Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STATIILE DE EPURARE
1
CUPRINS:
2
ARGUMENT
Calitatea apelor este cel mai mult afectat de deversarea de ctre om de ape uzate. Prin
urmare, principala msur practic de protecie a calitii apelor de suprafa este s epurm
apele uzate. In urma procesului de epurare rezulta namoluri ce trebuiesca tratate pentru a putea fi
integrate in natura fara a afecta mediul inconjurator. Modul de tratare a acestor namoluri face
obiectul prezentului atestat.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de
canalizare. ele sunt mai simple la poluani industriali, dar foarte vaste i complicate n cazul
canalizrii localitilor, deoarece trebuie s preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte
mare numr de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de du sau baie etc. Se mai adaug
canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staia de epurare, de
unde apoi de regul sunt restituite n emisar, de obicei un ru.
Lucrarea este structurata pe 5 capitole.
Capitolul I prezinta un scurt istoric al aparitiei statiilor de epurare.
Capitolul II prezinta aspect generale vis--vis de procesul de epurarea apelor uzate si o
clasificare a procedeelor de tratare a namolurilor in statiile de epurare.
Capitolul III este rezervat caracteristicilor namolurilor. Evacuarea n receptorii naturali
sau a recirculrii, conduce la reinerea si formarea unor cantitati importante de nmoluri ce
nglobeaz att impuritatile coninute n apele brute, ct si cele formate n procesele de epurare.
Namolurile au diferite caracteristici atat fizico-chimice cat si biologico-bactereologice. In acest
capitol se urmareste caracterizarea celor mai importante proprietati ale namolurilor.
Capitolul IV procedee de tratare a namolurilor dezbate procesele de prelucrare a
nmolurilor n functie de proveniena i caracteristicile lor, dar i n funcie de modul final de
evacuare. De asemenea prezinta o clasificare a proceselor de prelucrare dup diferite criterii. In
acest capitol se trateaza principalele procedee prin care trece namolul pana la integrarea in
natura: ingrosarea, fermentarea, conditionarea, deshidratarea, uscarea, incinerarea, valorificarea
si evacuarea. De asemenea in finalul capitolului sunt prezentate diverse aspecte legislative
privind valorificarea namolului in agricultura.
Capitolul V prezinta un studiu de caz a statiei de epurare din Cluj, in care sunt descrise
procesele tehnologice in statia de epurare si valorificarea namolurilor rezultate.
3
CAP I. Istoric i evoluie
Primele staii de epurare au aprut n Anglia n secolul XIX. Iniial s-au realizat
canalizri, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au fcut din Tamisa un ru mort ce
degaja miros pestilenial, nct n geamurile parlamentului au trebuit atrnate crpe mbibate cu
clorur de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de staii de epurare. Tot n Anglia s-au pus
bazele monitoringului. Parametrul "consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus n 1898
i a fost conceput n concordan cu realitile englezeti - temperatur de 200C, timp de
reziden n ru 5 zile, tip de poluare predominant fiind cea fecaloid-menajer...
n SUA tot mai puine ape uzate dup epurare se descarc din nou n emisar. Se
infiltreaz n sol sau se utilizeaz pentru irigaii, n industrie, pentru recreere (lacuri), pentru
piscicultur, i chiar ca surs de ap potabil, dup descrcare n lacuri sau injectare n sol sau
chiar direct, dar cu supunere la preparare avansat. De exemplu n SUA se utilizeaz ape uzate la
prepararea de ap potabil n orae ca Palo Alto, Denver, El Paso i chiar Washington DC
Aceasta e destul de scump, dar totui mai ieftin dect desalinizarea apei marine de exemplu, de
aceea tehnologia se rspndete n ri arabe i africane.
4
CAP II. Aspecte generale
In tabelul 1 se prezint o clasificare dup primul criteriu, cel al reducerii umidittii care
permite imbinarea diferitelor procedee in schemele tehnologice ale statiilor de epurare.
In mod normal in prezent, nmolurile proaspete din statiile de epurare urbane, sunt prelucrate
in prealabil prin fermentare anaerob (obtinandu-se biogaz), dup care urmeaz procesele de
deshidratare natural sau artificial si in final valorificarea lui in agricultur, ca fertilizator, dar
numai dac corespunde din punct de vedere bacteriologic. Prin fermentare anaerob are loc si o
mineralizare a substantelor organice, care devin inofensive far de mediu si se obtine biogaz de
fermentatie. In cazul statiilor de epurare de mici dimensiuni, pentru reducerea costurilor
investitionale, se recomand utilizarea fermentrii aerobe.
6
CAP III. Formarea i caracteristicile nmolurilor
8
Pentru calcule mai putin precise dac umiditatea medie a nmolurilor depseste 90% se poate
considera greutatea specific a nmolurilor egal cu cea a apei.
4. Filtrabilitatea este o proprietate important a unui nmol si reprezint proprietatea
acestuia de a ceda apa prin filtrare si se exprim, cantitativ, prin rezistenta specific la filtrare (r,
in cm/g) si coeficientul de compresibilitate (s).
Pentru determinarea rezistentei specifice la filtrare se utilizeaz ecuatiile lui Poiseuille si
Darcy pentru curgerea fluidelor prin medii poroase capilare, dar cu modificrile propuse de
Kozeny si Caraman pentru nmoluri.
5. Puterea caloric a nmolului variaz in functie de continutul in substant organic
(substante volatile). Se poate determina experimental sau aproximativ cu ajutorul relatiei
empirice:
PCn = Sv 44.4
in care:
PCn - puterea caloric net;
Sv - continutul in substante volatile.
Experimental, puterea caloric se determin cu ajutorul bombei calorimetrice. Nmolurile
primare caracterizate de o concentratie ridicat in substante organice au o putere caloric mai
mare fat de nmolurile fermentate, asa cum rezult si din tabelul urmator.
10
CAP IV. Procedee de prelucrare a nmolului
Aceast metod constituie cea mai simpl si larg rspandit metod de concentrare a
nmolului, avand drept rezultat reducerea volumului si ameliorarea rezistenTei specifice la
filtrare. Gradul de ingrosare depinde de mai multe variabile, dintre care mai importante sunt:
tipul de nmol (primar, activat, fermentat etc), concentratia initial a solidelor, temperatura
utilizarea agentilor chimici, durata de ingrosare etc. Prin ingrosare, volumul nmolului, pe seama
apei eliminate, se reduce de circa 20 ori fat de volumul initial, in schimb ingrosarea este
eficient pan la o concentratie de solide de 8 -10%.
Ingrosarea se poate realiza prin decantoare ingrostoare gravitaTionale, flotare sau
centrifugare etc.
Ingrosarea gravitational se realizeaz in decantoare verticale (pentru statii mici) sau
decantoare radiale.
Gradul de ingrosare depinde de durata procesului si de inltimea coloanei de ap
(adancimea bazinului) din decantor. Pentru a evita aparitia unor procese de fermentatie a
nmolului proaspt a cror gaze afecteaz calitatea procesului de ingrosare, adancimea apei la
perete nu trebuie s depseasc 2,0. Panta radierului este mai mare fat de cea a decantoarelor
obisnuite, iar podul raclor este echipat cu o serie de bare metalice care se deplaseaz lent, cu o
vitez de 1,0 rot/h, dirijand nmolul spre conul de colectare central, de unde apoi se extrage. In
figura 7 este prezentat un ingrostor de nmol.
In vederea dimensionrii ingrostoarelor de nmol se are in vedere dou aspecte, fie
dimensionarea se bazeaz pe experienta deja acumulat, fie se fac teste experimentale de
laborator asupra nmolurilor care urmeaz a se ingrosa.
11
Dimensionarea in acest caz implic simpla alegere corespunztoare a nivelului de incrcare a
nmolului ce urmeaz a fi ingrosat utilizand urmtoarea relatie de calcul a suprafetei orizontalei
ingrostorului:
in care:
Qs - cantitatea de materii solide uscate din nmolul supus procesului de ingrosate, in kgMTS/h;
Is - incrcarea de suprafat cu solide a ingrostorului, in kgMTS/m2h .
In cazul de dimensionrii pe baz de experimente de laborator, se construieste graficul
curbei desedimentare a nmolului din amestecul ap nmol, care permite determinarea
suprafetei unitare aingrostorului.
In timpul functionrii unui astfel de decantor ingrostor de nmol se pot delimita trei zone
distincte:
zona de suprafat ingrostorului format din lichid, decantat care contine o concentratie
sczut de nmol si care se elimin ;
zona de alimentare format din nmol cu o concentratie; constant aproape uniform in
volum; in aceast zon concentratia nu este identic cu cea a nmolului de alimentare;
zona de compactare (tasare) format din nmol a crui concentratie creste pe msura
inaintrii spre radierul decantorului unde atinge concentratia de evacuare (de nmol
ingrosat).
In functie de natura nmolului, timpul mediu de retinere al materiilor solide in ingrostor, este de
0,5- 2,0 zile, iar volumul nmolului se poate reduce la 20% din volumul initial.
Ingrosarea prin flotare se aplic pentru suspensii care au tendinta de flotare si sunt
rezistente la compactare prin actiunea gravitational. Se aplic procedeul de flotare cu aer
insuflat sub presiune, care prin destindere la presiunea apropiat de cea atmosferic, elimin bule
fine de aer care se ataseaz flocoanele.
Ingrosarea prin centrifugare se recomand pentru nmolul activat in exces, atunci cand
nu se dispune de spatiu pentru executarea de decantoare - ingrostoare.
Principiul de functionare, precum si repartitia fortelor intr-o astfel de instalatii de ingrosare prin
centrifugare este prezentat in figura
In practic se foloseste o centrifug cu transportor elicoidal sau care retine circa 90% din
materiile solide,
12
nmolul activat in exces fiind in prealabil tratat cu floculanti. Sub influenta floculantilor nmolul
este ridicat la suprafata lichidului si impins spre axa de rotatie de unde este evacuat. Apa in
schimb rmane pe peretii tamburului si este evacuat in partea opusa nmolului.
Tinand seama de viteza mare de rotatie a echipamentului (de 6.000 rot/min), consumul de
floculanti este mai mare datorit fragilittii si ruperii flocoanelor, deci costurile de exploatare
sunt mai mari decat in cazul altor procedee. In consecint nu se recomand acest tip de instalatie
decat in cazurile deosebite, respectiv de spatiu. O astfel de instalatie de ingrosare prin
centrifugare a nmolului este prezentat in figura.
Alimentarea cu nmol se face axial prin partea dreapt, evacuarea nmolului se face prin
partea stang (desecat), iar evacuarea apei prin partea dreapt.
O alt metod de ingrosare a nmolului este cea ce utilizeaz filtrul pres cu band. In figura
urmatoare este prezentat schematic modul de functionare a unei astfel de instalatii.
O constructie mai simpl este cea a filtrului pres ce utilizeaz panz filtrant.
Elementele de baz sunt camerele filtrante suprapunse prin care trece panza de filtru. Filtru
dispune de canale de drenaj a apei.
In figura urmatoare este prezentata o astfel de instalatie.
13
O instalatie mult mai modern este cea ce utilizeaz vacuum pentru dezhidratarea nmolului
urmatoarea figura
15
In cazul fermentrii aerobe, microorganismele care catabolizeaz aceste transformri, vor
consuma in intregime energia continut in substanta organic si o vor transforma in cldur,
precum si in energia necesar inmultirii microorganismelor. Energia termic nu poate fi utilizat
tehnic decat in cazuri cu totul particulare si aceasta duce la cresterea entropiei lichidului
prelucrat. De asemenea, biomasa in exces va trebui prelucrat si reintrodus in circuitul natural.
La inceput procesului, viteza de fermentare si de producere a biogazului este mic dar
apoi creste, pentru ca la sfarsitul procesului s descreasc din nou, atunci cand productia de gaz
se apropie de valoarea limit.
Durata minim care trebuie avut in vedere este de 12 zile. Forma acestei curbe este
asemntoare cu cea a dezvoltrii bacteriilor care particip la proces. In cazul experimentrilor
efectuate in conditii dinamice (cu alimentare continu) se poate evita timpul de pornire (de
amorsare a procesului) prin folosirea de nmol inoculat cu bacterii metanogene sau prin
amestecul nmolului proaspt cu cel fermentat, adic prin
recircularea nmolului din instalatia de producere a biogazului.
O alt categorie de substane cu caracter inhibitor sau toxic sunt i unele substane
organice, n concentraie mare, cum ar fi alcool metilic, etilic, propilic, izoamilic, benzen, toluen,
peste 1 g/1; alcooli superiori peste 0,1 - 0,2 g/1; substane tensioactive peste 20 mg/1 ,nmol. De
asemenea pesticidele, n special cele organo-clorurate, produc dereglri n procesul de
fermentare.
Influena pH-ului . Fermentarea anaerob se desfasoar n condiii optime la
pH = 6,8 - 7,6, interval n care producia i compoziia gazului sunt normale. Modificarea pH-
ului apare la modificarea calitatii nmolului de alimentare sau la exploatarea incorect a
instalaiei.
Influena temperaturii. n general, fermentarea anaerob se poate realiza ntr-un interval
larg de temperatur, ntre 4 i 60C, cu aclimatizarea microorganismelor n anumite zone de
temperatur. Viteza de mineralizare este influenat de temperatur, n sensul creterii duratei de
mineralizare cu scderea temperaturii.
Din punct de vedere termic, procesele de fermentare anaerob se pot clasifica n trei
17
categorii:
- fermentare criofil (fr ncalzire) la temperatura mediului ambiant;
- fermentare mezofil (32-35C);
- fermentare termofil (*55C).
n practic este larg aplicat fermentarea mezofil.
Fermentarea termofil, dei prezint unele avantaje, ca reducerea duratei de fermentare i
deci a volumului instalatiilor, este totui rar utilizat, ntruct implic consumuri suplimentare de
energie caloric (mai ales n perioada de iarn) i formeaz cruste i spume n bazine.
Microorganismele care particip la procesul de fermentare i, ndeosebi, cele metanice,
sunt foarte sensibile la variaii de temperatur chiar de 2-3 C, intervalul de temperatur i
meninerea ei ntr-un regim constant reprezentnd factori importani ai procesului. nclzirea
rezervoarelor de fermentare la temperaturile proiectate se face, n principal, cu schimbtoare de
cldur exterioare, care asigur i o omogenizare a nmolului, precum i o prenclzire a
nmolului brut.
Amestecul - recircularea - inoculare are ca scop principal amestecul nmolului fermentat
de la baza rezervorului de fermentare cu eel de la suprafata, prin aceasta obinndu-se o mai
rapid degradare a substanei organice, respectiv o mai rapid terminare a fermentani.
Cercetri recente asupra mecanismelor de degradare i conversie a materiei organice din
nmol au pus n evidenta ci de stimulare a procesului de fermentare prin factori exogeni. Astfel,
adaosuri de medii nutritive pentru bacterii, adaosuri de vitamine i ali factori de cretere au
condus la sporirea produciei de gaz de fermentare cu 10-15%.
20
Deoarece, pentru stabilirea volumului de fermentare, nu s-a reusit o exprimare
matematic a procesului, calculele se efectueaz prin diferite metode experimentale bazate pe
cercetrile efectuate de ctre Popel, Roediger, Noack si altii.
Dup numrul de locuitori, volumul de fermentare se calculeaz pe baza volumului
specific de fermentare a crui valoare, se recomand a fi luate din literatura de specialitate
(Imhoff, 1990, Triebel- 1978).
In tara noastr, gazul de fermentatie este utilizat la prepararea agentului termic necesar
procesului de fermentare (ap cald, abur etc), precum si la inclzirea spatiilor administrative din
cadrul statiei de epurare.
In privinta gazometrelor trebuie mentionat faptul c exist in prezent tendinta, din motive
economice si de exploatare, s se realizeze noi tipuri de rezervoare de inmagazinare bazate o
membran elastic din cauciuc special.
In Statele Unite ale Americii, biogazul produs este amestecat cu gazele naturale si este
distribuit prin retele de conducte spre a fi utilizat in domeniul casnic, iar in Japonia biogazul
purificat este lichefiat, imbuteliat si comercializat.
4.3.Condiionarea nmolului
21
Aducerea nmolurilor primare, secundare sau stabilizate n categoria nmolurilor uor
filtrabile se realizeaz, n principal, prin condiionare chimic sau termic. Se pot obtine,
teoretic, rezultate satisfctoare i prin adaos de material inert (zgur, cenui, rumegu etc.), dar
acest procedeu prezint dezavantajul de a crete considerabil volumul de nmol ce trebuie
prelucrat n continuare.
Condiionarea chimic
Conditionarea nmolului cu reactivi chimici este o metod de modificare a structurii
sale,'cu consecinta asupra caracteristicilor de filtrare. Agenii de condiionare chimic a
nmolului se pot grupa n trei categorii:
- minerali: sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorur feric, sulfat feros , oxid
de calciu, extracte acide din deeuri;
- organici: polimeri sintetici (anioni, cationi sau neionici), produi de
policondensare sau polimeri naturali;
- micti: amestec de polimeri sintetici cu sruri minerale sau amestec de coagulani
minerali.
Reactivii anorganici cei mai des utilizai pentru condiionarea nmolului sunt clorura
feric i varul, fiecare avnd un cmp de aciune propriu. Sulfatul feros este mai economic, dar
are o aciune corosiv. Srurile de aluminiu, n special clorhidratul de aluminiu, sunt eficiente,
mai puin corosive, dar costul este mai ridicat.
Dintre polimerii organici, cei cationici se pot utiliza singuri, iar cei anionici i neionici, n
asociere cu ali coagulani minerali. n general, dozele de polimeri organici sunt mult mai reduse
dect la cei minerali, dar costul este nc ridicat. Alegerea coagulantului i doza optim se fac pe
baza ncercrilor experimentale de laborator, ntruct alegerea depinde de proveniena nmolului,
compoziia sa chimic, gradul de dispersie, tehnologia de deshidratare ce urmeaz a se aplica etc.
Pentru fiecare tip de nmol i pentru fiecare coagulant, floculant sau amestec, se
stabilete doza optim pe cale experimental.
Condiionarea termic
Acest mod de condiionare se realizeaz la temperaturi de 100-200C, presiuni de 1-2,5
atm i durate de nclzire pn la 60 min, depinznd de tipul i caracteristicile nmolului i de
procesul utilizat. Prile principale ale unei instalaii de condiionare termic sunt: reactorul, n
care se realizeaz tratarea nmolului la temperaturi mentionate mai sus; schimbtorul de cldur,
n care nmolul proaspt este prenclzit ' de nmolul tratat; boilerul pentru prepararea aburului
necesar ridicrii temperaturii n reactor i decantorul de nmol tratat.
Avantajele principale ale condiionrii termice sunt: lipsa mirosurilor neplcute n timpul
condiionrii, condiionare fr adaos de substane chimice i sterilizarea nmolului.
22
Alte procedee de condiionare
Condiionarea prin ngheare produce un efect similar cu condiionarea termic. La
temperaturi sczute, structura nmolului se modifies, iar la dezgheare cedeaz cu uurintaapa.
Conditionarea cu material inert trebuie analizat pentru anumite tipuri de nmol i surse
de materiale inerte locale, fie pentru creterea puterii calorice a nmolului (n cazul incinerrii),
fie pentru valorificarea nmolului (agricol, ameliorarea solului, redare n circuitul agricol).
unde:
td - timpul de drenaj, n zile ;
- vscozitatea dinamic a nmolului, n g/cm s;
h - nlimea stratului de nmol, n cm;
n - densitatea nmolului, n g/cm3;
R - r 1010 , rezistena specific convenional la filtrare a nmolului, n cm/g;
P - diferena de presiune, n g/cm2;
Wi - umiditate iniial, n %;
Wfl - umiditatea la sfritul drenrii, n %.
Grosimea stratului de nmol ce se trimite pe paturi depinde de caracteristicile
materialului i de climatul zonei respective. n general, o nlime de circa 0,20 m este
recomandabil pentru o clim temperat.
Determinarea duratei de deshidratare a nmolului pe platformele de uscare presupune
cunoaterea proprietatilor fizico-chimice ale nmolului i regimului climatic al zonei respective.
n general, n climat temperat, durata de deshidratare este cuprins ntre 40 i 100 zile, ceea ce
nseamn c, n total, se poate conta pe o grosime de nmol ce se rspndete pe platform de 1,5
- 2,0 m pe an, respectiv o productivitate de 80 - 100 kg substanta uscat/m2an.
Deshidratarea mecanic pe vacuum-filtre este procedeul tehnic eel mai larg utilizat n
prezent pentru drenajul artificial al apei. Forma constructive a vacuum-filtrelor poate fi diferit
(cu disc, taler sau tambur), vacuum-filtrele cu tambur fund cele mai utilizate pentru deshidratarea
nmolurilor provenite din epurarea apelor uzate. Pentru determinarea suprafeei de filtrare
necesar se utilizeaz relatia:
n care :
St - suprafaa de filtrare necesar, n m2;
Q - debitul de nmol, n m3/zi;
n - densitatea nmolului, n gr/cm3;
Wi - umiditatea iniial a nmolului, n%;
Lt - productivitatea (ncrcarea) vacuum-filtrului, n kg/m2h.
Productivitatea vacuum-filtrului se poate stabili pe baza determinrilor de laborator -
rezistena specific la filtrare i coeficientul de compresibilitate - sau pe baza ncercrilor pe
instalaii pilot.
n care:
L - productivitatea, n kg substanta uscat/m2h;
P - presiunea de lucru, n mmHg;'
R= r 1010 - rezistena specific convenional la filtrare a nmolului, n cm/g;
- vscozitatea filtratului, n c.p.;
24
m - fraciunea de imersare, n %;
M - durata de rotaie a tamburului, n min;
K - factor de corecie (0,75);
f - densitatea filtratului, n g/cm3;
Wi - umiditatea iniial a nmolului, n %;
Wf - umiditatea final a nmolului, n %.
Productivitatea vacuum-filtrelor la deshidratarea nmolurilor provenite din epurarea
apelor variaz n limite largi: 5 - 10 kg /m2 h pentru nmol active proaspt i fermentat, 20 -
25 kg / m2 h pentru nmol amestecat fermentat i circa 30 kg / m2 h pentru nmolul primar
fermentat.
Deshidratarea nmolurilor pe vacuum-filtre prezint avantajul funcionrii continue (spre
deosebire de filtrele pres) i a capacitatii mari d filtrare. Dintre avantaje se pot semnala
degradarea relativ rapid a pnzelor filtrante, umiditatea destul de ridicat a turtei (70-80% i
consum de energie mai mare dect al filtrelor pres.
unde:
tp - timpul de presare, n h;
- vscozitatea filtratului, n c.p.;
R = r 101 - rezistena specific conventional la filtrare a nmolului, n cm/g;
d - distana dintre plci, n cm;'
P - presiunea de lucru, n at;
Wi - umiditatea iniial a nmolului, n %;
Wf - umiditatea final a nmolului, n %;
n - densitatea nmolului, n g/cm3.
esturile filtrante, la filtrele de pres, pot fi naturale sau artificiale, iar alegerea
condiiile de exploatare ale instalaiei de trebuie s se fac n funcie de tipul de nmol, timpul de
deshidratare propriu-zis pentru filtrare i condiiile impuse filtratului. Timpul de deshidratare
pentru nmolurile rezultate din epurarea
apelor uzate variaz ntre 1 i 6 h, depinznd de caracteristicile nmolului, gradul de
conditionare, presiunea de lucru, etc.
25
n tabelul urmator se prezint date asupra duratei de presare pentru diferite tipuri de
nmol.
Principalele avantaje ale filtrelor - pres sunt capacitatea mare de filtrare, consum redus
de energie, umiditatea sczut a turtelor. Dintre dezavantaje se semnaleaz consum mare de
material filtrant, consum ridicat de reactivi pentru condiionare, consum mare de manoper.
n care:
E - randamentul de recuperare, n %;
St - coninutul de solide n turt, n %;
Si - coninutul de solide la alimente, n %;
Sc - coninutul de solide n centrat, n %.
Randamentul de recuperare atinge valori de peste 90%, iar umiditatea turtelor este
variabil n functie de proveniena nmolului i gradul de condiionare.
n tabelul urmator se indic performantele obinute la deshidratarea unor nmoluri din
26
industria textil pe centrifug ciiindro-conic, cu nmol condiionat cu polielectrolii organici.
27
Fig. Umiditati i solide n nmol
4.5. Uscarea
Reducerea avansat a umiditatii nmolului se poate realiza prin evaporarea forat a apei,
pn la o umiditate de 10-15%, n instalaii speciale i cu aport de energie exterioar.
Principalele tipuri de instalaii utilizate pentru uscarea termic a nmolului sunt: usctoare cu
vetre etajate, usctoare rotative i usctoare prin atomizare. Pentru calcului necesarului de
cldur ce trebuie furnizat sistemului trebuie s se tin seama, n principal, de necesarul pentru
evaporarea apei din nmol, prenc'alzirea materialului, dezodorizarea gazelor rezultate etc.
ntruct randamentul termic al instalaiilor nu depasete, de regul, 50%, s-a calculat c pentru
uscarea unui nmol cu umiditate d circa 80%, pn la umiditate de circa 10%, sunt necesare circa
4500 kcal/kg substanta uscat. Pentru reducerea necesarului de cldur se recomand
deshidratarea prealabil a nmolului, prenclzirea aerului admis n sistem i recuperarea cldurii
reziduale. Dei procedeul este costisitor i puin aplicat, are totui o serie de avantaje legate, mai
ales, de valorificarea agricol a nmolului: produce nmol steril, reduce considerabil volumul de
materialului datorit ndeprtrii apei, necesit suprafee de depozitare mici, este practic
neinfluenat de prezena substanelor toxice sau inhibatoare.
Cercetri recente viznd utilizarea energiilor neconvenionale n deshidratarea nmolului
au pus n evidenta posibilitatea utilizrii energiei solare, mai ales pentru surse de nmol cu
emisie intermitent (de exemplu din industrializarea sfeclei de zahr) i zone cu insolaie
prelungit. Captatorii solari (realizai de ICPGA n colaborare cu Institutul Politehnic Cluj), de
tip aer-aer, furnizeaz aer nclzit la temperatura de 75...85 C, ce se trimite pe un usctor tip
band (acoperit), pe care circul nmolul n prealabil deshidratat (fig.3.16).
Experimentrile efectuate pentru nmol de la fabricile de zahr au condus la obinerea
28
unui materila uscat cu umiditate final de 10-12%, alimenatrea bandei fcndu-se cu nmol cu
umiditatea de circa 60%. Materialul uscat poate fi omogenizat (sau granulat), nscuit i
transportat n condiii similare cu ngrasamintele chimice minerale.
Pentru cantitati mici de nmoluri cu coninut de metale, pentru reintroducerea n circuitul
economic, primntreprinderile de prelucrarea minereurilor, s-a utilizat tehnologia de uscare cu
energie solar cu instalaie de uscare cu platouri suprapuse. Aerul cald obinut de la captatorii
solari poate fi utilizat pentru uscarea nmolului i pe platforme de uscarea nmolului nchise i
cu ventilaie forat.
Dac nmolurile rezultate din epurarea unor ape uzate industrial conin compui organici
i/sau anorganici toxici ce nu permit valorificarea agricol, depozitarea pe sol sau aplicarea
procedeelor de recuperare a substanelor utile, se face apel la incinerare ca singura alternative
acceptabil. n timpul incinerrii compuii organici sunt oxidai total, iar compuii minerali sunt
transformai n oxizi metalici ce se regsesc n cenusa.
Pentru incinerare se recomand reducerea prealabil a umiditatii nmolului brut i
evitarea stabilizrii aerobe sau fermentrii anaerobe, care diminueaz puterea caloric a
materialului supus incinerrii.
Prelucrarea nmolului nainte de incinerare trebuie s conduc la autocombustie. innd
cont de un necesar de 2,6 MJ/kg pentru evaporare i pierderi de energie de minimum 10%, se
recomand o umiditate a nmolului la alimentare de circa 50%. Dac umiditatea este mai mare
sau dac temperatura de combustie trebuie s fie mai mare de 750C, pentru a evita degajarea
mirosurilor neplcute apare necesitatea combustibilului suplimentar.
Toate instalaiile de incinerare trebuie echipate cu instalaii de splare sau filtrarea
gazelor de ardere, pn la obinerea unui coninut de suspensii (cenu) la evacuare de 150-200
g/m3.
Incinerarea nmolului semiplastic, cu putere caloric mic i coninut ridicat de ap
impune echipament special, pentru a menine un raport adecvat suprafata/volum n timpul
combustiei.
n acest scop, pentru incinerarea nmolului se utilizeaz cuptoare rotative cilindrice, cu
vetre multiple sau cu pat fluidizat.
Cuptorul rotativ
Const dintr-un cilindru cptuit cu material refractar, cu axul puin nclinat fata de
orizontal. Nmolul este injectat la captul amonte i, n timp ce este ars, este transportat la
cealalt extremitate prin micarea de rotaie a cilindrului. Pentru a asigura o bun funcionare a
cuptorului este necesar s se mruneasc materialul, nainte de alimentare, pentru a obine o
suprafata suficient de mare i a asigura o distribute uniform a acestuia.
Prin Legea Protectiei Mediului s-a stabilit cadrul legislativ global in cadrul creia
urmeaz s se emit ordine, directive si instructiuni specifice pe domeniu, intre care se va detalia
si problema reciclrii nmolurilor provenite de la statiile de epurare urbane in general si a
valorificrii in agricultur, in particular, in strans corelare cu parametrii fizico- chimici ai
nmolului, intre care foarte important rmane, continutul in ap, concentratia in substante
organice biodegradabile, concentratia in metale grele si agenti patogeni. Aceste instructiuni
devin absolut necesare in momentul de fat, deoarece pan la nivelul anului 1990 problema
evacurii nmolului din statiile de epurare din tara noastr nu era solutionat in nici un fel prin
acordurile si avizele de functionare. In prezent, in conditiile in care proprietatea privat asupra
terenurilor in general, si agricole, in special, s-a stabilit prin lege, evacuarea nmolului pe
terenuri trebuie s se fac conform unor norme tehnice si conditii legislative convenabile pentru
statiile de epurare si cu atat mai mult pentru detintorii de terenuri. In acest context, livrarea
nmolului ctre agricultori se va face in conditiile respectrii actelor normative ce se refer la
calitatea si controlul acesteia. Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra acestei probleme, se
vor prezenta unele aspecte legislative din trile cu mare experient in acest domeniu, care vor
servi ca elemente orientative la elaborarea normelor tehnice de depozitare si valorificare a
nmolului rezultat din statiile de epurare din Romania.
In Statele Unite ale Americii depozitarea nmolurilor este reglementat de Legea privind
Recuperarea si Conservarea Resurselor si de Decretul pentru Ap Curat (Clear Water Act),
aprobate de Congresul S.U.A. si aplicat in toate statele. In conformitate cu aceste legi Agentia
pentru Protectia Mediului (Environmental Protection Agency- EPA), a editat Reglementrile
finale privind depozitarea nmolului, care din punctul de vedere al snttii publice are in vedere
existenta a trei feluri de nmoluri:
nmoluri brute nestabilizate, care, potrivit reglementrilor, nu se folosesc pe terenuri
agricole, ci sunt ingropate, incinerate sau uscate la cald;
nmoluri prelucrate prin procese aerobice sau anaerobice, dezinfectare cu clor sau
var,compostare si tratament termic, toate procesele urmrind reducerea agentilor
patogeni. Dup imprstierea pe sol a nmolurilor respective, psunatul este interzis timp
de 6 luni, iar terenurile arabile nu se folosesc timp de 3 ani pentru recolte care vin in
contact cu culturile ce sunt destinate consumului uman;
nmoluri prelucrate pentru o nou reducere a agentilor patogeni si care nu au nici un fel
de restrictive privind folosirea in agricultur. Procedeele de tratare pentru aceast
categorie de nmoluri, constau in iradiere la energii inalte sau procese termice de
pasteurizare, tratare termic, digestie termofil (50- 55C). De regul in aceste nmoluri
sunt adugate anumite doze de ingrsminte chimice. Nmolul se aplic pe teren din
aprilie pan in octombrie, prin incorporare in sol, dozele ajungand pan la 70 t SU/ha,
pentru terenuri cultivate cu porumb.
Ca regul principal se urmreste s se evite contaminarea lanturilor alimentare, astfel incat
cerealele
recoltate de pe terenurile pe care s-a administrat nmol s fie folosite numai la hrnirea
animalelor.
31
La nivel european, valorificarea in agricultur a nmolului din statiile de epurare urbane a
fcut obiectul unei reglementri comune (Consiliul European - 1986) cunoscut sub denumirea
Directiva CEE 86/278 care are rolul de a reglementa utilizarea nmolului in agricultur in asa fel
incat s se evite efectele nocive asupra solului, vegetatiei, animalelor si omului, incurajand,
totodat, utilizarea lui de ctre agricultori tocmai pentru a coordona legislatia intern a trilor
componente, astfel incat s nu apar disfunctionalitti in comercializarea produselor agricole.
Conform acestei Directive a CEE, nmolurile furnizate pentru agricultur trebuie s fie
insotite de un document in care s se precizeze:
originea nmolului cu identificarea responsabilului pentru producerea si livrarea lui,
inclusiv indicarea tehnologiei de tratare;
caracteristica sarjei livrate, respectiv greutatea, starea fizic, continutul in substante
uscate, in elemente fertilizante si concentratia in metale grele;
prescriptii si recomandri de utilizare (doze), frecventa de aplicare in functie de
concentratia in metale grele).
Directiva 86/278 CEE, mai prevede, pentru protectie sanitar, ca nmolul s fie tratat pe cale
biologic,chimic sau termic, prin stocaj pe termen lung sau prin orice procedeu care s
conduc la reducerea semnificativ a puterii de fermentare, cat si a concentratiei in agenti
patogeni. Cu privire la modul de aplicare pe terenuri, se recomand s se pstreze o distant de
35 m fat de puturi, surse de ap, aductiuni si de 200 m fata de cursurile de ap dac panta
terenului este mai mare de 7%. Pentru psuni si culturi furajere s se pstreze 30 zile intre
imprstiere si recoltare, iar pentru terenuri destinate legumelor si fructelor proaspete s se
respecte un an, dau nu mai putin de 10 luni intre imprstiere si recoltare.
Se interzice aeroaspersiunea, cu exceptia unor planuri speciale de aplicare a nmolului,
iar in cazul nmolurilor solide sau sub form de past este obligatorie incorporarea in sol in
maximum 24 ore, in afara cazurilor de fort major.
Statia de Epurare din Cluj-Someseni este destinata epurarii apelor uzate menajere si
32
industriale provenite in principal din municipiul Cluj Napoca dar si de la mai multe localitati
rurale. Linia veche, respectiv linia I cu o capacitate de 1200 l/s a fost pusa in functiune in anul
1977.
Linia veche a fost prevazuta cu treapta de degrosisare cu desnisipator fara separator de
grasimi, decantoare primare longitudinale, treapta biologica la capacitatea de 900 l/s cu aeratoare
mecanice de suprafata, decantoare secundare longitudinale cu recircularea namolului in proportie
de circa 50 %.
Lucrarile de extindere a capacitatii statiei de epurare au fost incepute in anul 1989 si au
fost terminate odata cu lucrarile de modernizare din programul MUDP II, in anul 2002.
5.2. Descrierea procesului tehnologic din statia de epurare
Statia de tratare a apelor uzate din Cluj a fost proiectata pentru un debit mediu de 2170 l/s
pe timp uscat debitul maxim de preluare pe timp de ploaie fiind de mximum 5000 l/s.
Procesul tehnologic de epurare a apelor uzate din Statia de epurare Cluj are in
componenta mai multe faze:
- sitarea apelor uzate unde pe gratarele rare si dese sunt retinute corpurile mari
si materialele textile care plutesc sau sunt in imersie;
- indepartarea nisipului si a grasimilor se face in desnisipator, amandoua
componentele fiind de nedorit mai departe in procesul de purificare;
- decantarea namolului in suspensie se face in decantoarele primare;
- epurarea biologica are loc in bazinele de nitrificare si denitrificare;
- decantarea finala a apei epurate are loc in decantoarele secundare unde este
retinut namolul biologic care este recirculat in treapta de aerare;
- tratarea namolului cuprinde mai multe etape: colectarea si ingrosarea
namolului primar, colectarea si ingrosarea namolului in exces, fermentarea anaeroba a
namolului, ingrosarea namolului fermentat, deshidratarea namolului si depozitarea lui.
- valorificarea biogazului rezultat din fermentarea namolului organic prin
producere combinata de energie electrica si termica.
33
Schia fluxului nmolului prin staia de epurare
Obs. Namolul biologic activ este stocat intr-un bazin din care se trimite impreuna cu namolul
primar concentrat in fermentatoare (metantancuri)
Caracteristicile namolurilor dupa fermentarea anaeroba in metantancuri
Fermentatia din metantancuri este de tip mezofil desfasurandu-se la temperaturi de 30 35 C
Nmol fermentat
umiditate 98,5 95 %
substane organice 40 50 %
Nmol fermentat concentrat dupa ingrosatoarele de namol fermentat:
umiditate 98,5 92 %
substane organice 40 50 %
Nmol deshidratat dupa centrifuga:
umiditate 65 72 %
substane organice 40 50 %