Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

Capitolul 1

Noiuni introductive privind instalaiile cu cicluri termodinamice inversate

1.1. Scurt istoric

Teoria, care a stat la baza modului n care o pomp de cldur funcioneaz este
principiul al doilea al termodinamicii, formulat de W. Thomson (lord Kelvin), n anul 1852. care
se refer la condiiile n care are loc transformarea energiei termice n energie mecanic. Acest
principiu, arat sensul n care se produc spontan transformrile, fr s se fac referire la
cantitile de energie schimbate i este o particularizare a principiului general al schimburilor de
energie, conform cruia transformrile spontane de energie se realizeaz de la potenialul mai
nalt spre potenialul mai sczut.

Conform formulrii lui W. Thomson - este imposibil construirea unui perpetuum mobile
de spea a doua, adic a unei maini termice care ar transforma periodic, fr compensaie,
cldura unui corp oarecare n lucru mecanic. Cu alte cuvinte, este imposibil ca o main termic
s funcioneze numai cu o singur surs termic. Din principiul al doilea al termodinamicii
rezult c dac lucrul mecanic se poate transforma integral n cldur, invers nu este posibil.

Prima pomp de cldur propriu-zis a fost construit de inventatorul american Robert C.

Webber, la sfritul anilor 1940, prin conectarea conductele de evacuare de la un congelator la
un nclzitor de ap cald. n timp ce congelatorul producea energie termic n exces, a cuplat o
bucl de conducte cu ap nclzit i, folosind un ventilator, a reuit s transfere ctre rezervorul
de stocare, prin convecie forat, o cantitate de cldur. El a continuat s experimenteze cu
succes recupernd cldura din sol prin utilizarea un colector de cldur cu temperatur redus.

1
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

Tot n anii 1940 pompa de cldur a fost recunoscut pentru eficiena sa destul de bun,
ns abia n anii 1970 aceasta a atins o eficien important. Marea criz a petrolului a tras un
semnal de alarm i a trezit interesul de conservare a energiei, n ciuda preurilor destul de
sczute ale energiei din acea perioad.

Dr. James Bose, profesor la Universitatea de Stat din Oklahoma, a folosit ideea de pomp
de cldur pentru a ajuta un ntreprinztor local s nclzeasc apa folosit n piscin rcind
interiorul cldirii. Acesta a fost nceputul noii ere n sistemele geotermale. Dr. Bose a revenit la
Universitatea de Stat din Oklahoma i a nceput s dezvolte aceast idee. De atunci, Oklahoma a
devenit un important centru de cercetare a pompelor de cldur geotermice.

1.2. Valori cheie ale utilizrii pompelor de cldur

Pe plan mondial, ncepnd din anul 2005, 72 de ri utilizeaz surse de energie

geotermic pentru aplicaii diverse, din care amintim: nclzirea spaiilor interioare, case verzi,
piscicultur, agricultur, utilizri industriale, agrement, topirea zpezii etc. Capacitatea total
instalat a fost de aproximativ 28270 MWt, iar consumul de energie termic de 273372 TJ/an sau
75,940 GWh/an. n 2005, peste 50% din utilizarea total a surselor geotermice s-a realizat prin
intermediul pompelor de cldur geotermice . Capacitatea instalat s-a dublat aproape la fiecare
5 ani ncepnd din 1995 iar consumul de energie a crescut cu un factor de aproape 2,5. Utilizarea
surselor geotermice n 2005 a fost echivalent cu o economie anual de aproximativ 25.4 Mt
combustibil fosil i cu o reducere a emisiilor de CO2 de aproximativ 24 Mt.

n Europa, prin punerea n aplicare a Directivei Renewable Energy Strategy (RES), n

statele membre UE, se acord o atenie special contribuiei pompelor de cldur pentru
utilizarea surselor regenerabile de energie . Impactul semnificativ pe care l au deja pompele de
cldur asupra produciei de energie este adesea subestimat [8]. Pe baza statisticilor European
Heat Pump Association (EHPA), un total de 2.129.929 uniti de pompe de cldur au fost puse
n funciune doar n perioada 2005-2009 n UE. La consumul total de energie n sectorul de
nclzire, pompele de cldur contribuie anual cu un total de 25,96 TWh. Cu ct aria de utilizare
a pompelor de cldur este mai 11 larg, cu att economia de energie realizat va fi mai ridicat.
Reducerea total estimat de emisii de gaze cu efect de ser n perioada 2005-2009 este de 6,03
Mt.

2
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

1.3. Principiul de funcionare

Instalaiile frigorifice i pompele de cldur, sunt maini termice care au rolul de a prelua
cldur de la un mediu avnd temperatura mai sczut i de a o ceda unui mediu avnd
temperatura mai ridicat.

Mediul cu temperatura mai sczut, de la care se preia cldur este denumit sursa rece,
iar mediul cu temperatura mai ridicat, cruia i se cedeaz cldur, este denumit sursa cald.
Deoarece au capacitate termic infinit, temperaturile surselor de cldur rmn constante chiar
dac acestea schimb cldur.

Instalatia de incalzire cu pompa de caldura este alcatuita din 3 circuite distincte:

- Circuitul primar sau circuitul sursei de caldura prin intermediul caruia se extrage caldura din
pamant, apa sau aer;

- Circuitul frigorific al pompei de caldura;

- Circuitul secundar - instalatia interioara de incalzire;

Principalele componente ale pompei de caldura sunt:

- vaporizatorul;

- compresorul;

- condensatorul;

- ventilul de expansiune;

3
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

Cele 4 componente sunt integrate intr-un circuit inchis in care circula agent frigorific:

- Vaporizatorul este un schimbator de caldura pentru sursa primara. Vaporizatorul preia caldura
din mediul inconjurator. Agentul frigorific aflat in stare lichida la temperatura scazuta, preia
caldura de la sursa de caldura care este mai calda ( pamant, apa, aer ) si se transforma in vapori.
In natura, corpul cald transfera caldura corpului rece .

- Compresorul, este un agregat care realizeaza cresterea temperaturii, fiind actionat de energia
electrica, aspira agentul frigorific in stare de vapori din vaporizator, il comprima si il transfera in
condensator. Prin comprimare creste presiunea si implicit creste si temperatura vaporilor de
agent frigorific. Cu aceasta temperatura se poate asigura incalzirea si prepararea apei calde
menajere.

- Condensatorul este un schimbator de caldura pentru circuitul secundar prin intermediul caruia
se transfera caldura catre instalatia de incalzire. Vaporii de agent frigorific aflati la temperatura
mare, la trecerea prin condensator, cedeaza caldura sistemului de incalzire al cladirii care are o
temperatura mai mica ( incalzire in pardoseala, pereti, calorifere, ventiloconvectoare ) si se
transforma in agent frigorific in stare lichida.

- Vana de destindere reduce presiunea agentului frigorific si implicit se reduce si temperatura sub
nivelul de temperatura a sursei de caldura ( pamant, apa, aer ) si ciclul se reia pana cand cladirea
ajunge la temperatura dorita de utilizator.

4
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

1.4. Regimuri de functionare a pompelor de caldura

Regim de functionare monovalent

Pompa de caldura asigura integral necesarul de caldura al cladirii, fara a mai fi necesara o
sursa suplimentara de caldura ( centrala termica pe combustibil solid, gazos, motorina GPL, etc.).
Acest regim de functionare se recomanda pentru cladirile noi, cu o izolatie buna, in care a fost
montata incalzire in pardoseala sau in pereti si la care 90% din timpul aferent pentru incalzire
temperatura pe tur nu depaseste 35 de grade.

Regim de functionare monoenergetic

Pompa de caldura va functiona in combinatie cu un echipament de incalzire suplimentar

care utilizeaza tot energie electrica de exemplu rezistenta electrica, cazan electric. Acest regim
de functionare se foloseste de exemplu la pompele de caldura aer-apa in cazul in care scade
temperatura exterioara si pompa de caldura nu mai poate sa asigure singura incalzirea cladirii, la
pompele de caldura sol-apa sau apa-apa in cazul in care se foloseste un boiler cu acumulare
pentru prepararea apei calde si trebuie activata functia de protectie antilegionella prin incalzirea
apei la 60 grade in cazul in care temperatura maxima pe care o poate genera pompa de caldura
este de 55 grade, sau in cazul in care pompa de caldura se monteaza pe o instalatie existenta cu
calorifere si ocazional in anumite perioade ale anului avem nevoie de temperaturi pe tur mai mari
de 55 grade in cazul in care temperatura maxima pe care o poate genera pompa de caldura este
de 55 grade si nu avem o alta sursa de energie in afara energiei electrice. Majoritatea pompelor
de caldura vin echipate in varianta standard cu rezistenta electrica. Rezistenta electrica ne
garanteaza ca indiferent de temperaturile exterioare avem permanent disponibil un supliment de
putere pentru incalzire.

5
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

Regim de functionare bivalent

Vom avea cel putin doua surse de caldura, o pompa de caldura si un cazan cu lemn,
pelleti, gaz, GPL, etc. Acest regim de functionare se recomanda de exemplu pentru cladirile
vechi reabilitate termic dar care functioneaza cu calorifere dimensionate pentru o temperatura pe
tur de peste 60 grade; in acest caz pompa de caldura va fi sursa principala pentru incalzire si a
doua sursa de caldura va porni cand pompa de caldura nu mai este eficienta sau nu mai face fata
sa incalzeasca singura cladirea.

1.5. Clasificarea pompelor de cldur

1) Dup modul de realizare a ciclului de funcionare i forma de energie de antrenare

utilizat:

a. Pompe de cldur (PAC) cu comprimare mecanic de vapori sau gaze, prevzute cu

compresoare cu piston, turbocompresoare etc.

n cazul acestui tip de pompe de cldur este posibil atingerea unor temperaturi ridicate
cu ajutorul sistemelor n mai multe trepte, dar acestea sunt complexe i necesit 14 investiii
mari. Soluia ar fi gsirea unor fluide capabile s condenseze, la temperaturi de peste 120 oC,
rezultnd amestecuri non-izotrope.

O variant interesant a pompelor de cldur cu comprimare mecanic o reprezint

pompele de cldur cu recomprimarea vaporilor. Acestea sunt interesante datorit valorilor
ridicate ale coeficientului de performan (COP) i a investiiilor reduse, motiv pentru care sunt
utilizate astzi n industrie. Limita temperaturii de vaporizare este n jurul a 80-100 oC, din cauza
faptului c volumul specific al vaporilor devine prea mare.

b. Pompe de cldur cu comprimare cinetic, prevzute cu compresoare cu jet i care

utilizeaz energia cinetic a unui jet de abur. Din cauza randamentului foarte sczut al
ejectoarelor i al consumului ridicat de abur de antrenare, sunt foarte puin utilizate.

c. Pompe de cldur cu comprimare termocinetic sau absorbie care consum energie

termic, electric sau solar.

6
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

Pentru motive practice, n cazul PAC cu absorbie de tipul I, temperatura sursei ctre care
se cedeaz cldura are valoarea maxim de 100 oC, ceea ce limiteaz utilizarea lor n aplicaiile
de temperatur ridicat. PAC cu absorbie de tipul II (transformatoare de cldur) pot atinge
temperaturi ridicate, de pn la 150 oC, dar realizeaz diferene mici de temperatur (aprox 40
o
C). n acest caz apar aceleai probleme ca n cazul PAC cu recomprimare de vapori. O alt
restricie este aceea c fluxul de cldur provenit de la sursa de cldur motoare trebuie s fie
mai mare dect fluxul de cldur cedat sursei calde. Avantajele acestui tip de pomp constau n
utilizarea cldurii recuperabile la un pre sczut i nu are pri constructive n micare.

d. Pompe de cldur cu compresie-resorbie se afl n stadiu experimental, dar sunt

deosebit de promitoare, deoarece combin avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale
sistemelor cu absorbie. Aceste pompe de cldur sunt capabile s ating temperaturi ridicate
(aproximativ 180 oC), simultan cu diferene ridicate de temperatur i valori ridicate ale COP-
ului. Ca ageni termici de lucru, sunt utilizate soluiile binare.

e. Pompe de cldur termoelectrice sunt bazate pe efectul Peltier i consum energie

electric.

2) Dup natura surselor de cldur cu care lucreaz pompa de cldur:

a. Gaz aerul atmosferic, aerul cald rezultat dintr-un proces tehnologic, trebuie acordat
o atenie deosebit limitelor de temperatur, precum i naturii agentului termic din procesul
pentru care este nevoie de nclzire max 40-50 oC; 15

b. Lichid apa din mediu nconjurtor (ruri, lacuri, ap subteran), apa cald din
procesele tehnologice, apa cald menajer;

c. Energia solar apa cald nclzit solar;

d. Pmntul ca gradient geotermic, cu elemente de protecie (dilatarea pmntului la

nghe).

3) Dup domeniile de utilizare :

a. Pompe de cldur utilizate pentru nclzirea i condiionarea aerului n cldiri. Aceste

pompe utilizeaz, ca surs de cldur, aerul atmosferic fiind recomandat pentru regiunile cu
climat temperat.

b. Pompe de cldur folosite ca instalaii frigorifice i pentru alimentarea cu cldur.

Aceste pompe sunt utilizate succesiv pentru rcire pe timpul verii i pentru nclzire pe timpul
iernii.

c. Pompe de cldur folosite ca termocompresoare sunt utilizate n domeniul instalaiilor

de distilare, rectificare, congelare etc.

7
Pompa de cldur cu compresie mecanic de vapori

d. Pompe de cldur utilizate n industria alimentar ca termocompresoare, precum i n

scopuri de condiionare a aerului sau tratare a acestuia, n cazul ntreprinderilor de produse
zaharoase, respectiv depozitelor frigorifice de carne.

e. Pompe de cldur, destinate industriei energetice, sunt folosite pentru nclzirea

camerelor de comand, sursa de cldur fiind apa de rcire a condensatoarelor sau cldura
evacuat de la generatoarele i transformatoarele electrice.

f. Pompe de cldur utilizate pentru recuperarea cldurii din resursele energetice

secundare. Se remarc valorificarea prin intermediul PAC a cldurii evacuate prin
condensatoarele instalaiilor frigorifice sau a energiei apelor geotermale.

g. Pompe de cldur, folosite n industria de prelucrare a laptelui, sunt utilizate simultan

pentru rcirea laptelui i prepararea apei calde.

1.6. Domenii de utilizare i tehnologii

Pompele de cldur, pentru nclzirea i rcirea cldirilor, pot fi mprite n patru mari
categorii, n raport cu funcionarea lor :

o Pompe de cldur numai pentru nclzire, realizeaz numai nclzirea spaiilor i/ sau a
apei menajere .

o Pompe de cldur pentru nclzire i rcire, realizeaz att nclzirea, ct i rcirea

spatiilor.

o Sisteme integrate de pompe de cldur, realizeaz nclzirea i rcirea spaiilor,

nclzirea apei menajere i uneori recuperarea cldurii din aerul evacuat. nclzirea apei
menajere se poate face numai prin desupranclzirea vaporilor sau prin desupranclzirea
vaporilor i condensarea vaporilor. Cea de-a doua variant permite producerea apei calde
menajere atunci cnd nu mai este necesar nclzirea sau rcirea spaiilor.

o Pompe de cldur pentru nclzirea apei menajere destinate n totalitate pregtirii apei
calde menajere. Acestea pot fi de tipul aer-apa sau apa-apa i utilizeaz, ca surs de cldur,
aerul ambient, aerul evacuat de ctre instalaia de climatizare, cldura de supranclzire .