2. Tabel ncasri i pli
Capitolul I Descrierea obiectivului de investitie
1.1. Descrierea societii n care se implementeaz investiia

Denumire societate:
Sediu Social: Comuna Peretu, Judetul Teleorman
Cod postal: 174634
Cod unic de inregistrare: 24821314
Numar de inregistrare: F44/323/2016
Obiect de activitate: Persoana juridica in cadrul oficiului de comert
Teleorman, desfasurare activitate Cod CAEN: Cod CAEN 0141, cresterea
bovinelor de lapte
Scurt istoric: Societate nou infiintata ( SC Cobalt SRL ) in februarie 2016,
asociat unic, calificare in domeniul agricol cu studii agronomice

Amplasare Suprafata Valoare Regim proprietate


Comuna Peretu, 63000 lei Proprietate
Judetul 50000 mp 13,972 euro privata
Teleorman

1.2. Descrierea investitiei

Infiintare ferma de bovine destinata productiei de lapte prin reproducere. Ca o


solutie optima, vom folosi sistemul mixt de crestere al bovinelor pe pasune si
stabulatie libera.

Sistemul mixt de crestere a bovinelor presupune 210 de zile de pasunat si 150 de


zile in stabulatie. Proiectul are ca scop infiintarea unei ferme de bovine pentru
lapte, cu o capacitate de 20 de capete pentru productia de lapte.

Investiia n nfiinarea cresctoriei de prepelie se ncadreaz n categoria investiii


eligibile, n cadrul submsurii 4.1, cu referire la obiectul de investiie:
Construcia, extinderea, modernizarea i dotarea construciilor din cadrul fermei,
destinate activitii productive, inclusiv ci de acces n ferm, irigaii n cadrul fermei i
racordarea fermei la utiliti i a anexelor aferente activitii productive desfurate,
dimensionate corelat cu numrul persoanelor ce vor utiliza aceste spaii (Pentru
respectarea condiilor de igien, de protecie a muncii, sanitar-veterinare i a fluxului
tehnologic, sunt eligibile cheltuielile cu spatiile destinate personalului de productie

Investitia este structurata astfel:


construirea
- unui adapost cu o capacitate de 20 vaci + tineret aferent
- unei camere pentru tancul de rcire a laptelui
- unui spaiu tehnic pentru activitile fermei
- unei magazii de furaje concentrate
- unei platforme de siloz
- unei platforme de dejecii solide
- unui bazin ngropat pentru dejecii lichide
- unui pu forat
- unei instalaii de alimentare cu apa
- unui spatiu pentru fatari
- unui spatiu separat pentru animalele care se imbolnavesc

Intensitatea sprijinului
Prin submsura 4.1 se acord fonduri nerambursabile n proporie de 30% pn la
maximum 90%, astfel: n cazul fermelor avnd dimensiunea economic pn la 500.000
SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile i nu
va depi:

a. n cazul proiectelor care prevd achiziii simple maximum 500.000 euro, respectiv
100.000 euro pentru fermele mici;

b. n cazul proiectelor care prevd construcii montaj maximum 1.000.000 euro pentru
sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal i
maximum 1.500.000 euro pentru legume n spaii protejate (sere) indiferent de mrimea
exploataiei i sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul
zootehnic;

c. n cazul proiectelor care prevd crearea de lanuri alimentare integrate la nivelul


exploataiei agricole maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele
mici care nu propun investiii n spaii protejate;
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 puncte procentuale
suplimentare, dar rata sprijinului combinat nu poate depi 90% n cazul fermelor mici i
medii (cu dimensiunea pn la 250.000 SO inclusiv), respectiv 70% n cazul fermelor avnd
ntre 250.000 i 500.000 SO inclusiv, n cazul: Investiiilor realizate de tinerii fermieri, cu
vrsta sub 40 de ani, la data depunerii Cererii de Finanare (aa cum sunt definii la art. 2
al R (UE) nr. 1305/2013 sau cei care s-au stabilit n cei cinci ani anteriori solicitrii
sprijinului

Vom angaja

Numar crt. Categorie personal Numar persoane


1 Sofer 1
2 Muncitori 4
3 Paznici 1
4 Contabil 1
5 Medic veterinar 1
6 Tehnician veterinar 1
7 Total 9

Vom achizitiona

Numar Utilaje Data achizititiei


crt
1 Aparat de muls mobil 2016
2 Tanc de racire a laptelui 2016
3 Hidrofor 2016
4 Boiler electric 2016
5 Radiator 2016
6 Bidoane alaptare vitei 2016
7 Tractor cu remorca pentru furaje 2016
8 Tractor 2016
9 Cositoare 2016
10 Grebla 2016
11 Plug 2016
12 Semanatoare 2016
13 Presa imbalotat 2016

Animale

Numar crt. Tip Cantitate


1 Vaci de lapte 20
Capitolul II Date tehnice ale investitiei
2.1 Amplasament

Comuna Peretu este aezat n nordul Cmpiei Teleorman, pe drumul european E


70 Bucureti - Craiova - Timioara, care trece prin doua importante orae
teleormnene, Alexandria i Roiorii de Vede (important nod de cale ferat, pe
terasa de pe partea dreapt a rului Vedea. Suprafaa comunei msoar 7700
hectare. Moia comunei Peretu face parte din Cmpia Boianului, numit i Cmpia
Clmuiului, i mpreun cu cmpia Gvanu-Burdea (aflat pe malul stng al rului
Vedea), fac parte din marea Cmpie Romn.

Teritoriul comunei Peretu se ncadreaz ntr-un climat temperat continental

specific zonei de cmpie din partea sudica a trii n care este situat. Se afla la

interferena maselor de aer uscat continental dinspre E i NE, cu cele de origine

tropical dinspre S i SV i cu masele de aer oceanic care, n deplasarea lor spre E,

ajung deasupra teritoriului judeului nc suficient de umede. Verile sunt calde i

secetoase, iar iernile aspre i geroase, cu zpad n cantiti potrivite, rareori


stratul de zpad depind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde n linii

mari zonei de vegetaie de silvostep, care este un mediu neprielnic pentru

vegetaia arborescent i face trecerea de la pduri la pajiti. Resursele de apa de

pe teritoriul judeului Teleorman sunt modeste sub raport cantitativ i se gsesc

sub forma apelor subterane (ape freatice ce se gsesc la 2,53 metri sub pmnt i

de adncime) i ape de suprafa (rul Vedea i (prul) rul Brcea sunt apele de

suprafaa care strbat teritoriul localitii Peretu). Relieful este alcatuit din soluri

de tip cernoziom de buna calitate si prielnice culturilor de cereale si legume.

2.2 Piata de aprovizionare/desfacere si concurenta

Productia princiapala in cadrul acestei ferme de vaci va fi laptele si produsele lactate

care fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse unei

frecvente mari privind cumpararea. In prezent consumatorii finali ai laptelui de vaca sunt

impartiti in doua principale categorii: - populatia de la sate care consuma preponderent

lapte si populatia urbana care se aprovizioneaza in principal cu produse din comert, in

ultimul timp constatandu-se o crestere semnificativa a ponderii cumpararilor prin

supermarketuri si hipermarketuri. Piata tinta a intreprinderii va fi formata in cea mai mare

parte din populatia localitatilor urbane din judetului Teleorman. Analiza concurentei In

Romania, piata productiei de lapte de vaca colectat pe regiuni se prezinta astfel:

Regiunea Centru 30,0% Regiunea NordVest 24,2% Regiunea NordEst 20,9%

Regiunea Sud-Es 9,5% Regiunea Sud-Muntenia 6,6% Regiunea Bucuresti-Ilfov cu 4,9%

Regiunea Vest cu 2,3% Regiunea Sud-Vest Oltenia 1,6%.

Numarul exploatatiilor care realizeaza lapte de vaca in Romania este de aprox. 900.000,

unitati, cu un efectiv total de 1.354.200 animale. Cele mai numeroase ferme sunt cele cu 1-

3 capete, acestea reprezinta peste 85% din total.


Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale,

intreprinderea familiala are in vedere un proiect de investitie care sa permita obtinerea

unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina un furnizor local

constant si serios. In ceea ce priveste avantajele intreprinderii in comparatie cu firmele

concurente, putem evidentia:

- utilizarea unei tehnologii moderne pentru cresterea viteilor si exploatarea vacilor de

lapte

dotarea unitatii cu echipamente moderne (sistem de adapare, racire) in vederea

comercializarii in conditii corespunzatoare la preturi avantajoase

-depozitarea laptelui in conditii optime de temperatura astfel incat sa nu fie afectata

calitatea

Politica de pret a intreprinderii familiale se bazeaza pe practicarea unor preturi la un

nivel mediu comparativ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similar

astfel incat vom considera ca pretul potrivit sa fie de 0,5 lei/litru de lapte.

In ceea ce priveste furnizorii avem furaj combinat achizitionat de la producatori

agricoli din zona:

-nutret tip 1: porumb boabe, orz, tarate grau, srot floarea soarelui

-nutret tip 2: masa verde - lucerna masa verde

-nutret tip 3: fan lucerna, porumb siloz

SC Mancarica SRL, SC Fabrica de Nutreturi Vaci SRL, SC Furaje Animale Crevedia SRL.

Vaccinurile, medicamentele si vitaminele se achizitioneaza achizitionate de la

SC Farmacia Veterinara SRL


2.3. Descrierea fluxului tehnologic

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de vaci pentru lapte, cu o
capacitate de 20 de capete. Investitia consta in :

- construirea unei hale pentru vaci de lapte in stabulatie libera. Cladirea va include
spatii distincte pentru grajd de vaci, adapost tineret (15-90 zile), spatiu pentru
fatare, spatiu pentru intretinerea vacilor in repaus mamar, camera pentru
depozitarea laptelui dotata cu un tanc de racire a laptelui, spatii anexa pentru
personal; Adapostul pentru animale va fi dotat cu instalatii de adapare cu adapatori
cu clapeta, instalatii de iluminat, instalatii de climatizare, instalatii pentru reteaua
de alimentare cu apa.

- achizitionarea de echipamente si dotari necesare desfasurarii activitatii in


ferma: bidoane alaptare vitei, aparate de muls mobil cu doua posturi, tanc racire
lapte;

racordarea fermei la utilitati: constructie put forat, constructie drum de acces in


incinta fermei;

construirea unui depozit de furaje pentru hrana necesara animalelor din ferma;
construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor solide;

construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide

In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar,


ferma va respecta urmatoarele standarde: - standarde minime pentru protectia
animalelor din crescatorii; - standarde minime pentru protectia viteilor; -
indeplinirea standardelor pentru lapte crud.

Mulsul reprezinta cea mai importanta activitate care se desfasoara la nivel


individual intr-o ferma pentru vaci de lapte. Managementul procesului de muls are
ca obiectiv reducerea la minim a contaminarii bacteriologice si fizice. Termenul de
muls se refera la toate aspectele procesului de obtinere a laptelui de la vaci rapid si
eficient, asigurand in acelasi timp sanatatea vacilor si calitatea laptelui. Procesele
de muls si de depozitare a laptelui se vor realiza astfel incat sa se evite orice risc
de contaminare a laptelui. Dezinfectia adapostului si a incintelor se va realiza astfel
incat sa nu apara riscul de introducere a dezinfectantilor in lapte sau de
contaminare a acestuia

MULSUL MECANIC Componentele instalatiei si aparatului de muls O instalatie de


muls cuprinde urmatoarele parti principale: aparate de muls, retea de vacuum,
sistem de transport si colectare a laptelui, instalatie de spalare si dezinfectie a
utilajelor pentru muls. De regula, un aparat de muls se compune din: patru pahare
de muls, colector de lapte, distribuitor, pulsator, furtunuri. La instalatiile de muls
cu colectarea laptelui n bidon, acesta face parte din aparatul de muls

Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit


desfasurarea procesului de exploatare si crestere a bovinelor in conditii optime.
Tehnologiile folosite conduc la obtinerea unor produse de calitate, la randamente
sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp,
prin utilizarea acestor tehnologii se urmareste realizarea unor conditii bune de
munca pentru personalul care lucreaza in ferma. Solutia constructiva aleasa permite
asigurarea cerintelor fiziologice ale bovinelor. Constructia si dotarea fermei
respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare protectia animalelor din
crescatorii.

Astfel:

hala va fi executata pe structura metalica, cu inchidere prelata pentru adapostul


animalelor si cu inchidere panouri termoizolante pentru restul halei. Peretii,
acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie care asigura o
buna izolare termica;

hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru


asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat
optim pe tot parcursul anului

solutiile care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele


tehnologice si biologice;

spatiul de depozitare a laptelui va fi dotat cu un tanc de racire pentru asigurarea


cerintelor de siguranta alimentara;

dejectiile rezultate sunt colectate si stocate pe platforma betonata fiind folosite


ca ingrasamant natural;
colectarea apelor provenite din spalarea halei si dejectiile lichide se va face intr-
un bazin ingropat;

accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia


autovehiculelor

2.4 Descrierea tehnice ale investitiei


Caracteristicile principale ale construciilor:

Denumire Suprafaa (mp)


Suprafaa teren 50000

Aparatul de muls mobil

Introducerea mulsul mecanic n practica zootehnica a dus la asigurarea unei productivitati


ridicate a muncii de 2 5 ori si la usurarea muncii mulgatorului, ferindu-l pe acesta din
urma de eventualele boli profesionale si ducnd la efectuarea mulsului n conditii igenice.

Instalatiile de muls existente la ora actuala n lume se pot clasifica astfel:

dupa modul de instalare a lor n: instalatii montate n adapost, la platforma si la pasiune;

dupa modul de utilizare se clasifica n: instalatii de muls stationare si mobile;

dupa cum se realizeaza colectarea si transportul laptelu


Tanc de racire a laptelui

Laptele trebuie racit din doua motive:


- pentru a diminua nmultirea bacteriilor din lapte
- pentru a reduce costurile cu transportul

Hidrofor

Hidroforul este o sursa de alimentare cu apa pentru uzul casnic,


activitatile gospodaresti zilnice si gradinaritul, in special pentru case. Este
silentios ,economic si eficient.

Orice hidrofor are un vas in care se afla o perna cu aer, in cazul in care se
pierde din aer, scade presiunea iar pompa hidroforului nu mai functioneaza
corect.
Bidoane de alaptare a viteilor

Tractor cu remorca pentru furaje

Fundaia

Pereii exteriori, interiori i despritori se sprijin pe o fundaie continu


din beton. Pentru a se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol i exfiltrarea apei
din adpost este necesar ca fundaia s fie izolat cu dou straturi de carton
asfaltat, fixate cu bitum. De asemenea, fundaia este protejat pe exterior cu un
material de impermeabilizare

Sistemul de gestionare a dejeciilor

Dejeciile sunt manipulate sub form de gunoi de grajd integral n interiorul


adpostului. La unul dintre capetele adpostului se afl platforma de gunoi. Sub
platforma de gunoi se afl bazinul vidanjabil etan pentru dejecii lichide. Separarea
dejeciilor lichide are loc prin scurgere, printr-un canal transversal situat ntre adpost i
platforma de gunoi. Plugul raclor hidraulic are o lam de cauciuc, pentru a evita uzura
puternic a pardoselii din care rezult o suprafa alunecoas.
Ventilaia

Construcia are un sistem de ventilaie natural. Pe lateral exist ferestre mobile


i spaii prevzute cu plas antivnt pentru admisia aerului. Lng coama acoperiului exist
luminatoare cu plci uoare translucide i deschideri de evacuare a aerului pe ambele pri.

Iluminatul

n ntregul adpost, intensitatea luminii este de 100 de luci la nivelul pardoselii iar
n timpul nopii poate fi reglat manual la 5 luci. n mod normal, lumina natural care
ptrunde prin ferestrele revzute n pereii laterali i acoperi asigur lumina necesar pe
durata zilei.

Caracteristici tehnice ale utilajelor si echipamentelor


Tanc racire lapte IC 500
Caracteristici tehnice:
Capacitate: 500 L
Construit din oel inox
Izolaie din spum poliuretanic rigid
Rcire fr formare de ghea
Trepte de vitez cu capac etan.

Filtru auto
Caracteristici tehnice :
Lime de lucru 3-4 m ;
nlime de lucru 4-5 m ;
Presiune pomp 40 bar.
2.5 Descrierea fluxului de producie

Laptele definie :este produsul secretat de glanda mamara a uneia sau a


mai multor vaci sntoase, odihnite, bine hrnite, obtinut printr-o mulgere igienica
neintrerupta si complete. Denumirea de lapte fr a preciza specia de la care
provine este atribuit numai laptelui de vac.

Laptele normalizat - este laptele adus la un continut de grasime stabilit,


prin adaugarea de lapte smantanit, sau smantanit partial.

Laptele smntnit este laptele din care s-a extras grsimea prin separare
mecanica.

Contolul laptelui se executa:

- La locul de obtinere
- In unitatile de colectare
- In unitatile de prelucrare industriala
- In unitatile de desfacere

Creterea bovinelor reprezint un sector de baz n cadrul unei agriculturi


moderne. Prin produciile pe care le furnizeaz, taurinele asigur aprovizionarea
consumatorilor cu produse alimentare de prim necesitate, de nalt valoare
biologic i nutritiv.
n cadrul fermei ntreprinderii individuale, se preconizeaz obinerea unei
producii medii de 6000 litri lapte/cap de vac. Astfel, se va obine o cantitate
total de 120.000 litri lapte/an, din care 114.600 l / an vor fi comercializai, restul
de 5.400 litri vor fi utilizai pentru hrana vieilor pn la nrcare
(aproximativ 30 zile). Veniturile din producia principal se vor completa cu
vnzarea celor 20 viei /an, care vor fi livrai la vrsta de 3 luni, la o greutate de
100 kg/cap.
Ferma va fi populat cu 20 juninci gestante din rasa Blat cu negru romneasc,
ce nu fac obiectul achizitiiilor prin prezentul proiect; aceasta rasa are aptitudini
bune pentru mulsul mecanic, productia medie este de 5500 - 6500 litri. Constitutia
este fin robusta, specifica raselor pentru lapte. Este raspandita in special in zonele
de sud, sud - est ale tarii.
Animalele sunt ntreinute in stabulatie libera. Acest tip de adapost ofera
vacilor urmatoarele facilitati:
- acces liber la spatiul de miscare din adapost;
- odihna in spatiu deschis destinata special pentru acest scop dotate cu saltele si
covor cauciuc;
- dejeciile sunt in afara suprafetei de odihna;
- conditii de microclimat apropiate de cele naturale: lumina apropiata sub toate
aspectele de cea naturala, aer curat, spatiu, liniste;
- furajare si adapare corespunzatoare a vacilor de lapte, adapatori racordate la
instalatia de apa cu hidrofor, iar aleea de furajare amenajata in zona centrala a
adpostului;
- curatenie corporala, contentia pentru control si tratamente.

Gestatia - proces fiziologic deosebit de complex, care ncepe odat cu


fecundaia i dureaz pn la parturiie. Durata medie a gestaiei la vaci este de
284 zile. Durata gestaiei este influenat de o serie de factori, ntre care: rasa,
vrsta (la juninci gestaia este mai scurt cu 4-5 zile dect la vaci), sexul
produsului de concepie (gestaia cu masculi este mai lung cu 1-2 zile dect la cea
cu produi femeli), numrul de produi la ftare (n cazul ftrilor gemelare
gestaia este mai scurt cu 5-7 zile dect n cazul ftrilor unipare). Intervalul de
la ftare pn la nsmnarea fecund (durata repausului de gestaie) are
implicaii economice i biologice deosebite
Ftarea - va avea loc intr-un spaiu special construit denumit maternitate", care
poate oferi conditii optime desfasurarii acestui act fiziologic. Pregatirea spatiului
destinat fatarii consta in curarea acestuia, dezinfectia, dezinsectia, aezarea
unui asternut din paie gros, uscat si curat, verificarea starii de functionare a
adapatorilor si amplasarea unui dezinfector la intrare. Vacile gestante sunt
introduse n maternitate cu 10-15 zile naintea ftrii. naintea introducerii n
maternitate, vacilor li se va efectua o riguroas igien corporal.

Intretinerea - reprezinta un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice si


sanitar-veterinare ce au drept obiectiv asigurarea unor conditii optime de
adapostire, ingrijire corporala si miscare a viteilor in vederea limitarii la maximum a
pierderilor si crearea unor premize favorabile privind dezvoltarea lor ulterioara.
Adapostirea viteilor se va realiza in maternitate pentru o perioada de 2 saptamani,
apoi sunt mutati in cresa, spatiul eliberat urmand sa fie curatat, spalat si
dezinfectat pentru o alta serie de animale.
Hranirea - vitelului in subperioada colostrala are loc in primele 5-7 zile de la
ftare, atunci cand acesta este hranit in exclusivitate cu colostru. Hranirea
vitelului in subperioada de alaptare propriu-zisa incepe din momentul incheierii
subperioadei colostrale si consta in administrarea cu preponderenta in hrana a
laptelui, concomitent cu obisnuirea treptata cu furajele. Alptarea viteilor se va
realiza cu ajutorul bidoanelor de alaptare.

Hranirea vacilor de lapte - nutriia este unul din cei mai importani factori
tehnici n determinarea cantitativ i calitativ a produciei de lapte la taurine.
Nivelul i caracterul furajrii contribuie n mod decisiv la exteriorizarea
potenialului genetic al vacilor de lapte. Furajele constituie baza material care
asigur componentele nutritive necesare desfurrii normale a funciilor vitale,
pentru sinteza laptelui la nivelul glandei mamare i pentru dezvoltarea produsului de
concepie.

Cantiti totale i necesarul de suprafa pentru baza furajer

Fn de lucern:
Vaci + viei:
20 vaci x 10 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 36000 kg
20 vaci x 1,5 kg/cap/zi vara x 185 zile = 5550 kg
20 viei x 1 kg/cap/zi x 60 zile = 1200 kg
Total = 42750 + 10% (pierderi) = 47025 kg/an
47025/8000 kg/ha = 5,9 ha

Porumb siloz:
20 vaci x 35 kg/cap x 180 zile = 126000 kg
126000 + 10% (pierderi) = 138600 kg/an
138600/36000kg/ha = 3,9 ha

Vaci + viei:
20 vaci x 1,125 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 4050 kg
20 vaci x 0,9 kg/cap/zi vara x 185 = 3330 kg
20 viei x 0,7 kg/ zi x 75 zile = 1050 kg
Total = 8430 kg/an
8430/4000 kg/ha = 2,1 ha
Orz:
20 vaci x 0,75 kg/cap/zi x 180 zile = 2700 kg
20 vaci x 0,6 kg/cap/zi x 185 zile = 2220 kg
Total = 4920 kg/an
4920/4000 kg/ha = 1,2 ha

Lucern mas verde:


20 vaci x 30 kg/cap/zi x 185 zile = 111000 kg
111000/36000 kg/ha = 3,1 ha

Mulsul - este o operaiune tehnologic deosebit de important, cu un grad mare


de complexitate i dificultate. Prin muls se urmrete evacuarea ntregii cantiti
de lapte care poate fi muls, obinerea unui lapte cu caliti igienice superioare,
prevenirea rnirii ugerului, prevenirea mbolnvirii vacilor (prin transferul
microorganismelor patogene de la vacile bolnave la cele sntoase) i folosirea
raional a forei de munc.
Evacuarea dejectiilor - constituie o operaiune de mare importanta in mentinerea
igienei corporale a animalelor, dar mai ales pentru mentinerea starii de sanatate a
acestora prin asigurarea unui microclimat corespunzator. Evacuarea dejectiilor se
va face manual, gunoiul fiind transportat la platforma de balegar.
Depozitarea furajelor - nutreurile fibroase sunt depozitate sub oproane, sub
form de ire. Pentru porumbul siloz, se utilizeaz platforma de siloz, iar
nutreurile concentrate se depoziteaz n magazia de furaje a fermei.
Curatarea si dezinfectarea adapostului inainte de decontaminare se efectueaza
curatarea, urmata de realizarea efectiva a dezinfectarii cu solutii
speciale.
Etapele de pregatire si de decontaminare cuprind:
- decontaminarea mecanica
- decontaminarea chimica
2.6 Durata de realizare a investitiei

Spercificare Feb Martie Aprilie Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dece Ian

Constructie Da Da
cai acces

Constructie Da Da Da Da Da Da
hala

Dotare Da Da Da da
interior
hala

Aparat de Da
muls

Tanc de Da
racire

Boiler Da

Hidrofor Da

Bidoane Da

Tractor Da
3.1. Resursele necesare pentru investie

a)cheltuieli pe ciclul de productie

Valoare
Consum/ciclu Pre Valoare Valoare
Nr. Materii prime Cantitate total
UM de producie fr TVA/UM total total
Crt. i materiale (UM/zi) fr
(305 zile) TVA/UM TVA cu TVA
TVA
1 Siloz porumb 300 kg 91500 0,13 0,03 11895 2854,8 14749,8
2 Siloz lucern 90 kg 27450 0,02 0,005 549 131,76 680,76
3 Paie tocate 4,5 kg 1372,5 0,002 0,0005 2,75 0,66 3,4
4 Siloz soia 15 kg 4575 0,56 0,13 2562 614,88 3176,88
5 Porumb 60 kg 18300 0,13 0,03 2379 570,96 2949,96
6 Gru 120 kg 36600 0,11 0,03 4026 966,24 4992,24
7 Fn de lucern 30 kg 9150 0,19 0,05 1738,5 417,24 2155,74
8 rot rapi 60 kg 18300 0,41 0,10 7503 1800,72 9303,72
9 Carburant 10 l 3050 0,81 0,19 2470,5 592,92 3063,42
10 Total 2,36 0,57 33125,75 7950,18 41075,9

b) cheltuieli cu salariatii

Nr. Categoria de Nr. Salariul brut Costurile cu


Crt. personal Persoane lunar salariile
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
Tehnician
6 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600
Capitolul IV Planul de afaceri

4.1 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor i cheltuielilor


4.1.1 Estimarea veniturilor pe 5 ani

Estimare venituri an I:

a. Venituri din vnzri

Nr. Cantitate Pre


Vnzri UM Producie/cap Venit
Crt. total vnzare/UM
1 Lapte l 4100 123000 0,47 57810
2 Dejecii t 8 240 16 3840
3 Total 61650

b. Venituri din subvenii

Numr Total
Subvenia
capete subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an I

Nr.
Tip de venit Suma
Crt.
1 Venituri din vnzri 61650
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 75150

Estimare venituri an II:

a. Venituri din vnzri

Nr. Cantitate Pre


Vnzri UM Producie/cap Venit
Crt. total vnzare/UM
1 Lapte l 4200 126000 0,47 59220
2 Dejecii t 8,5 255 16 4080
3 Total 63300
b. Venituri din subvenii

Numr Total
Subvenia
capete subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an II

Nr.
Tip de venit Suma
Crt.
1 Venituri din vnzri 63300
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 76800

Estimare venituri an III:

a. Venituri din vnzri

Nr. Cantitate Pre


Vnzri UM Producie/cap Venit
Crt. total vnzare/UM
1 Lapte l 4150 124500 0,48 59760
2 Dejecii t 8,7 261 17 4437
3 Total 64197

b. Venituri din subvenii

Numr Total
Subvenia
capete subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an III

Nr.
Tip de venit Suma
Crt.
1 Venituri din vnzri 64197
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 77697
Estimare venituri an IV:

a. Venituri din vnzri

Nr. Cantitate Pre


Vnzri UM Producie/cap Venit
Crt. total vnzare/UM
1 Lapte l 4100 123000 0,49 60270
2 Dejecii t 8,4 252 17 4284
3 Total 64554

b. Venituri din subvenii

Numr Total
Subvenia
capete subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an IV

Nr.
Tip de venit Suma
Crt.
1 Venituri din vnzri 64554
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 78054

Estimare venituri an V:

a. Venituri din vnzri

Nr. Cantitate Pre


Vnzri UM Producie/cap Venit
Crt. total vnzare/UM
1 Lapte l 4100 123000 0,5 61500
2 Dejecii t 8,3 249 17 4233
3 Total 65733

b. Venituri din subvenii

Numr Total
Subvenia
capete subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an V
Nr.
Tip de venit Suma
Crt.
1 Venituri din vnzri 65733
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 79233

Numar crt. AN Total


1 I 75150
2 II 76800
3 III 77697
4 IV 78054
5 V 79233
Total = 386934

4.1.2 Estimarea cheltuielilor


a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie

Nr. Valoare Valoare Valoare


Specificare UM Consum
Crt. fr TVA TVA cu TVA
1 Siloz porumb kg 91500 11895 2854,8 14749,8
2 Siloz lucern kg 27450 549 131,76 680,76
3 Paie tocate kg 1372,5 2,75 0,66 3,4
4 Siloz soia kg 4575 2562 614,88 3176,88
5 Porumb kg 18300 2379 570,96 2949,96
6 Gru kg 36600 4026 966,24 4992,24
7 Fn de lucern kg 9150 1738,5 417,24 2155,74
8 rot rapi kg 18300 7503 1800,72 9303,72
9 Carburant l 3050 2470,5 592,92 3063,42
10 Energie electric kwh 830 105 25,2 130,2
11 Total 33230,75 7975,38 41206,12

b. Cheltuieli anuale cu salariile

Nr. Nr. Salariul brut


Categoria de personal Costurile cu salariile
Crt. Persoane lunar
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
6 Tehnician veterinar 1 420 5040
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an I

Nr.
Tip de cheltuial Suma
Crt.
Cheltuieli cu ciclurile de
1 41206,12
producie
2 Cheltuieli salariale 33600
3 Total 74806,12
Estimare cheltuieli an II:

a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie

Valoare
Nr. Valoare Valoare
Specificare UM Consum fr
Crt. TVA cu TVA
TVA
1 Siloz porumb kg 91400 10054 2412,96 12466,96
2 Siloz lucern kg 27440 823,2 197,568 1020,77
3 Paie tocate kg 1362,5 2,725 0,654 3,38
4 Siloz soia kg 4571 2559,76 614,342 3174,10
5 Porumb kg 18350 2385,5 572,52 2958,02
6 Gru kg 36400 4732 1135,68 5867,68
7 Fn de lucern kg 9130 1734,7 416,328 2151,03
8 rot rapi kg 18310 8605,7 2065,37 10671,07
9 Carburant l 3070 2486,7 596,808 3083,51
Energie
10 kwh 850 110,5 26,52 137,02
electric
11 Total 33494,79 8038,75 41533,53

b. Cheltuieli anuale cu salariile

Nr. Categoria de Nr. Salariul brut Costurile cu


Crt. personal Persoane lunar salariile
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
6 Tehnician veterinar 1 420 5040
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an II

Nr.
Tip de cheltuial Suma
Crt.
Cheltuieli cu ciclurile de
1 41533,53
producie
2 Cheltuieli salariale 33600
3 Total 75133,53
Estimare cheltuieli an III:

a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie

Valoare
Nr. Valoare Valoare
Specificare UM Consum fr
Crt. TVA cu TVA
TVA
1 Siloz porumb kg 91700 10087 2420,88 12507,88
2 Siloz lucern kg 27440 823,2 197,568 1020,77
3 Paie tocate kg 1367 5,468 1,31232 6,78
4 Siloz soia kg 4551 2548,56 611,654 3160,21
5 Porumb kg 18390 2390,7 573,768 2964,47
6 Gru kg 36450 5467,5 1312,2 6779,70
7 Fn de lucern kg 9170 1742,3 418,152 2160,45
8 rot rapi kg 18350 8624,5 2069,88 10694,38
9 Carburant l 3170 2567,7 616,248 3183,95
Energie
10 kwh 820 106,6 25,584 132,18
electric
11 Total 34363,53 8247,25 42610,77

b. Cheltuieli anuale cu salariile

Nr. Categoria de Nr. Salariul brut Costurile cu


Crt. personal Persoane lunar salariile
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
6 Tehnician veterinar 1 420 5040
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an III

Nr.
Tip de cheltuial Suma
Crt.
1 Cheltuieli cu ciclurile de producie 42610,77
2 Cheltuieli salariale 33600
3 Total 76210,77
Estimare cheltuieli an IV:

a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie

Nr. Valoare Valoare Valoare cu


Specificare UM Consum
Crt. fr TVA TVA TVA

1 Siloz porumb kg 91800 10098 2423,52 12521,52

2 Siloz lucern kg 27470 824,1 197,784 1021,88

3 Paie tocate kg 1357 5,428 1,30272 6,73

4 Siloz soia kg 4581 2565,36 615,686 3181,05

5 Porumb kg 18450 2398,5 575,64 2974,14

6 Gru kg 36490 5473,5 1313,64 6787,14

7 Fn de lucern kg 9180 1744,2 418,608 2162,81

8 rot rapi kg 18320 8610,4 2066,5 10676,90

9 Carburant l 3090 2502,9 600,696 3103,60

10 Energie electric kwh 840 109,2 26,208 135,41

11 Total 34331,59 8239,58 42571,17

b. Cheltuieli anuale cu salariile

Nr.
Categoria de personal Nr. Persoane Salariul brut lunar Costurile cu salariile
Crt.

1 ofer 1 350 4200


2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
6 Tehnician veterinar 1 420 5040
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an IV

Nr.
Tip de cheltuial Suma
Crt.
1 Cheltuieli cu ciclurile de producie 42571,17
2 Cheltuieli salariale 33600
3 Total 76171,17
Estimare cheltuieli an V:

a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie

Nr. Valoare Valoare Valoare cu


Specificare UM Consum
Crt. fr TVA TVA TVA

1 Siloz porumb kg 91900 10109 2426,16 12535,16

2 Siloz lucern kg 27570 827,1 198,504 1025,60

3 Paie tocate kg 1370 5,48 1,3152 6,80

4 Siloz soia kg 4571 2559,76 614,342 3174,10

5 Porumb kg 18500 2405 577,2 2982,20

6 Gru kg 36900 5535 1328,4 6863,40


7 Fn de lucern kg 9170 1742,3 418,152 2160,45
8 rot rapi kg 18330 8615,1 2067,62 10682,72

9 Carburant l 3080 2494,8 598,752 3093,55

10 Energie electric kwh 850 110,5 26,52 137,02


11 Total 34404,04 8256,97 42661,01

b. Cheltuieli anuale cu salariile

Nr.
Categoria de personal Nr. Persoane Salariul brut lunar Costurile cu salariile
Crt.

1 ofer 1 350 4200


2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
6 Tehnician veterinar 1 420 5040
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an V

Nr.
Tip de cheltuial Suma
Crt.
1 Cheltuieli cu ciclurile de producie 42661,01
2 Cheltuieli salariale 33600
3 Total 76261,01
Centralizator cu cheltuielile pe cei 5 ani de productie

Numar crt. AN Valoare ( lei )


1 I 74806,12
2 II 75133,53
3 III 76210,77
4 IV 76171,17
5 V 76261,01
Total = 378582,6

Centralizator salariale pe cei 5 ani de productie

Numar crt. Salariul brut Costuri salariale Total


1 2110 33600 35710
2 2110 33600 35710
3 2110 33600 35710
4 2110 33600 35710
5 2110 33600 35710
Total = 178550

Centralizator total cheltuieli

Nr crt Specificaie Valoare lei


1 Cheltuielile pentru 5 ani de 378582,6
producie
2 Cheltuielile salariale pe 5 ani 178550
de producie
Total: 1897255.4
4.1.3 Estimarea rezultatului financiar

Numar Cheltuieli totale Rezultatului financiar


An Venituri totale (lei)
crt (lei) (lei)

1. I 75150 74806,12 343,88


2. II 76800 75133,53 1666,47
3. III 77697 76210,77 1486,23
4. IV 78054 76171,17 1882,83
5. V 79233 76261,01 2971,99
TOTAL 386934 378582,6 8351,4

4.1.4 Estimarea rezultatului financiar in urma efectului dat de


sursele de finantare

Nr. Sursele de finanare Valoare (lei) Valoare (euro)


crt.
1 Imprumut conf. Submasura 50%
4.1 (ajutorul public) Max 300.000 euro
46.977
2 Autofinanare - 46.977
3 mprumuturi -
TOTAL 93,954
(valoarea investitiei fara TVA, 423647,71
cap 3.1) Valoare TOTALA
fara TVA
4.2 Indicatorii de investitie

4.2.1 Indicatorii fianciari

Anul UM Total An Total An Total An Total An Total An 5


1 2 3 4
Specificatie Valoare
Valoarea investitiei (VI) = LEI 423647,71
CAP.3.1.
Durata de recuperare a ANI 423647,71/1479751= 0.28 ani (2 ani)
investitiei (Dr)
Rata de actualizare 8%
Valoarea actualizata LEI 17214728.8
neta(VAN) trebuie sa fie
pozitiva
Disponibilul de numerar la LEI 468385 1002660 1640161 2328512 3107144.6
sfarsitul perioadei -
trebuie sa fie pozitiv
(Randul 5 din graficul
incasari - plati)

S-ar putea să vă placă și