coala Sanitar

Pansamente i Bandaje
PANSAMENTE I BANDAJE

Definiii:

Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui

tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti.

Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei
plagi, n scopul cicatrizarii ei.

Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu scopul de a

preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal, pansamentul este realizat din tifon steril,
insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material textil, cu conditia sa fie curat.

Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul
plagii.

Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pnza sau tesatura elastica, de latime si lungime
diferita n functie de regiunea pe care o acopera si ntinderea pansamentului. n general, latimea
unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o nfasa (5-20 cm).

Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii si
apoi a plagii; se vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii straini penetranti).

Obiective:

Conditiile unui bun pansament:

sa fie facut n Conditii Aseptice;

sa fie Absorbant;

sa fie Protector;

sa nu fie Dureros;

sa fie Schimbat la timp.

Reguli ale bandajului:

Indicaii

a. Indicatiile unui Pansament sunt:

PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate

PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau secretante 20
PANSAMENT COMPRESIV:

o pe plagi sngernde (scop hemostatic),

o pentru imobilizarea unei regiuni,

o pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare;

o se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;

PANSAMENT OCLUZIV: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu

comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat).
PANSAMENT UMED (priessnitz alcoolizat, cloraminat).

b. Indicatii unui Bandaj sunt:

fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati,

regiune cefalica, plagi periarticulare);

fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n timpul

activitatii (mna, picior);

efectuarea unui pansament compresiv;

imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).

Principii de Efectuare a unui BANDAJ:

punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;
la membre, nfasarea se ncepe de obicei de la extremitate spre radacina (n sensul circulatiei
de ntoarcere); la mna, picior se ncepe dinspre proximal spre distal (prin benzi de fixare);
 sa acopere n ntregime pansamentul;

sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de
vata;

sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat) sa permita

miscarile articulatiilor peste care trece.

Tehnica

Materiale necesare:

1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur:

alcool
tinctura de iod
apa oxigenata
cloramina
betadina
acid boric

2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru
tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din
afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala

4. Instrumentar chirurgicale pense, foarfece

5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru ndepartarea
galifix-ului de pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante cutaden, dermazin, jecolan,
jecozinc, tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop hemostatic, dar si pentru a
permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga
operatorie abdominala mare la pacient obez).
TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT:
1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu
instrumentele necesare);

2) dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu blndete, eventual

dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina

3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un tampon de vata

sterila mbibat cu alcool, iod

4) tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei:

- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, n afara de

scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;

- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica, excizie a

tesuturilor mortificate),

- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau

deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa

- colectii purulente:

o deschidere larga,

o spalarea si

o drenarea plagii

- plagi accidentale:

o curatare de resturi vestimentare sau telurice,

o debridare,

o regularizare,

o lavaj antiseptic,

o eventual suturare;

5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa
nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate);

6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.

 Schimbarea unui Pansament:

Mentinerea unui Camp Steril

Tehnica efectuarii unui bandaj:

membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta
dupa pansament

rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la
stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in
aer

se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica ture de
fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara

se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul
plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii

daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.

Tipuri de bandaje:

1. BANDAJUL CIRCULAR:
- se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;
- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
2. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8":
- se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8,
dand in final aspectul de "Spic de Grau";
- este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului
3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:
- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3;
- se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor.

4. PANSAMENTUL CU CORNISOR:
- cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara, care se poate folosi si la
imobilizarea membrului superior in cazul fracturilor;
- se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului
5. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI:
- se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga,
care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou;
- daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand
nefixata pentru a functiona ca o supapa;
- in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed
6. CAPELINA:
- este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu 2 ture circulare trecute pe
frunte, deasupra sprancenelor si pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre
radacina nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul;
- la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.

7. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT":

- se aplica o banda de tifon de aproximativ 1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea
pavilioanelor urechilor si sunt tinute suspendate;
- cu un alt tifon se efectueaza 2-3 24 ture circulare de fixare fronto-occipitale;
- ajungand pana la banda 1 de tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la
regiunea opusa, pana cand se acopera uniform tot capul; capatul fasiei se fixeaza de banda de
tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se leaga sub barbie.

8. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU":

- se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac
cateva ture mandibula-gat-occipital;
- de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala,
se trece tifonul peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea
occipitala, la spate;
- de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture
orizontale de fixare pe frunte;
- toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pana cand nu se termina tifonul
9. Aplicarea Pansamentului pe Nas, Barbie si toata Fata, de tip "PRASTIE":
- tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara, se despica la
ambele capete, prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm
lungime, care se va aplica pe locul lezat;
- pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se
leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa mod ca sa nu alunece
in jos
10. PANSAMENT PE OCHI:
- ochiul drept:

se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile fronto-

occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);
 din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste
obraz si ochiul drept;

apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul

precedent

- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa acele de
ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de pansament mai intai pe
ochiul drept apoi pe cel stang.

TEST:

1. Conditii ce trebuie indeplinite de un pansament

2. Indicatiile de realizare a unui pansament
3. Indicatiile de realizare a unui bandaj
4. Materiale necesare in realizarea unui pansament
5. Tehnica efectuarii unui pansament
6. Tehnica efectuarii unui bandaj
7. Enumarati principalele tipuri de bandaje

Duminic, 2017-05-14, 6:45 PM

Bine ai venit Vizitator | nregistrare | Logare

coala Sanitar
Injeciile
INJECTIILE

Definiie Injeciile reprezint mijlocul prin care introducem o substan n esuturi, cu ajutorul
seringii, n scop terapeutic sau diagnostic.

Obiective administrarea parenteral ofer o serie de avantaje:

dozarea precis a substanei
aciune rapid dup administrare
 absorbie complet
se poate folosi cnd calea oral este inutilizabil
se pot administra substane ce sunt distruse sau inactivate de sucurile digestive
se pot administra la bolnavii aflai n stare de incontien sau recalcitranti
se pot introduce substane n scop explorator sau diagnostic

Tehnica
a) Materiale necesare: Pentru efectuare unei injecii avem nevoie de:
sering
ace sau branule
substana injectabil
antiseptice, tampon, leucoplast

- Seringa se folosesc seringile din material plastic, de unic folosin, sau din sticl.
Este alctuit din:
corpul de pomp cilindric, are marcate pe el gradaii - capacitate de 1, 2, 5, 10, 20 ml.
piston este clindric, etan. Orice sering trebuie s fie - etan, gradat corespunztor scopului
pentru care este folosit, steril

- Acele au diferite dimensiuni, n funcie de utilizare:

pentru injecii intradermice au lungime 10 25 mm, grosime 0,4 mm i bizou scurt
pentru injecii subcutanate au lungime 25 30 mm, grosime 0,6 0,8 mm i bizou lung
pentru injecii intramusculare sunt lungi de 50 80 mm, grosime 0,7 0,8 mm i bizou lung
pentru injecii intravenoase au lungime 30 40 mm, grosime 0,8 1 mm i bizou scurt 10
- Substanele injectabile sunt livrate n fiole, flacoane, pungi, n stare lichid sau sub form de
pulberi (insotite de solvent), coninutul fiind steril.

Obligatoriu trebuie specificate: denumirea substanei, cantitatea, concentraia, calea de

administrare, data fabricaiei i valabilitatea.
- Substanele antiseptice alcool, tinctur de iod - pentru dezinfecia regiunii
- Garou n cazul injeciilor intravenoase

b) Calea de administrare exista mai multe cai de administrare a substantelor parenteral.

Substanele injectabile se pot administra:
intradermic
subcutanat (hipodermic)
intramuscular
intravenos
intraarterial
intracavitar
intraosos
n principiu, diferitele substante se administreaza astfel:
sarurile metalelor grele (bismut, mercur, iod, calciu, aur) se introduc intramuscular
substanele uleioase se injecteaz intramuscular profund
 soluiile izotonice se pot injecta pe orice cale
soluiile hipotonice se administreaz n circulaia sanguin (intravenos, intraarterial)
cantitile mari de substane (soluii perfuzabile, snge, derivate de snge) se introduc
intravenos sau intraarterial
pentru explorarea funciei anumitor organe sau vizualizarea sistemului arteriovenos, substanele
se introduc direct n circulaia sanguin (intravenos, intraarterial)

Unele substane pot determina reacii de hipersensibilitate din partea bolnavului, ceea ce necesit
testarea prealabil a sensibilitii.

c) Pregtirea seringii:
montarea seringii (cele de unic folosin sunt montate) i adaptarea acului
ncrcarea seringii
Se face respectnd regulile se asepsie i antisepsie.
- Se ia fiola i se golete lichidul din gtul acesteia 11
- Se dezinfecteaz cu alcool i se taie cu o pil special, sau se rupe catul fiolei
- Se introduce acul n fiol i se aspir cu grij coninutul
- Se evacueaz aerul din sering
- Se schimb acul seringii.

d) Pregtirea regiunii n care se execut injecia.

Tegumentul trebuie s fie indemn, fr leziuni sau infecii (dermit, foliculit).
Se dezinfecteaza locul. n funcie de tipul de injectare se fac si alte manevre: aplicarea
garoului i fixarea venei, reperarea pulsaiilor unei artere.

e) Efectuarea injeciei propriu-zise

Bolnavul este bine s fie n clinostatism (pericol de lipotimie).

1. Injecia intradermic
Scop:
diagnostic se injecteaz diverse antigene sau alergeni care in contact cu anticorpii din
organism produc o reacie eritemopapuloasa la locul injectarii (intradermoreactie)
terapeutic n desensibilizri
Zona de elecie faa anterioar a antebraului

Tehnic
se folosete seringa de 1 ml, ace mici, subiri, cu bizou scurt.
dezinfecia zonei respective
se introduce vrful acului paralel cu suprafaa pielii, strict intradermic i se injecteaz 0,1 0,3
ml. La locul injectrii apare o mic papul, iar pielea ia aspectul de "coaj de portocal.

2. Injecia subcutan
Scop - terapeutic

Zona de elecie:
faa anteroextern a coapsei
faa posterioar a braului
faa lateral a toracelui
perete anterolateral abdominal
Tehnic:
se dezinfecteaz tegumentul
se prinde pielea cu indexul i policele stng pn face o cut, la baza creia introducem acul
paralel cu suprafaa zonei

3. Injecia intramuscular se face n scop terapeutic

Zona de elecie:
regiunea fesier obligatoriu cadran superoextern
regiune deltoidian 12
faa anterioar a coapsei
Tehnic :
se dezinfecteaz tegumentul
acul ataat la sering se introduce profund n masa muscular printr-o micare brusc
se aspir puin cu seringa (pentru a verifica dac nu s-a ptruns ntr-un vas)
se injecteaz lent substana

4. Injecia intravenoas se face n scop diagnostic (introducere de substan de contrast) sau

terapeutic i const n introducerea substanei direct n circuitul sanguin.

Zona de elecie venele superificale de la plica cotului (n principiu se poate injecta n orice
ven superficial)

Tehnic
se aplic un garou strns moderat, care s comprime numai reeaua venoas superifical, nct
s produc staza venoas
se dezinfecteaz regiunea
cu indexul se imobilizeaz vena ce urmeaz s fie puncionat
acul montat la sering, bizoul n sus, n unghi ascuit, se introduce acul
se aspir uor (sngele ptrunde n sering)
se nltur garoul i se injecteaz substana lent sau rapid

5. Injecia intraarterial se face n scop explorator (arteriografii) sau terapeutic.

Se puncioneaz artera femural, artera carotid, aorta abdominal.

6. Injecia intracavitar se face n scop diagnostic sau terapeutic.

7. Injecia intraosoas - se face n scop terapeutic (perfuzii de snge la copil stern, creasta
iliac, trohanter, maleola tibial, peronier) sau pentru anestezii intraosoase.

Incidente, accidente:
- neparea unui vas sanguin apare snge n sering la aspiraie. Se retrage puin acul.
- neparea unui nerv apare durere vie, intens, ce iradiaz de-a lungul nervului. Se retrage acul.
- Hematomul postinjecional
- Ruperea acului
- Flegmonul postinjecional datorit unor defecte de asepsie sau injectrii unor substane
necrozante
- Tromboflebita iritaia lumenului venos de substan injectat intravenos
- Embolia prin injectarea de aer sau substane uleioase. 13 TEST 1. Avantajele administrarii
parenterale de substante medicamentoase 2. Materiale necesare in efectuarea unei injectii 3. Cai
de administrare a substantelor injectabile 4. Modalitati de administrare a unor categorii de
substante injectabile 5. Pregatirea seringii pentru efectuarea unei injectii 6. Injectia intradermica
7. Injectia subcutanata 8. Injectia intramusculara 9. Injectia intravenoasa 10.Incidente si
accidente in efectuarea unei injectii