Austria

ASEZARE
- Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km),
Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia
(415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km)
- Suprafata Austriei este de 83 859 km
- Populatia 8 140 000 locuitori
- Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander
- Sarbatoarea nationala: 26 octombrie(aniversarea adoptarii Legii Constitutionale-
1955)

ISTORIE

Locuit de iliri, apoi de celti, tinutul dintre Dunare si Alpi face parte, in secolul I iHr- 5
dHr, din provinciile romane Raltia, Noricum si Pannonia. La sfarsitul secolului VIII,
teritoriul Austriei, locuit de triburi germanice, intra in componenta statului francez,
ulterior a Imperiului Romano- German.
In stapanirea dinastiei de Habsburg intra in secolul XVI Bohemia, Moravia, Silezia si
Ungaria Occidentala, Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multinational si
totodata o mare putere europeana. Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si
abdicarea imparatului Carol I de Habsburg, este proclamata la 12. 12. 1918
Republica Austria, stat federal, ale carui granite sunt stabilite la 10. 09. 1919 prin
Tratatul de la Saint- Germania- en- Laye. Austria este ocupata si transformata la 11.
03. 1938 in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark).
La 4. 02. 2000 Wolfgang Schussel, lider al Partidului Populist, depune juramantul in
calitate de nou cancelar al Austriei in fruntea unui guvern de coalitie alcatuit
impreuna cu extremistii Partidului Libertatii.

RELIEF
Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40%
la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii,
orientati E-V) acopera aproape din suprafata tarii, campia reducandu-se la un
culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia
Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au
sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii
geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful
teritoriului austriei este puternic framantat, fiind dominat de sirurile si masivele
tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in
care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite:
1. lantul nordic este alcatuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci
cristaline, gneis, granit si sisturi cristaline.
2. lantul sudic denumit si Alpii Centrali- datorita pozitiei sale in economia generala a
Alpilor, are forme mai putin ascutite, in ciuda inaltimilor sale mai mari.
In Vorarlberg cele doua lanturi se innoada, fiind despartite doar prin valea ingusta a
raului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de doua masive aflate la sud, de Alpii
Centrali, prin marele ax longitudinal alcatuit de vaile Inn- Salzach- Enns- Salza.
Catena Alpilor Centrali, sectionata de catre cursurile de apa in numeroase masive, se
intinde pe o distanta de 400 km, depasind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire
de Alpii calcarosi care nu se ridica nici pana la 3000m.

Clima

Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a
Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este
amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie
retinute in primul rand: fenomenul obisnuit al zonalitatii climatice verticale, al
expozitiei pantelor, al vanturilor locale- briza de munte si Fohnul.
Temperatura medie inregistrata este de 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la
Salzburg si 2 C in ianuarie si 21 C in iulie la Viena.
Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice
montane (peste 2000mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului
Neusiedler (sub 600 mm/an).
Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine,
crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.

RETEAUA HIDRO

Austria isi imparte apele intre doua bazine: al Dunarii si al Rinului. Cursurile
principale de apa au sapat vaile longitudinale, de-a lungul carora se intind
magistralele rutiere si feroviare, respectiv Dunarea in primul rand, apoi sistemul Inn-
Salzach- Enns- Salza; sistemul Mur- Murz si Drava. Toate cursurile de apa ale
Austriei au ape bogate si diferente de nivel mari, reprezentand impreuna cu lacurile,
o insemnata rezerva de -carbune-.
Vaile longitudinale si principalii afluenti ai Dunarii sunt in dreapta ei si reprezinta inca
un punct de atractie al tarii. Majoritatea raurilor care se unesc cu Dunarea sunt ape
de munte bogate in resurse hidroenergetice, unele Inn, Salzach, Enns si Drava au cu
deosebire valea larga cu terase ample, cultivate si populate.
Lacurile, prin adancimea si forma alungita tradeaza la cele mai multe ori originea lor
glaciara. Cel mai mare lac este Attersee, iar cel mai adanc Traunse, se afla in
Salzkammergut. Apa unor lacuri ca Traunsee, Achensee si Gosausee este folosita ca
sursa de energie electrica.
Ghetarii- aceasta masa de apa solida reprezinta in Alpii Austriei, peste limita
zapezilor eterne o suprafata destul de importanta. In grupa Otzhal ghetarii ocupa
15% din suprafata.

VEGETATIA SI FAUNA

Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata
tarii, cu specii caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona
montana inalta si vegetatie de stepa in campie.
Fauna specifica asociatiilor vegetale respective. Se gasesc numeroase zone ocrotite.

POPULATIA SI ASEZARILE

Populatia Austriei este de 8 140 000 locuitori (1998), natalitatea 10,4%, mortalitatea
9,8%, astfel sporul natural fiind de 0,6%, speranta de viata la nastere: 74 ani la
barbati si 81 ani la femei; populatia urbana este de 64%. Circa 99% este populatie
austriaca, iar minoritatile include: croati, sloveni, turci.
Orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Villach, Wels, Sankt Polten.
Austria se afla in regiuni care nu depasesc 500m altitudine, indeseobi in regiunea
colinara Oberosterreich, campia Burgenland, Valea Dunarii si Prealpii.

Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena
(peste 4000loc/km) si landurile Oberosterreich, Niederosterreich si Voralberg, iar cele
mai scazute in landurile Tirol si Karnten (circa 50 loc/km).
Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

ECONOMIA

Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere

spectaculoasa a PNB in ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai in perioada 1987-
1994).
Industria prelucratoare (concentreaza cca 1/3 din populatia activa si contribuie cu
pondere apropiata la PIB si peste la export) este foarte diversificata (siderurgia,
constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale)
si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz,
Klagenfurt, Steyr. Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care
asigura peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica
(Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz),
chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar), industria usoara (pielarie-
Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale- Viena
fiind un renumit centru pentru piane.
Nu dispune de resurse minime importante, cu exceptia sarii si mageneziului;
agricultura de mare randament si puternic mecanizata (detine doar 2% din populatia
activa desi participa cu numai 1% la PIB, asigura mai mult de 4/5 din necesarul
intern de produse alimentare).
Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb).
Un rol important in economia Austriei il au comertul exterior (1/4 din PIB) si turismul
(de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB).